O fază pe care o urăsc la părinți…

…și e aiurea când trebuie să o fac și eu.

I-am cumpărat juniorului Fall Guys pe PS4. E în spatele meu, se joacă extaziat. Știe că în 5 minute trebuie să fie în pat. Chicotește, râde, sare, zâmbește. Eh, de mii de ori am văzut părinți făcând asta:

Gigel, mai ai 5 minute!

Dude!!!! Îl vezi cât de bucuros e? Cât zâmbește? De ce îi fuți tot zenul cu mizeria asta? Lasă-l în pace. Adu-ți aminte cât de bucuros erai când făceai ceva nou sau când jucai fotbal și echipa ta câștiga și te striga tac-tu pe geam, stricându-ți toată ziua?

film-downhill

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

60 comentarii

  1. Zoso Jr, după ce a citit articolul lu’ ta-su’, luând cuvântul în fata proaspătului coechipier:
    „bă, a zis tata ca tac-tu’ e bulangiu!”

    00
  2. Până la ce oră îl lași în pace? In fiecare seară.

    00
    • Personal il las pana la ora la care se culca, adica la 20 si 10 e in pat, pana la 20:30 sforaie.

      Indiferent ca se se joaca, urmareste gaini sau sta cu putza la soare. Avem putine reguli batute in cuie, cele musai sunt referioare la orele de masa si ora de culcare care in mod normal sunt fixe si nu se negociaza. Chiar daca nu vrea sa manance de exemolu, sta cu noi la masa. Bineinteles, nu functioneaza 100% :)

      00
  3. Așa îi pregătești pentru viața de adult. Când totul e ok și te simți bine, așteaptă-te ca cineva să îți fută „zen”-ul :))

    00
  4. Sa inteleg ca „colega”citeste blogul si noteaza ce i se transmite!?

    00
  5. Daca ar fi sâmbătă seară, da. Așa că nu.

    00
  6. Parțial vinovat. Nu-s 5 minute, îl anunț mai din timp şi în 99% din cazuri mai începe şi o negociere. Dar undeva trebuie trasă linia.

    00
    • Tru…intr-un fel fac si eu acelasi lucru.
      Ii dau un interval de timp rezonabil, deobicei il las sa-si termine misiunea, meciul sau ce joaca la momentul respectiv…dar discutam de la inceput cat are de jucat(o ora/2 ore).
      Am mai avut discutii cu sotia cand jucam cu el cooperativ ca de ce il las asa mult(sa zicem ca echipa full nu se aduna foarte des)…pai il las sa vaza cum e efortul in echipa si chiar ii place cand contribuie cu ceva.

      00
    • Si eu ii zic lu’ fi-miu ca mai are cinci minute, dar cand sta deja de o ora. De cele mai multe ori incerca sa-i zic de la inceput „vezi ca ai timpul X, cand piuie ceasul e gata”.

      Fi-miu e mai mic, el are timer la tableta si eventual la TV. Google Family e dumneseu pentru parental control.

      00
  7. Plm, ai mei au Zen non-stop. Trebuie sa li-l stric odată. 🤔

    00
  8. Eu ma uit la fii-mea ce frumos se joaca cu papusile, la un moment dat se opreste si zice: „Tata, mai stau 5 minute si ma duc la culcare”.
    Se duce zenul :(

    00
  9. Nevasta-mea ii anunta din 5 in 5 minute de la juma’ de ora in jos. I-am zis sa inceteze ca imi futea zenul si mie cu treaba asta :))

    00
  10. Da, ți se ftea zenul, da de aia astazi știi sa nu dai 100 la ora pe limita de 50, sau ca nu e ok sa bei doi litri de vodka pe zi, sau ca trebuie sa te odihnești x ore ca să poți munci a doua zi și nu sa te culci la 5 dimineața, știi sa nu mănânci trei kile de shaorma și sa nu bei doua de cola samd, samd, samd.
    Viata nu poate exista fără reguli și când vine vorba de a invata un copil sa le respecte, cred ca tocmai din chestiile astea mărunte de zi cu zi il poți familiariza cu ele treptat, treptat.
    Plus ca multe reguli sunt legate de sănătate și stăpânire de sine în fata anumitor tentații.
    Oricum copii de azi au infinit mai puține griji și primesc mult mai multa atenție decât am primit noi, dar în schimb au parte si din ce în ce mai putina disciplina, tocmai pe principiul „ii stric copilăria dacă ii spun nu, lasă printisorul/prințesă sa se simtă bine”. Și iote asa, ajung la 20 de ani sa își pună ștreangul, la propriu, cand descoperă ca viata nu e aia roz pe care i-au arătat-o mămică si tăticul… Ma rog, oricum fiecare cu părerea lui.

    00
    • pai tocmai ca la 20 de ani s-a facut roz viata, dupa atatea reguli.
      si in mod normal stii sa faci diferenta intre gravitatea unei chestii si a alteia de mic, extrapolarile astea ca daca faci un fleac o sa faci si cine stie ce nebunii sunt stupide.

      00
    • Evident. Se pare că din bulgare mic o să ai un bulgare mare. Îți traduc cum va fi? Sau poate Trump te ajută să înțelegi!

      00
    • Mai citește o data. Eu vorbeam de aia de 20 de ani care NU AU AVUT REGULI și dau cu botu în ele când spre exemplu încep sa își caute de munca și vad ca tre sa fie la birou îmbrăcați asa și nu altfel, ca nu pot sa hahaie ca măgarii pe holuri, ca nu pot sa vina cu chifteaua cu ceapa sau sa butoneze youtube samd samd și toți sunt rai cu ei și ce lume rea ete ata!!!
      Si nu e vorba de extrapolare, dar dacă tu crezi ca regulile se pot invata direct la adolescenta sau după, ori ca nu prin repetiție se invata… Mai spun o data, fiecare cu părerea lui. Aparent tu nu poți respecta asta.
      Poate ar trebui sa mai bagi un ochi prin realitate și sa vezi cati se plang de ăștia tineri care merg la interviuri, sau care nici măcar nu se mai prezintă, sau prin comentariile de Youtube unde putoi de 12 ani sau chiar mai puțin, se spurca și nici măcar nu o fac corect gramatical, ori câte vizualizări sunt pe alde 5gang, chelutu și alte mizerii. Și da, toate astea sunt rezultate ale „oowww sa nu ii stric zenul bietul de el, copilaș”.
      Vezi ca pana una alta copii au ajuns sa ii calce pe alții pe cap doar pentru niște like-uri. Da probabil ca nici asta nu o sa înțelegi și o sa ți se para exagerat…
      Asa e, cum zici tu, ai dreptate… Și iată cum am ajuns sa spun eu o replica de bărbat dată unei femei.

      00
    • De ce nu e ok sa bei doi litri de vodka pe zi?

      00
    • @7 iți fuți finanțele

      00
    • @ioana
      deci toti care nu au reguli impuse ajung asa rau cand dau de reguli si toti cei care sunt asa praf nu au avut reguli impuse? ai facut studiu sa observi cauzalitatea?
      stiu ca ai zis de cei care nu au avut reguli, dar nu prea exista asa ceva. daca nu ai acasa, ai la scoala. tot nu scapi.
      si ce presupune sa-ti respect parerea? daca mi se pare ca extrapolarea e stupida, ti-o spun. deal with it.
      imi place ca ai dat exemplu cu imbracamintea la lucru. am respectat cat am respectat, era o vreme cand se venea la costum unde lucram. apoi am zis, gata cu bull shit-ul asta, ca nu ne vede nimeni din afara. si am fortat schimbarea. daca o regula nu imi convine, o incalc. asa se ajunge departe. poate de aia femeile sunt platite mai prost decat barbatii (da, nu e vorba doar de structura diferita a locurilor de munca pe care le au, se intampla si pe acelasi post), ca se conformeaza prea mult.

      00
    • @ubercool… adica „cavaleria” nu e vodka? si un pet de 2 litri costa cat o bere la 0.33.

      00
    • Trebuie să lași copilul să și sară calul, dar asta cât mai devreme posibil, ca să observe din timp ce se întâmplă dacă trece de partea ailaltă. Astfel învață să trăiască independent, nu obedient după niște reguli.

      00
    • @S, am avut colege care au întrat în comisie de disciplină pt blugi (culoare normală, croială clasică, fără rupturi și briz-briz-uri) într-o zi de vineri (până cu un an înainte vinerea fusese „casual friday”).
      Plus șefă dusă cu căpuțul care ne verifica încălțările și dacă noi, femeile avem dresuri.
      Nici pe noi nu ne vedea nimeni.

      00
    • trebuia sa faceti scandal. doar asa se rezolva lucrurile in tara asta.

      00
    • @AB: Cum va controleaza daca aveti sau nu dresuri? Va da fusta sau rochia jos? Va baga mana pe fund sa simta sau nu daca aveti sau nu? Ca asa doar sa vada ca e pe laba piciorului nu e verificare temeinica si ai putea avea ciorapi scurti, lungi sau portjartiere. Serios acum, chiar accepti mizeria asta? Fugi mancand pamantul si nu privi inapoi!

      00
    • @Radu Mihai, dresurile se văd,indiferent că-s cu pojartier sau ciorapi. Ideea era să n-ai piciorul gol dacă ești în fustă (vorbesc de „tu femeie „).
      Eu personal n-am observat-o făcând asta, când mă bag în dosare/computer/lucrări poți să te dezbraci în pielea goală și nu văd, dar mi s-a povestit că se plimba printre birouri și se mai uita, chiar apleca să vadă ce încălțări are fiecare sau dacă are picioarele în dresuri când erau în fustă.
      Între timp șefa aia a plecat, mai mult trimisă la plimbare, firma s-a vândut, acum mi-e bine.
      @S, nu știu cât mergea să facem scandal, că dress-codul ăla era oficial, îl semnasem toți ca anexă la contractul de muncă, nu puteam să zicem că nu știm în ce ne băgăm. Doar că șefa aia, spre deosebire de majoritatea din restul firmei, îl voia respectat până la ultima literă și virgulă.
      Ca chestie, mi s-a acrit de alb. Dacă s-o întâmpla un miracol și mă mărit, rochia n-o să fie albă.

      00
    • da, da, si noi am semnat dress coduri si din alea. dar una e practica, alta e teoria.

      00
    • @S ce nu înțelegi tu este că și la noi o perioadă bună (cel puțin cât am fost eu angajată) șefii de departament aveau mai multe țigle pe casă, așa că una era teoria și alta era practica.
      a un moment dat a venit asta șefă și a ținut morțiș ca practica să fie la fel cu teoria (ea însăși o respecta, din fuste negre și cămăși alte nu ieșea).
      în caz că nu-ți convenea și puneai de răscoală cu ce motiv și pe ce baze te duceai la HR/ITM, instanță?! baze legale zic. că ăla era codul și tu-l semnasei. ce motiv aveai acum să te răscoli că era impus, semnasei că-l vei respecta de bună voie și nesilit de nimeni.
      aaa, că nu-l luasei în serios, că la vremea la care ai semnat tu șefii/colegii îți spuseseră ”nu-ți face griji, e așa că așa vor ăia din grup (multinațională pe mai multe țări), încearcă să nu vii chiar ca la plajă și e ok” sau nu n-ai luat în serios ce ziceau ăia și ai crezut că poți s-o dai cotită e altceva.
      dar legal ai semnat. unde să te plângi și de ce?!și n-ai semnat că renunți la drepturile tale constituționale și legale (aici e altceva), ai semnat că te vei îmbrăca conform politicii firmei; nu-ți place, nu te ține nimeni legat în garajul firmei.

      00
    • @AB: Multumesc pentru raspuns!

      00
    • @AB
      trebuie o rascoala in cazurile astea. toti sa ameninte cu demisia la zi. asa ar fi ideal. sau nu trebuie toti, doar cei greu de inlocuit. daca vrei sa muncesc pt tine , trebuie sa ma simt comod. nu iti place, mai sunt 100 de angajatori la usa.

