Două observații: degradarea limbajului și privitul

Am observat ceva în lunile astea de pandemie.

La mine, am observat că nu mă mai uit la oameni când vorbesc cu ei. Stăm de vorbă, vorbim, dar prefer să mă uit în altă parte.

La interlocutori, am observat o formă continuată de a folosi greșit limba maternă. De a descrie greșit lucruri și situații. De a folosi termeni greșiți.

 

film-knives-out-1

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

37 comentarii

  1. „La interlocutori, am observat o formă continuată de a folosi greșit limba maternă. De a descrie greșit lucruri și situații. De a folosi termeni greșiți.”
    Crezi ca doar in lunile de pandemie a aparut asta? Sau cei patruzeci si ceva la suta de analfabeti functional au ceva de zis si in treaba asta?

    00
    • NOU
      #2

      Cand 40% si ceva la suta din populatie nu vorbeste sau scrie asa cum vrea Academia, nu se mai cheama analfabetism functional, se cheama ca Academia e „out of touch” si oamenii astia isi duc mai departe limba si cultura asa cum pot si stiu ei mai bine.

      00
    • Pai asta e treaba grava, ca populatia e atit de timpita, incit nu mai invata regulile limbii materne. Daca regulile ar fi facute de oamenii slab educati, limbile ar (in)evolua atit de rapid, incit nu s-ar putea intelege intre ele generatiile in viata. Ia sa ne uitam in tarile de prin Asia de sud est, Filipine, Malaiezia, Thailanda, unde sunt sute de dialecte, care la 100km distanta sunt aproape neinteligibile intre ele. De unde chestia asta, cum de au dezvoltat oamenii dialecte atit de multe si diferite la doar 100km distanta? Lipsa educatiei formale, lipsa unei structurari academice clare a unei limbi comune pe o arie larga, plus fragmentarea societatii in triburi si clanuri izolate cultural si social. Limba romana nu are dialecte, are doar pronuntii si accente usor diferite de limba literara, dar fondul lexical e absolut acelasi pe toata aria tarii. Daca Romania ar avea aceeasi densitate de dialecte precum o tara asiatica, cred ca am avea pe aici vreo 30-40 de limbi si ar fi efectiv lipsit de sens sa mergi pe litoral, ca nu te poti intelege cu constantenii, ca sa nu mai spun ca Paste in Bucovina sau Maramures ar fi la fel de lipsit de sens.

      00
  2. Pt ca am baut si ne am drogat an ultimu hal 1 an de zile inchisi in casa… mai dam si rateuri

    00
  3. lipsa de educatie e un handicap la fel de grav ca oricare altul.

    00
  4. Damn, si eu care credeam ca sunt singurul care nu mai poate privi persoanele in fata. Credeam ca iar m-au apucat pandaliile.
    This too shall pass!

    00
  5. Erau analfabeți și înainte, dar se ascundeau mai bine.

    Oamenii când comunica față în față se mai jenează, se mai cenzurează. Când vorbești cu un microfon timp de 1 an de zile ajungi sa îți dai mai mult arama pe fata, plus că- să fim seriosi- câți oameni lucrează la ei sa evolueze fără sa fie împinși de la spate / peer pressure. In medie a fost mai multa involuție decât evoluție în ultimul an.

    00
  6. coment si expertiza? 🙃

    00
  7. Alcoolul prajeste multe celule nervoase. :D

    00
  8. Evitam sa ma uit la cel cu care vorbesc pentru ca are/avea masca. Putin credeam ca poate transmite o boala grava!

    00
  9. Eu nu ma uitam la oamenii cu care vorbesc nici inainte :) ma bucur ca suntem mai multi acum!

    Si da, am uitat complet ce inseamna „little talk” sau discutii generale cu cineva necunoscut, fara un anume scop – de cand cu covrigu, am vorbit fata in fata cu 5-10 oameni din cercul foarte apropiat si atat.

    00
  10. ,,Tu-vă-n gură de analfabeți hidoși ,,.
    Vali Petcu, sociologie, feșăn, topoare, mașini și imobiliare.

    00
  11. Te-ai salbaticit!

    00
  12. Eu aveam probleme cu uitatul in ochii interlocutorului si in trecut. Ba din contra, as spune ca acum e mai bine, mai ales cu oamenii care au masca, parca mi-e cumva mai usor sa focalizez pe fata lor. Sau poate din cauza ca au scazut interactiunile in general, si atunci orice discutie cu cineva fata in fata capata o greutate mai mare.

    De vorbit nu stiu daca am inceput sa vorbesc gresit, din cate imi dau seama nu, dar cu siguranta am tendinta sa vorbesc mai mult si mai pe langa subiect.

    00
    • domnu asperger zice ca esti in companie buna, si nazdravanul de Elon are problema asta.

      Eu nu intelegeam care e faza cu mine, pana am aflat ca e o chestie.

      00
    • Si eu am problema asta si inca una care s-a format pe baza interactiunilor sociale. Am avut peste 10 ani de zile peroane apropiate si sefi care bateau campii cand vorbeau, putem sa ma „deloghez mental” 10 minute din conversatie si nu pierdeam nimic.
      Acum ma trezesc fac chestia asta automat cu mai toti interlocutorii….

      00
  13. Hai, bă, că v-alintați, sunteți (încă) bine!
    Eu nu mă văd nici când mă uit în oglindă.

    00
  14. Da, asta se întampla când abuzezi de orice substanțe (inclusiv alcoolul). Mai ia o pauza și tu un an macar. Good luck, have fun.

    00
  15. Era și înainte de pandemie o sărăcie de limbaj dar poate nu în bulele noastre „superioare”. Având contact cu diverse persoane, multe din ele cu strămoșii la sud de hymalaya nu prea sesizez diferențe de limbaj. Poate la tineri sau adoleacenti.
    PS. La mulți ani pentru mâine. Sa fii tolerant în continuare cu ideile altora

    00
  16. Eu aveam probleme în a privi oamenii în ochi și înainte; înspre ei, oarecum în față, în față dar cu ceva între (masă, birou) nu aveam probleme, dar în ochi și de la distanță relativ mică am avut mereu probleme.

    Iar cu vocabularul am constatat că mi s-a diminuat (sau așa mi se pare) în ultimii cel puțin 5 ani.

    PS. Eu am lucrat toată pandemia la birou și încă lucrez.

    00
  17. NOU
    #35

    Uimitoare constatare în contextul a incredibil de multe poze pe conturile de socializare cu tot felul de căni și cărți.

    00
  18. Eu am o lalaiala in discurs dar am ramas aprig la scriere :)

    00
  19. Ma enerveaza ca a fost tot anul si inca e imposibil sa se ajunga la un numitor comun pentru salutat barbati pe care ii cunosti. Unii dau si au dat noroc cu mana in continuare, altii bat pumnul altii prefera sa nu aiba contact. Nu sustin o anume forma dar as vrea sa alegem cu totii o forma sa nu se mai ajunga la momente penibile cand unul intinde mana si altul pumnul. Tot zic in gluma ca ar merge aplicat un sistem din ala cu bratari ca la petrecerile de imbarligat: rosu pentru dat mana clasic, verde pt pumn, alb pt nimic etc. Bine, daca ne gandim, e cam ilogic sa nu nu dai noroc cu mana dar apoi sa pui mana pe o clanta de usa atinsa de 15 oameni in ultima ora

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube