Gândeam să pun textul acesta (și cartea) la „Prostiile lui Cristici…”, dar subiectul nu ar intra la capitolul prostii din capul meu, ci e un subiect foarte actual, necesar chiar, de care Lumea are nevoie.
Bine, nu mă învârt printre polițiști care merg la pensat, nu știu câtă elegantă are în ochii celorlalți unul de la „Bravo, ai stil” (pentru mine, tot ce e acolo – cât am văzut 5-10 minute – sunt exclusiv manele).
Subiectul este despre eleganță reală, despre eleganță și masculinitate de tipul Sean Connery, Alain Delon…
Am considerat că nu e chiar „Prostiile lui Cristici”, când eu nu prea mai văd pe stradă bărbați la care să privesc „aspirațional”, cum mă uitam când eram mic.
Încep cu două poze interbelice, fără legătură directă cu textul de mai jos. Mostre de bărbați de acum 100 de ani. (scanez un album de familie al cuiva, împrumutat pentru scan pentru că sunt impresionat de cum arată oamenii din poze).
Familie de brăileni, omul care apare în ambele poze a fost medic militar (inclusiv de front). A murit în stația de autobuz, pe o iarnă groaznică, așteptând autobuzul pentru a ajunge la un bolnav. Am vrut să menționez acest lucru pentru a explica în plus „aspirațional” de mai sus.
Acum cartea.
1970, Colecția Caleidoscop
Prezintă soluții practice și răspunde la cele mai diferite probleme pe care le întâmpinăm zilnic în preocupările noastre pentru îmbunătățirea și înfrumusețarea vieții.
Redactor: IOAN GABRIELA Tehnoredactare: ILIE GABRIEL
Coperta: WALTER WEIDLE
ELEGANȚA LA… MASCULIN
de Aneta Dumitriu
…progresul societății vă obligă…
Nu, nu vă amenințăm din primul rând al cărții! Mai ales că am scris-o cu reținere și, de ce nu, cu timiditate. Spiritul dumneavoastră critic, știm, e atât de caustic! Și-apoi, o carte pentru bărbați incumbă un mare risc pentru că, pur și simplu nu s-au prea scris pe nicăieri! Pe câtă vreme cele pentru femei nu se pot număra. Ne-a dat curaj însă un fapt: când s-au editat asemenea lucrări pentru bărbați, tiraje extrem de mari s-au epuizat uimitor de repede!
Sunteți deci interesați să fiți atrăgători! A sosit deci vremea când îngrijirea, felul de a vă îmbrăca, comportamentul dumneavoastră nu vă mai sunt indiferente. Faptul de a vă confrunta cu… idealul încăput în tipare, vă ispitește? Vă aflați pe drumul cel bun. De altfel, progresul societății vă obligă la aceasta, chiar dacă nu vă dați seama. Procesul de emancipare economică a femeii, rolul ei tot mai activ în familie și societate a schimbat de asemenea, în bună măsură, fața lucrurilor.
Nu, nu ne-am îngădui să vă amenințăm! Dar dacă nu prea v-ați privit pină acum în oglindă — sigur, oricum, partenera dumneavoastră vă iubește — , grăbiți-vă s-o faceți. Încercați să recuperați ceea ce poate neglijența dumneavoastră a lăsat să vă scape. Un bărbat, ca și o femeie de altfel, eliberat de complexe, capătă nu numai siguranță, ci mai multă plăcere de a munci, de a trăi. Iar grija pentru aspectul fizic și eleganța în comportare sunt măsuri sigure ale gradului de civilizare. (Aneta Dumitriu)
A fi bine îmbrăcat nu e o modă
Nu haina face pe om…
De acord! Dar trebuie să te acoperi. E o necesitate. Să te îmbraci, aceasta este o artă! (De care nu mai puteți face abstracție astăzi.) O ținută, dacă nu impecabilă, măcar îngrijită este indispensabilă fiecăruia. Ea dă siguranță gestului, ceea ce este important mai ales pentru bărbat, care se vrea totdeauna sigur pe el.
Moda = eleganţă?
Nu întotdeauna! Eleganța, mai ales cea masculină, nu înseamnă a fi în avangardă, ci a găsi măsura, a fi impersonal și personal, în același timp. A fi îmbrăcat poate, aparent, banal, dar cu „un nu știu ce”, care este eleganța însăși. Cocteau spunea că eleganța se află întotdeauna cu un pas în urma ultimei mode. S-ar părea că aceasta este un dar natural pe care unii îl au, iar alții nu. Este însă un fel greșit de a gândi și mai ales o scuză pentru neglijență. Eleganța se învață, și începutul se face prin a recunoaște cu luciditate propriile-ți defecte.
(…)
Orele zilei şi ocaziile
Desigur, ar fi o absurditate să transformați viața de familie într-o gală perpetuă. Dar cu toții recunoaștem că ținuta membrilor familiei influențează substanțial climatul acesteia. Și dacă, pe bună dreptate, reproșați femeii ținuta vestimentară neglijentă în casă nici dumneavoastră, cel elegant pe stradă sau la serviciu, nu sunteți cu nimic rnai atrăgător mereu în pijamaua în dungi, nebărbierit și, nu rareori, morocănos.
Îmbrăcămintea de casă implică comoditate, confort. Moda oferă atât femeilor, cât și bărbaților „neglijeuri” comode și nespus de plăcute. Dumneavoastră, bărbatul, puteți alege între un halat de casă sau o haină de interior și un pulover. Halatul de interior, alegeți-l, de preferință, în culori uni, discrete.
Cochetăria masculină, cu legi la fel de severe ca și cea feminină, vă impune să evitați tot ce este inestetic. Oricât ați fi de degajat, nu e admis să umblați cu picioarele goale în pantofi, cu șireturile nelegate sau cu pantofi mai vechi transformați în papuci, ci cu șosete și papuci de casă, foarte ușori de altfel.
O mențiune aparte o facem pentru duminici, zile de bucurie și odihnă a familiei:
înainte de a vă așeza la micul dejun, priviți-vă în oglindă: nici într-un caz nu trebuie să arătați ca și când atunci ați fi coborât din pat. Sacrificați măcar câteva minute pentru a vă bărbieri, dacă e cazul, a vă pieptăna și îngriji puțin mâinile. La masa de dimineață, trebuie să arătați odihnit, îngrijit și mai ales bine dispus. Înfățișarea dumneavoastră va influența plăcut nu numai pe soția, ci și pe copiii dumneavoastră. Iar gentilețea, amabilitatea și curtoazia sunt, ca și surâsul unei femei, niciodată de prisos.
(…)
Nu cochetaţi cu… prostul gust
Excesul de zel în preocuparea de a arăta bine se întâlneşte cel mai adesea cu prostul gust! „Eleganţa” de mahala are încă victimele ei.
(n.r.: aici cred că intră „Bravo, ai stil”)
(…)
Timpul petrecut făcând gimnastică nu este timp pierdut. Calculați timpul pierdut la doctor, la farmacie, sau prin unele ocupații fără rost, care vă răspândesc energia.
Faceți zilnic 15 minute gimnastică și, dacă o dată sunteți grăbit, faceți o ședință expres de 5 minute.
(…)
Curat şi frumos
… Sunt calificative care ar trebui să fie aproape sinonime, spunea marele nostru specialist dr. Aurel Voina. Piele frumoasă înseamnă în primul rând piele curată.
Baia, sigur, a intrat în rândul celor mai elementare deprinderi igienice. Un mare istoric susţinea că romanii au obţinut succesele lor militare prin băi, sobrietate şi exerciţii fizice. (La romani, baia reprezenta un adevărat cult: oamenii erau chemaţi la baie prin clopote. în termele lui Caracalla din Roma încăpeau deodată peste 2000 de persoane.)
cadru din North by Northwest. se bărbierea lumea în gară, în baia gării, după o noapte petrecută la vagonul de dormit. Că nu era chiar ok să apari nebărbierit unde aveai de ajuns dimineața, chiar dacă ai mers o noapte cu trenul:
(…)
Ochii
Cel mai mult strică mina bună unui om ochii obosiți. Dumneavoastră, bărbații, care fumați și consumați mai mult alcool decât femeile, lucrați în medii poluate intens, în uzine sau pe șantiere, dumneavoastră, cei care citiți în fiecare seară ore întregi, aveți atât de des ochii roșii și umflați. De-ați ști cât vă îmbătrânesc… îngrijiți-vă ochii cât puteți mai mult.
(…)
Ce dantură!
Dinții îngrijiți, sănătoși contribuie substanțial la aspectul plăcut al figurii dumneavoastră.
Spălați-vă, spălați-vă dinții, cel puțin de două ori pe zi, seara și dimineața. Ideal ar fi să vi-i spălați după fiecare masă. Dacă nu prânziți acasă, mâncați la sfârșitul mesei un măr, al cărui pulpă aspră curăță dinții, sau mestecați gumă. Periați-i seara contra fermentării particulelor alimentare rămase, iar dimineața pentru a îndepărta de pe dinți și gingii depunerile care se fac în timpul nopții și pentru a reîmprospăta respirația.
(…)
Îngrijirea picioarelor
Spălați-vă picioarele cel puțin o dată pe zi sub un duș sau un jet de apă cu un burete și ștergeți-le cu multă grijă. Indicate sunt mai ales băile calde alternate cu cele reci (două minute cu apă caldă, un minut cu rece), care activează circulația și destind. O fricțiune cu o cremă tonică și răcoritoare încheie normal toaleta picioarelor.
Dacă aveți negi și bătături, mergeți la pedichiuristă. Altfel, riscați să vă infectați piciorul.
(…)
Cum să scăpăm de kilogramele în plus?
Gândul de a slăbi cu 5 sau 10 kg preocupă pe mulţi dintre dumneavoastră. Dar o dietă neştiinţifică, care nu schimbă felul obişnuit de a mânca, nu va da rezultatele dorite, fiindcă până în cele din urmă veţi recâştiga kilogramele pierdute, care vor reveni poate chiar cu dobândă.
Puteți slăbi un kilogram pe săptămână
Atunci când nu primește caloriile necesare în regimul alimentar zilnic, organismul este obligat să le ia din rezerva de combustibil înmagazinată În greutatea excedentară.
Arzând circa 2000 de calorii pe zi și coborând la 1000 numărul celor introduse prin alimente, veți consuma din rezerva de grăsime zilnic 1000 de calorii. Astfel, organismul va arde într-o săptămână 7000 din caloriile înmagazinate, ceea ce înseamnă circa 900-1000g de scădere în greutate. Dacă nu mai sunteți foarte tineri, este de dorit că ritmul de slăbire să fie mai lent. Un deficit de 500 de calorii pe zi aduce o scădere de 1/2 kg pe săptămână. Bineînțeles că aceste date variază de la caz la caz, fiind influențate de temperament, înălțime, conformație și activitate.
Dacă vreți cu adevărat să slăbiți…
Cam atât cu extrasele din carte.
Dacă doriți, puteți continua lectura AICI. (și sper să nu apară deștepții care să comenteze ca am pus integral un scan la o carte de acum 50 de ani)
P.S.: Aneta Dumitriu mai are o carte în aceeași colecție: „Capriciile modei și statornicia eleganței”. Statornicia eleganței…
ești obsedat de aceeași poză din același film
oamenii care arătau bine în trecut erau bogații, care aveau servitori și timp de tabieturi și împopoțonări inutile. săracii (adică majoritatea) arătau ca scoși din lada de gunoi, zdrențe și putoare
astăzi modernitatea pune accent pe comoditate. Steve Jobs în tricou alb. la fel toți bogații, t-shirt de $4 și blugi sau ceva aruncat pe ei. vorbim aici și de femei, care erau de neînchipuit să fie lălâi și nearanjate. dacă femeile ies astăzi într-un sac, papuci și nemachiate, darămite bărbații..
nu mai trăi în trecut că nu e bine
Ai inteles ceva din textul asta?
Femeia spune ca elegant inseamna sa te speli pe dinti, sa te barbieresti, sa folosesti un parfum, sa pierzi cateva kilograme, sa ai tonus facand 15 minute de gimnastica pe zi.
Adica, ceva ce ar putea sa faca oricine; mai mult acum, cand „bogat” ca in 1927 poate fi aproape oricine. (apropo, hartia igienica s-a vandut prima data prin 1930)
Ultimele doua cuvinte din ce copy/paste am facut sunt „Statornicia elegantei”.
–
„Trecutul” de care spui sunt parintii nostri, de fapt, pentru ei a fost scrisa cartea. Atat de „trecut” sunt.
Elegant înseamnă să facă toate chestiile necesare pentru a-și menține igienă și sănătatea. Nu spune nimic altceva, decât despre normalitate. Mersi pentru articol.
Saracii needucati aratau ca scosi din lada de gunoi. Am sa iti dau doua exemple:
1) Eu m-am nascut (in 1990, nu pe vremea comunistilor) si am crescut la tara, intr-un sat de munte, populat de ciobani, oameni simpli. Obiceiul la tara era sa se faca baie o data pe saptamana, pentru ca trebuia sa faci focul in baie sa ai caldura si apa calda, lemnele erau scumpe, timpul la fel, planificai baia cu doua ore inainte. Ei, noua la scoala invatatoarea ne zicea aproape saptamanal: Dimineata, dupa ce va treziti, va duceti si va spalati pe ochi, apoi va dezbracati pana la brau si va spalati la chiuveta, cu apa rece si sapun. Daca esti sarac nu inseamna ca trebuie sa puti, ca sapunul nu e scump.
2) Am fost la o cherhana veche in Delta Dunarii, avea peste 100 de ani si erau doi pescari acolo care cu asta se ocupau de 50 de ani. Nea Mihai, cel mai in varsta dintre ei, pe la 72 sau 73 de ani, a zis ca el a vazut lumea inainte sa se faca pescar, a fost sofer de camion in Libia vreo 3 ani si un an in Maroc, un om fantastic, foarte amuzant, zicea ca el citeste omul de cand il vede si stie cat isi permite sa glumeasca cu el sa nu se supere, ca nu toti oamenii duc la fel la gluma. Tot discutand cu el mi-a zis urmatoarea chestie: Ma, asta de sta cu noi acum e un betivan si un salbatic, nu se spala nici macar pe ochi de dimineata. Nea Mihai nu avea servitori, muncea de rupea intr-un mediu extrem de saracacios, dar punea pret pe igiena personala.
Curat si frumos, fix ce zice Cristici in articol
Bunicii mei de la tara, Dumnezeu sa-i odihneasca, erau repere de eleganta de demult pentru mine. Eleganti in gesturi, vorbe si aspect. Ce am imprumutat de la ei este moderatia- nu mancam carne in fiecare zi, nu mancam tot din farfurie (ne buhaim de atata Mec, KFC, etc), apoi minim un weekend pe luna iesim la masa sau evenimente in oras, rutina-ne imbracam elegant si ne prezentam intr-un cadru nou sau vechi sa incercam un fel nou de mancare sau o experienta noua/retraim una veche, prietenii cativa si similari ca valori cu noi (aici functionam pe principiul daca esti prieten cu 5, tu vei fi al 6-lea), aspect- cred ca e mai important cum arata haina pe om decat invers (camasa simpla pe un corp fit, arata mai bine ca o camasa de firma pe un corp unfit). Bunicii nu erau bogati, dar aveau o intelepciune data de a nu avea prea multe, pe cand noi ne risipim in prea multe directii prea repede.
@Flat: cum sa nu. Barbatii schimba smartphoneul la 2 ani (de saraci ce sunt) dar un costum pe care il poti purta 20 de ani e greu de ales/ajustat pentru ca nici nu stiu cum ar trebui sa arate un costum pe un barbat. Nu confunda saracia cu ignoranta.
Un gentleman e acela care iese din cadă ca să facă pipi!
… în chiuvetă.
urinatul la dus (nu in cada cu apa) e chiar incurajat. se economisesc anual miliarde de metri cubi de apa de la un gest simplu si chiar foarte igienic.
Doi moşi, dintre care doar unul gentleman, stau de vorbă.
– Ce zici, mergem la femei ?
– Nu mă interesează.
– Cum aşa ?
– Păi, ultima oară cînd am fost, scria pe uşă „Femei” şi înăuntru erau numai veceuri.
@Anda: si daca nu esti singur in dus, se dubleaza miliardele!
Totusi despre ciorapi nimic? Exista in cercurile ciorapisto-elitiste un real dispret pentru ciorapii aia la sfert care de-abea se vad din incaltari. E de prost gust, adica ciorapul regulamentar trebuie sa fie inalt, intins pe gamba nici macar lasat sa sa cada sau mai rau rulat cat mai jos. Vezi poza englezi cu ciorapii intinsi cu bretele?
Ciorapii de nu se văd sunt ok la adidași, tenesi, bla bla, mai ales când e cald. Dar cam atât. Am văzut vara asta, pe la evenimentele unde am fost invitat destui cu pantofi și cu gleznele la vedere. Fix @ Jador și Dani Mocanu. E un eveniment solemn, nu te poți duce ca la lăutari. Șosetele alea joase sunt ok la adidași, tenesi, vara când e cald.
In restul timpului șosete negre, Artengo de la Decathlon. Iau cate 9 perechi odată și le arunc pe alea din anul anterior. O soluție simplă și elegantă.
„ Iau cate 9 perechi odată și le arunc pe alea din anul anterior. O soluție simplă și elegantă.”
Și mai bine ar fi să le donezi.
https://arhiblog.ro/donati-gunoaie-part-deux/
Dacă vreau să donez, cumpăr șosete noi și le dau cui are nevoie. Nu dau niște rupturi, fiindcă le vad ca pe chestii unice, fiecare având propriile ciuperci, bacterii, micoze și viermi personali. Nu mi se pare ok sa le dau mai departe sau să le iau de la cineva, indiferent că le-ar dezinfecta și cu foc.
Acum îmi dau seama c-am încercat o glumă nereușită și mi-a ieșit.
M-am prins de gluma ta proastă, dar am zis s-o mușc și să am simțu umorului al unui arac se vie.
”…mai mult acum, cand “bogat” ca in 1927 poate fi aproape oricine”.
Da, da, așa este… Doar că statutul ăluia din 1927 venea la pachet cu o educație la care tu pur și simplu nu ai acces azi (nici din familie și nici din școală), chiar dacă ai avea întreită situația lui materială. Și de la educația aia pleca totul, nu de la bani.
Citatul cu slăbitul e de-a dreptul sinistru. Pentru că de la păreri de-astea aruncate din vârful p_ (buzelor, pixului) a ajuns Ceao la politica alimentației raționale și implicit la foametea adusă de ea. Partidul ne voia pe toți fit, chiar cu forța dacă nu ne cunoșteam singuri binele.
Romanul nu intelege ce a distrus comunismul. Asta a distrus, aceasta educatie de care spui. De asta mi se pare ca Italia (un exemplu aleatoriu) e… unde trebuia sa fie Romania daca nu era comunism. Exista/existau niste maniere, niste moduri de a te purta care s-au pierdut cand „imperialistii nenorociti”, „burghejii”, „chiaburii” au fost eliminati.
La italieni/francezi/englezi/germani nu s-a dat in cap educatiei de care spui. Dimpotriva.
„N-avem noi nevoie de din astea!” are efecte. Mari. Azi nu te speli pe dinti, maine nu vezi sensul sa inveti ceva in plus, poimaine te intrebi cum de tara ta conduce topul la prostie in Europa…
Astăzi educația este mai ieftină și mai accesibilă că oricând, cel puțin în România.
Nu te-au educat mă-ta și tacto ca pe un lord? Nu e problema. Te faci mare, incepi să muncești și te apuci de studii. Există pe internet o grămadă de platforme și cursuri care pot fi făcute: de la bune maniere, comportament social, etichetă, mai tehnice, profesionale, de toate rasele. Cine pe cine ține? Sunt mai multe smartphonuri decât dinți în gură, cu telefoanele în mână pe iutube și tiktok, călare să îi vadă pe ăia proștii și manele.
@v.i.m: care educatie? ca in 1930 in rromanistan era alfabetizata 57% din populatie.
@cristici: bos, esti mare romantic. esti nostalgic pentru niste vremuri pe care nu cred ca le-ai trait. niciodata nu ar fi ajuns romania, o tara predominant agrara, la nivelul italiei.
„Bos”, mai vin-o pe-aici, mai scriu.
Stii cum se tunde iarba intr-unul dintre cele mai bogate orase din Italia? Cu oi. Mai aduc oile sa „tunda iarba” din parcuri. Vreau sa fac un text despre aceste lucruri, despre cum se aduc oi si cai in oras, masini de balotat paie… sa mai vada copiii animale si obiceiuri. Asta pe langa eleganta, manierele pe care le invata acasa.
Nivelul Italiei l-am fi avut usor, vorbesc de subiectul textului, daca nu veneau comunistii care sa se cace in orice.
„niste vremuri pe care nu cred ca le-ai trait”… daca scriam in text despre nenea Relu, nena Ionel, nenea Mihai, nenea Neculai… si alti „neni” din familia mea, incepeau comentarii ca sunt „chiabur” sau ceva. Nasul meu de botez, nu ca ar conta, ca nu sunt chiar ruda de sange cu el: Neculai Alexandru Ursu (August 3, 1926 – May 14, 2016) was a Romanian linguist, philologist, and literary historian. He graduated from Alexandru Ioan Cuza University and earned his doctorate in philology in 1967 for his work Formarea terminologiei științifice românești (Formation of the Romanian scientific terminology). In 2013, Ursu became a corresponding member of the Romanian Academy.
Nostalgic sunt, tocmai, pentru niste vremuri pe care le-am trait, si nu se mai gasesc in Romania. Sa citez un comentariu la un text scris de mine despre „apericena„: Pai la noi nu s-ar putea apericena, ca vine romanul sa se ghiftuie, n-ai vazut cum e la all-inclusive in Bulgaria?
Apericena e ceva ce se practica azi in Italia. Se practica des! Ceva ce la noi nu s-ar putea, ca suntem ca porcii.
Despre asta e cartea, si acesta a fost motorul care m-a facut sa o scanez: Cum sa nu mai fim chiar atat de porci.
–
E unul mai jos care a vazut poze cu mine de acum cativa ani, si comenteaza cum de bag azi texte din astea, cand atunci ma imbracam ca un boschetar. (interesant e ca azi doar am luat cu copy/paste dintr-o carte, nu am scris eu nimic)
Italienii. Italienii au inceput sa ma educe fara sa-mi spuna nimic. Pur si simplu in Romania nu ma simteam boschetar, ca Romania e cum e, nici n-are sens sa te imbraci altfel. In Italia am inceput sa observ ca sunt boschetar. Repet, fara sa-mi spuna aia nimic, nici nu am prieteni italieni! (mai putin cativa oameni, ca am locuit cu ei – singurul motiv)
Dar cum? Cum de? Aceasta e cartea de mai sus, despre asta… cum de.
Totusi, tinand cont de atati „neni” din familia mea, cum de am ajuns „boschetar” dupa ce au murit ei? (toti nenii de care spun erau de varsta bunicului)
Lipsa de modele. Asa ajungi „boschetar”, prin lipsa de modele. Lipsa de modele, plus „modele” aiurea, de care vedem zilnic.
Sa vrei normalitate nu e „nostalgic”, cand bunicii italienilor seamana cu bunicii nostri. Reflecteaza la asta: cum de bunicii lor seamana cu ai nostri, dar parintii nostri nu seamana cu parintii lor. Ce s-a intamplat?
Ce au distrus comuniștii este simțul estetic din cultura generală a populației la nivel nu doar de „cum?” ci și la nivel de „de ce?”
Lumea nu concepe de ce ar trebui să fie îngrijiți, să aibă străzi curate, case care nu arată de parcă au fost vopsite cu smecleu de papagal etc.
Au luat niște țărani morții de foame și i-au transformat în oi utilitare în timp ce au omorât minoritatea care menținea aceste standarde.
Omul cauta cat mai mult sa fie comod. Azi in pandemie, cand ajung acasa arunc blugii si restul la spalat. Costumele sau sacourile nu merg aruncate in masina se spalat haine, chiar daca are idosurile necesare.
Eleganta era o stare de fapt, un must have, a celor cu avere. Nu putem trai numai din trecut.
Zici ca unele chestiuni legate de igiena… ajungem iar la o fraza despre rasul pilozitatii faciale si ajungem la pamatuf de bursuc (sefu poate pune linkul).
Nu ma simt jegos,poate umflat de 5kg.
*averea in anii 50 insemna costum. Azi opulenta se manifesta in masini. Adica un chirurg sau medic prof univ. poate nu se imbraca in costum, dar parcheaza ceva simpatic la peste 50000 E.
Să fiu curat , îmi permit . Să fiu elegant … nu !
Îți citesc de multe ori textele, și pot spune că ești foarte subiectiv, vezi perioada interbelică că un model; ei, gândește-te că numai succesul fulminant al comunismului s-a bazat pe frustrările și nemulțumirile maselor, și a funcționat că un ascensor social , pentru cei ce altfel ar fi rămas în mizerie, la coada vacii….deci nu era bine deloc.
Iar eleganța aceea care o vezi reprezintă doar o fărăma a realităților de atunci, însă nu uita că era multă mizerie (citește reportajele lui Brunea-Fox, sau mărturiile medicilor de plasă din secolul 19-20), așa că nu este reprezentativ.Eleganța aceea la care visezi nu mai există nici la Londra, nici la Paris, nici la Cannes, poate la Helsinki, Copenhaga sau Helsingborg am văzut lume așa cum o zugrăveam eu în mintea mea, influențat de literatură și filme. Sunt puține țări în Europa în care nu am fost, și nu m-am plimbat cu rucsac în spate, din contră, am avut suport financiar să frecventez hoteluri bune, restaurante bune…..lumea se transformă, nu mai este și nu mai poate fi că în pozele din anii 30.
Sunt însă de acord că în școli, în loc de toate aberațiile, s-ar putea preda niște lecții de bune maniere, de igienă, igiena vieții, pentru că ar folosi mult copiilor, în condițiile în care mulți părinți sunt niște troglodiți lipsiți de educație și maniere.
Bineinteles ca despre ce vorbesc eu dispare, fiind inlocuit cu „eleganta” masinii de 50.000 de euro parcate in spatele blocului de garsoniere (vezi comentariu mai sus).
Totusi, un text copy/paste e un text copy/paste.
„Eleganța aceea la care visezi”… e, de fapt, „eleganta” lipsei de putoare in autobuze, „eleganta” caselor care nu au buruieni in fata gardurilor, „eleganta” lipsei de manele in weekend-uri, „eleganta” lipsei de cocalari cu pretentii.
Nu cer mult, nu am „visuri” prea mari… sper.
Sa-l citez pe bunicul meu: Femeile de la tara se spalau la cismea cu apa rece, se dadeau cu smantana pe fata, isi legau parul in cozi… si ce frumoase erau!
De asta am si citat titlul celei de-a doua carti, unde spune ca eleganta e „statornica”, oricata „moda” ar trece peste oameni.
Helsinborg este ceva aparte.
Fain rău orașul și foarte cochet.
Prima dată când am ajuns acolo, mă uitam fascinat la casele alea cu priveliște direct la mare. Cum pur și simplu treceau strada și dădeau direct pe plajă. Cum vedeam gagici suedeze făcând baie in apa rece a mării, la final de septembrie, trăgeau un capod pe ele și continuau să bea bere cu prietenii cu care au venit. Mi-a plăcut imaginea. La cine am fost acolo, m-a invitat la fika, m-a dus să văd orașul și pot să zic că îmi place. Îmi place că sunt trasee în pădure, piste de biciclete, totul marcat și semnalizat.
Mi-a plăcut sistemul de autostrăzi. Am mers cu 100 km/h și nu am simțit nevoia să îi dau mai tare in gură.
Mi-a plăcut eleganța scandinavă și relaxarea cu care oamenii își trăiesc viețile, îmi plac gagicile de acolo. Am o obsesie pentru frumusețea femeilor arabe și am văzut acolo într-o cafenea câteva specimene din alea fără batic, absolut superbe.
Eleganța e o stare de spirit, unii se nasc cu ea, alții cresc cu ea și o dobândesc. Îi dau dreptate lui Cristici, fiindcă am avut grad de comparație. Și eleganța italiană are ceva aparte, chiar daca nu îmi plac italienii.
@Ionut M,eu iti zic o chestie:am fost in Maroc,am vazut in zonele occidentalizate(hotel,club),niste marocance de innebuneam.Mai stiu o algerianca kabila….e din visele mele cu 1001 nopti….are si magrebul niste diamante ascunse….
Si in Suedia am mai vazut ceva piese….dar am stat putin….
Sa crezi ca pozele alea sunt reprezentative pentru cum se imbracau oamenii atunci e ca si cum ar veni cineva din 2070 si ar zice ca reclamele la parfum si ceasuri din aeroport cu Daniel Craig si Timothee Chalamet sunt cum ne imbracam toti azi.
Pe langa asta, cum sa citesti articol despre moda pe un blog unde autorii se imbraca in saci de cartofi si haine „tehnice” de la Decathlon. Asta e ca si cum as crede ca nu stiu ce influentarita merge la cumparaturi la Lidl sau strange gunoaie pe plaja.
Hai ca glumesc, ca esti simpatic.
Articolul nu este despre moda. Este despre eleganta. Mai precis, despre a te spala, a face putina gimnastica, despre a nu iesi in pijamale sa duci gunoiul… pe scurt, este despre a avea pretentii de la tine. Nu este despre moda.
Intreba cineva la un articol trecut ce vinde Coloja… Coloja nu prea ar avea ce vinde, i-ar scadea mult „vanzarile” daca oamenii ar avea mai multe pretentii de la ei.
Dar cum sa avem? Cum facem sa avem mai multe pretentii de la noi? Pai… intai sa ne spalam pe dinti, sa facem o baie, sa ne dam cu deodorant. Faci asta deja? OK, continua cu a zambi familiei la micul dejun…
Nu am scanat aiurea cartea, nu e deloc despre moda!
Luati cartea din link si cititi in diagonala, esenta. Ce a vrut sa spuna, de fapt, textul.