      00
    • Și cum erai pedepsit dacă nu respectai dress codul 100%? Te pune să lucrezi în haine din alea de pușcărie? Îți dau bani ca să îți iei hainele corespunzătoare?

      00
  11. Hm, mie nu mi-a zis nimeni vreodată ceva. Îmi aduc aminte cu bucurie de toate nopțile petrecute jucându-mă și programând până la 5, 6 dimineața. Am făcut asta ani la rând.

    Ca s-ajung acuma să câștig câteva mii de euro pe lună și să-mi iau multe voturi negative pe zoso.ro

    00
    • cu plăcere :))

      00
    • Exista si varianta asta, exista si varianta cand copilul nu mai face nimic decat freaca menta pe insta’ si snapchat, cand sta si face binge watching pe te miri ce serial de 2 lei etc. Am un caz din asta in casa, are aproape 15 ani si cred ca nici sa faca dus fara telefon si tik-tok nu e in stare. De unde programare, is multi care nu stiu nici macar sa printeze un fisier de la scoala, ca tot suntem pe scoala online de juma’ de an.

    • pai de ce sa mai printezi? totul tre sa fie electronic. cine le cere printare e inapoiat.

      00
    • păi de ce să mai facem copii? Creștem niște holograme

      00
  12. eu n-am copii, dar în cazuri d-astea, dacă chestiunea se întâmplă rar (să zicem maxim o dată pe lună, sau mai rar) l-aș lăsa să se mai joace nițel.
    bine, aș lua în calcul și cât s-a odihnit/relaxat în ultimele zile și cât de încărcată e pentru el săptămâna care urmează, că dacă a dormit mai puțin decât media sau decât are nevoie în ultimele câteva zile sau a avut un program ff încărcat/obositpr și urmează o săptămână cu teze, îi stric zenul în 2 timp și 3 mișcări, că eu sunt părintele și eu trebuie să-i ofer mai întâi ce are nevoie (odihnă) și apoi ce-și dorește (jucat cu jucăria nouă). sorry, dar eu sunt mai ciufută de fel. :)

    00
    • Nici eu n-am copii (dar o sa intre in productie in maxim 2 ani, deja incepem sa ne facem planuri), dar sincer, eu sunt bolnava cu consola si mai degraba imi fac griji de cum o sa reusesc sa ma ascund de el si sa ma joc in liniste, pana creste destul de mare cat sa aiba voie la jocuri. Adica, n-as vrea sa ma joc ceva gen The Witcher in fata unui copil de 2-5 ani, ca poate ramane cu sechele la o varsta atat de mica. Plus ca m-ar bate la cap ca vrea si el. Tin minte cand eu aveam 12 ani si frati-miu 3, ma jucam Harry Potter pe PC si efectiv urla ca vrea si el, nu pricepea nimic, dar el vroia sa apese acolo. Geez, enervant rau.

      Dupa aia e si mai naspa, cand ma-ta e calare pe ultimul joc, sa vina sa iti zica tie sa inchizi sandramaua, ca responsabilitate si alte balarii :)))
      Al meu e chill, se joaca doar CS si aia din an in paste. La mine e buba mare cu jucatul. Si cred ca o sa ii inmanez bucuroasa sarcina de a explica copilului chestii. Nici nu ma agit.
      Eu doar stiu ca la un moment dat, o sa avem 2 console si 2 tv-uri in casa, ca nu o sa fie chip sa impartim ceva. Sau chiar 3-4, depinde cati copii oi avea chef sa torn :)))