–
Textul a fost scris in 1970, pentru „proletari”. Adica, pentru oameni ca noi, pentru parintii nostri. Care nu erau nici pe departe bogati.
„ca si cum ar veni cineva din 2070 si ar zice ca reclamele la parfum si ceasuri din aeroport cu Daniel Craig si Timothee Chalamet”… reclamele alea sunt „aspirationale” daca vrei. Adica, poti vedea/invata ceva din ele mai mult decat ceasuri si alte obiecte de lux. Bineinteles ca pozele din 1927 nu arata societatea reala a lui 1927. Dar e „aspirational”, nu degeaba isi facea lumea poze asa… (crede cineva ca asa erau, chiar acei oameni, in tot timpul anului?)
@Cristici, sa nu crezi ca nu apreciez postarile tale, sunt o gura de aer proaspat pe aici, dar nu m-am putut abtine sa nu fac misto, pentru ca era prea usor in cazul asta. Stiu ce zici, dar tot mi se pare ciudat sa vad *aici* vorbindu-se de eleganta. Daca era vorba de utilitate, practicalitate, nu faceam misto aiurea. Oricum, sunt chestii de bun simt sfaturile, dar e greu sa iei in serios partea despre moda si/sau eleganta aici.
Nu erai tu ala imbracat ca un boschetar si ne ziceai ca nu conteaza ce haine porti? wtf.
Altul care crede ca textul asta e despre moda? NU E!!!
Da, eu eram imbracat ca un boschetar, dar nu cred ca spuneam ca nu conteaza cum te imbraci. Eram „boschetar asumat”.
Totusi, eram ok, era bine cum eram? (apropo, si acum ma imbrac ca un boschetar, uneori, dar fac eforturi sa mai schimb cate ceva)
Eram imbracat ca un boschetar, ma imbrac uneori ca un boschetar, dar ma spal in fiecare seara pe picioare inainte de culcare. Am invatat de la bunicul meu (am trait cu el cativa ani). Chiar si cu apa rece ca gheata (uneori o prefer), obligatoriu ma spal in fiecare seara pe picioare inainte de culcare.
Nu pretind ca as fi elegant, nu sunt, dar incerc sa merg pe drumul… cartii de mai sus.
@ Cristici Crezi că nu toți cititorii de pe blogul ăsta se spală în fiecare seară (hai, zilnic) pe picioare? Trist…
@Gicu: Altii poate fac chiar dus zilnic. Cata eleganta…
Sunt convins ca toti romanii fac dus zilnic, si se spala zilnic pe picioare.
Mijloacele de transport in comun (si nu numai), mai ales vara, sustin acest fapt!
Omule, ești dus cu capul, visător, rupt de realitate, anacronic, nu știu… Nu amesteca eleganța cu igiena în anno domini 2021. Eleganța implică igienă la fel cum a fi un scriitor de marcă implică să cunoști alfabetul. Dar sunt, totuși, lucruri diferite.
Și apropo, ai un typo neelegant la un „vin-o” într-un comentariu anterior.
Ușor acid, dar nu cu răutate.
the strong, silent type
M-am bărbierit acum…Îmi place cum pui problema. Și cu asta, și cu „prostiile”.
Pentru mine imbracamintea / incaltamintea trebuie sa:
1. Fie comoda.
2. Fie curata.
3. Sa-mi placa mie cum arata.
Cam atat. Daca vrei sa fii „in ton cu moda”, sau sa porti ce „se asorteaza”, poti sa intri in orice magazin iti place (calitate, pret, stil, etc) si iei tot ce-i pe manechin. Oamenii care lucreaza acolo se presupune ca se pricep la „moda”, cine-s eu sa-i critic? Simplu, eficient. Orice altceva implica prea multe cicluri de neuroni, pentru ceva ce la urma urmei nu conteaza, imho. Eu nu dau 2 bani pe cum se imbraca alti oameni, de ce m-as stresa de cum ma imbrac eu?
La noul job unde ”biroul” este la parterul unui bloc, în fiecare dimineață vedeam o femeie elegant îmbrăcată, cu poșetuță, fardată și rujată, care ducea o găleată cu gunoi la ghenă. Am aflat ulterior că este femeie de servici care mătură și spală scări de bloc și am zâmbit dar după aia m-am gândit că, de ce nu? Adică de ce să nu fii elegant chiar dacă mături și speli niște scări de bloc ?