      00
    • eu sunt bolnavă cu cititul (măcar de s-ar lipi de un eventual copil), când era copil ai mei nu mă lăsau să stau prea mult seara și-mi era ok cu dormitul, dar nu cu zenul.
      Când am scăpat în păpușoi a fost și încă e nasol. „Hai să termin capitolul, uuuuu, capitolul următor e despre x, hai să-l termin și pe ăsta ” și zbang, e 3 dimineața și eu mă trezesc la 7 pt că facultate sau mai târziu job. Sau chiar 6 sau 7 dimineața. Și eu sunt zombi leșinat după o noapte pierdută. Cel mai nasol a fost când a fost 6 dimineața când am ridicat nasul din carte și am decis că nu mai are rost să mă pregătesc, să desfac patul ca să dorm juma’ de oră. Nu știu cum am supraviețuit acelei zile la job.
      Singurul motiv pt care nu mai fac asta acum e c-am îmbătrânit :) și chiar nu mai pot să stau foarte târziu (adică după 12; din discuțiile cu colegii, chiar mai tineri, toată lumea e în pătuț pe la 10.30 și cu siguranță nu mai pot face noapte albă.
      Consider necesar să ne învățăm copiii și care-i treaba cu autocontrolul. :)

      00
    • @Jupaneasa, dacă nu preconizezi că o să ai bunică/bonă full-time, eu zic să bagi tare acum şi să termini nivelele alea. Şi să capeți drag de mini-jocuri care durează 10-15 minute. Altfel, dacă ai adicții serioase, o să-ți fie naşpa câțiva ani.

      00
  13. Cu a mea funcționează ultimatumuri de astea, 5 minute, acum, plm… Cu copila nu prea merge treaba…

    00
  14. Zenul se repară cu zer…asta…multă meditație și relaxare. :)

    00
  15. Pe majoritatea dispozitivelor poti sa pui limite de ore. Destul de repede va invata sa se opreasca inainte de limita astfel incat sa nu i se opreasca brusc jocul. Nici macar nu va mai negocia. Pentru asta insa trebuie sa te pricepi un pic mai bine decat el la calculatoare (si din pacate nu e cazul in majoritatea situatiilor) pentru ca altfel te va controla el pe tine .

    00
    • … sau învață să boot-eze de pe USB și zice „tată, poți să te *** pe limite, că mă dau pe internet când vreau eu”.

      00
  16. Trimit un screenshot la nevasta.

    00
  17. Nu am inca copii, dar vad situatia in felul urmator.

    Daca stabilim impreuna un program, nu vad de ce ar trebui sa il incalcam.
    Nici eu nu i-as spune sa inchida PS-ul mai devreme.

    Ma gandesc, acum, ca acest lucru l-ar ajuta sa invete sa-si dozeze timpul si sa inteleaga ca trebuie sa respecte un program.

    00
  18. n-am avut niciodata limite. de iesit din casa, de intrat in casa, de culcat, la pranz, seara, de mancat. niciodata. singura limita era trezitul pentur mers la scoala. si de ala m-am prins repede ca e mult mai al dracu daca te culci la 2 noaptea. in vacanta insa… ma exasperau limitele prietenilor. cand era joaca in toi incepea corul „dragos, ninu, andrei,, monica, raluca, bibi, costi, luci, roxana”… „la masa, la somn, la lectii”. si ramaneam singurul prost pe strada. eh, ma descurcam eu pana pe la 4 cand ieseau toti din nou.

    00
  19. Da, depinde cand ii zici ca mai are 5 minute. Pentru ca fast forward peste 1 ora si junioru’ e la fel de fericit, si tot asa. Deci pana la urma tot ii fwti placerea… de oprit singuri o fac doar daca moare curentul sau netul :)

    00
  20. Cele mai tari sunt comentariile care încep cu „nu copii, dar cred ca as proceda astfel …”.

    Da, da! Exact asa vei proceda!

    00
  21. Dacă primește copilul un gadget nou cu 3-4 ore înainte de ora de culcare atunci „Gigel, mai ai 5 minute!” nu îi fuți zen-ul că a avut timp suficient să se bucure de el. Eu sunt de principiu că copilul trebuie să doarmă cel puțin 8:30 – 9:30 ore și să respecte un program de culcare deoarece performanțele lui școlare depind de asta.
    Dacă tu ca părinte îi dai gadget-ul chiar înainte de ora de culcare atunci îți place să fii sadic și poți fi numit moartea distracției.

    00
    • dă-le dracu de performanțe școlare, însăși sănătatea lui (și chiar a noastră a adulților) depinde de suficientă odihnă de calitate.

      00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube