Dimitri Kantemiroğlu

S-a întâmplat în 23 noiembrie 1710: În Moldova, are loc a doua înscăunare a lui Dimitrie Cantemir (până la 11.VII.1711); a mai domnit în 1693 (din 19 martie până la 8 aprilie).
Dimitrie Cantemir (n. 26 decembrie 1673 în satul Silişteni din zona Fălciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din judeţul Vaslui – d. 21 august 1723 la Dimitrovka), a fost domn al Moldovei (1693 şi 1710 – 1711), autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic şi scriitor român.

Într-o zi am făcut cunoștință cu un coleg turc. Aflând că sunt din România, primul cuvânt al lui despre România nu a fost “Hagi!”, ci “Cantemir”, Dimitrie Cantemir.
– De unde știi tu de Dimitrie Cantemir? V-a bătut și el, cum a făcut-o Ștefan cel Mare?
– Ștefan cel Mare?
– Lasă Ștefan, zi-mi de unde știi de Dimitrie Cantemir!
– Muzician. Ascultăm des muzica lui Kantemiroğlu.
– Serios? A fost domnitorul Moldovei, o parte a României. Dimitrie Cantemir a fost domnitorul Moldovei. Și a scris o carte, “Descriptio Moldaviae”.
– Nu prea știu istorie, dar îmi place muzica lui. Foarte frumoasă, și foarte populară la noi, să știi.

Uite așa eu, un român ignorant, am aflat că Dimitrie Cantemir a fost mult mai büyük decât aș fi putut crede că era*.

 

 

 

Altă muzică:  TAKSIM – Dimitri Kantemiroğlu (Istanbul)

Domnul Uszkai, la “caledarul zilei pe facebook”, l-a amintit pentru 23 noiembrie 1710:

Dimitri Kantemiroğlu ya da Dimitrie Cantemir (26 Ekim 1673 – 1723) Osmanlı Devleti’ne bağlı Boğdan eyaletinin Beyi, Romen asıllı tarihçi ve yazar, İstanbul’da yaşadığı süre boyunca Klasik Türk müziğine büyük katkılarda bulunmuş müzik uzmanı.

Gençlik yılları
Dimitri Kantemiroğlu 26 Ekim 1673 tarihinde o zamanlar Osmanlı Devleti’ne bağlı Boğdan eyaleti olarak bilinen bugünkü Romanya sınırları içindeki Silişteni kasabasında (Kasabanın ismi sonradan Dimitrie Cantemir olarak değiştirilmiştir) doğdu. Babası Konstantin Kantemir okuma-yazma bilmediği halde Boğdan siyasetinde söz sahibi olmuş bir beydi.

Au, stai, că am luat text de pe forumuri turcești.

Domnul Uszkai a citat altceva:

S-a născut în satul Silișteni din ținutul Fălciului, fiind cel de-al doilea fiu al serdarului Constantin și al jupânesei Ana Bantăș. La 15 iunie 1685, tatăl său, Constantin Cantemir a fost numit domn al Moldovei, cu ajutorul lui Șerban Cantacuzino, domnul Țării Românești. Preocupat de educația fiilor săi, Constantin Cantemir a adus la Iași pe Ieremia Cacavela, un învățat care studiase în Germania și care cunoștea operele filosofului van Helmont.
Dimitrie a fost trimis în 1688 de tatăl său ostatec la Constantinopol, oraș în care a studiat la Academia Patriarhiei Ortodoxe cu unii dintre cei mai mari profesori greci și turci de pe atunci.

A învățat limbile greacă, latină, slavonă, turcă, arabă și persană, și a intrat în contact cu literaturile clasice, cu filosofia neoaristotelică, opusă misticismului ortodox și bizantin.

La 13 martie 1693, cu două săptămâni înainte de moartea lui Constantin Cantemir, Dimitrie a fost ales domn al Moldovei. Turcii nu i-au dat confirmarea, iar în urma uneltirilor lui Constantin Brâncoveanu, domn al Moldovei a fost numit Constantin Duca, ginerele acestuia. Dimitrie a fost nevoit să se întoarcă la Constantinopol pentru a-și continua studiile.
După îndepărtarea de la domnie a lui Constantin Duca, Antioh Cantemir a ocupat tronul Moldovei, iar Dimitrie a devenit capuchehaie, ambasador la Constantinopol. El a sprijinit ascensiunea fratelui său, urmărind obținerea tronului Țării Românești.
La 30 august 1698, i-a apărut la Iași lucrarea de tinerețe influențată de profesorul Ieremia Cacavela: Divanul sau gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau giudețul Sufletului cu Trupul.

Prin Pacea de la Karlowitz din 1699, Poarta Otomană a recunoscut trecerea Transilvaniei sub stăpânirea habsburgică. 1699 a fost anul în care Dimitrie Cantemir s-a căsătorit cu domnița Casandra, fiica lui Șerban Cantacuzino, fost domn al Țării Românești.
În anul următor, la 14 septembrie, locul lui Antioh Cantemir a fost luat de Constantin Duca, iar Dimitrie împreună cu familia, două fete și patru băieți s-au stabilit la Istanbul, în casa pe care a construit-o conform planurilor sale. În 1700 a scris și o lucrare teologică în limba latină Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (Imaginea de nezugrăvit a științei sacre). La Istanbul, Dimitrie Cantemir a redactat în 1701 lucrările: Compendiolum universae logices institutionis (Mic compendiu al bazelor logicii) și Ioannis Baptistae van Helmont, Physices universalis doctrina (Doctrina fizicii universale a lui J. B. Helmont). 1705 a fost anul în care a terminat Istoria ieroglifică sau istoria secretă, prima creație cultă, în proză, de mari proporții din literatura noastră.

Dimitrie Cantemir a ajuns domn al Moldovei pe 23 noiembrie 1710 și a început efectiv domnia în luna decembrie 1710.
Omul său de încredere a fost cronicarul moldovean Ion Neculce, mai întâi spătar, apoi hatman.
În 2/13 aprilie 1711 Dimitrie Cantemir a încheiat la Luțk un tratat secret de alianță cu Petru cel Mare care se angaja să-l ajute în lupta pentru eliberarea țării de otomani și îi garanta integritatea hotarelor. La 20 mai 1711 moldovenii erau chemați de Cantemir printr-o proclamație să se alăture în lupta pentru înlăturarea dominației otomane. La 24 iunie 1711 țarului Petru I i se face o primire călduroasă la Iași.În perioada 8-12 iulie 1711, Cantemir i s-a alăturat lui Petru I în campania împotriva turcilor, iar Moldova a intrat sub suzeranitate turcească. Petru I a pierdut bătălia de la Stănilești și a acceptat pacea, iar prima condiție a păcii a fost extrădarea lui Cantemir la cerința lui Cerchez-pașa emisarul marelui vizir Baltacı Mehmet Pasha. Pierderea bătăliei a însemnat sfârșitul domniei lui Cantemir în Moldova și începutul exilului în Rusia.

Dimitrie Cantemir a reușit să se refugieze în Rusia împreună cu familia și cu un grup mare de slujitori credincioși printre care s-a numărat și Ion Neculce. Țarul i-a oferit protecție și o serie de proprietăți în jurul Harkovului.
În 1713 s-a instalat împreună cu familia la Moscova, iar în data de 11 mai a aceluiași an a murit soția sa Casandra. Cinci ani mai târziu, s-a recăsătorit cu prințesa Anastasia Trubețkoi. Țarul și țarina i-au fost nași, momentul fiind marcat prin renunțarea lui Cantemir la hainele orientale, adoptarea modei apusene introduse de Petru cel Mare și raderea bărbii.

A fost numit în 1718 printr-un ordin al țarului membru al Senatului Rusiei. L-a însoțit pe țar într-o expediție la Marea Caspică și în Caucaz, prilej cu care a redactat proclamații în limbile populațiilor din Caucaz și Persia.
În 1722 a călătorit pe Marea Caspică, a participat la lupta de la Derbent și la cucerirea orașului Baku. În timpul campaniei din 1723 boala de care suferea s-a agravat și a fost nevoit să se întoarcă la reședința sa de la Dimitrovka unde a sosit la 19 martie.
În seara zilei de 21 august 1723 a trecut în eternitate, la vârsta de 50 de ani. A fost înmormântat în Rusia, iar în 1935 osemintele sale au fost aduse în România și se află la Biserica Domnească Trei Ierarhi din Iași.

Surse:

sursa foto1:  tiparituriromanesti.wordpress.com (au scanuri rare!)
sursa foto2:  wikipedia
texte:
Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea. Ediție anastatică Editura Saeculum I.O., Ed. Vestala, București, 1999
Firan, Floarea; Popa, M. Constantin, Spirite enciclopedice în literatura română, Editura Poesis, Craiova, 1995
Ecaterina Țarălungă – Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret, Editura Minerva, 1989; ediția a II-a cu adăugiri – Editura Litera Internațional, 2004
P. P. Panaitescu: Dimitrie Cantemir. Viața și opera. Biblioteca Istorică III, Editura Academiei R.P.R., 1958,
* uite de asta fac reclamă, și bat apa în piuă ca tinerii să facă diferite “stagii” pe-afară. Eu nu am auzit de muzica lui Dimitrie Kantemiroğlu, că nu mi-a spus nimeni vreodată că Dimitrie Cantemir a compus muzică, chinezii din grupa mea nu știau de Tiananmen; colegul libanez din Beirut ne-a povestit cum a ajuns el în Europa, care a fost punctul în care a decis familia că trebuie să plece de-acolo (când au căzut bombe pe strada lui)… E foarte necesară o perioadă de acest fel în viața unui om.
Later edit după o săptămână. Am primit un comentariu interesant de la un turc
Cantemir se citește Gean Temir și înseamnă Suflet de Fier, în tătărește . Chiar am prieteni tătari cu numele ăsta, în Valu lui Traian din Constanța. Deci mai mult cred că era tătar, căci de acolo și numele cu tentă rusească, că era din tătari din Crimeea, de unde sunt și eu ,în plus turcii la fier spun Demir.
A fost pus de otomani pe tron, adus de ei, apoi i-a vândut pe otomani, i-a trădat, iar pe moldoveni i-a sabotat, căci i-a vândut rușilor, dar tot degeaba, nu și-a atins scopul , a iscat un război prin care toți au avut de suferit și pierdut, iar turcii i-au bătut cap în cap pe moldoveni și ruși și tot au luat Moldova înapoi.
Una peste alta, e nu e venerat. Eu îl apreciez doar pentru muzică, muzică lui turcească , exact cum a învățat în Istanbul, căci el acolo a fost instruit

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

54 comentarii

  1. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 26115
  2. NOU
    #4

    Bai, as miniti daca as spune ca nu stiam chiar nimic despre muzica conpusa de Cantemir. Dar mi-a ajuns la ureche asa, ca fapt divers.
    Exista si fresce care il descriu pe Cantemir invesmantat nu asa cum il cunoastem, cu hainele specifice occidentului secolului XVII – XVIII, ci cu kaftan si turban turcesc. Asta inainte de a deveni prietenul si …instrumentul lui Petru I.
    Da, stiu ca intre el si Brancoveanu exita o ura viscerala. De altfel, nu stiu daca nu chiar prin intermediul lui, corespondenta dintre Brancoveanu si Petru I, premergatoare bataliei de la Stanilesti, a ajuns sub ochii sultanului, fapt ce a pecetluit soarta familiei Brancoveanu. Asta a reprezentat razbunarea lui Petru I (si a lui Cantemir) pentru teapa pe care le-a tras-o Brancoveanu in timpul sus numitei batalii.

    Comentariu apreciat.435
  3. Îl.ascult cu plăcere de fiecare dată pe conu Dimi.

    68
  4. misto, n-am invatat asta la scoala.

    Comentariu apreciat.294
    • Ce să înveți la școală ? Să înveți că înainte aveam conducători inteligenți care vorbeau 6 limbi și aveau o dezvoltare spirituala înaltă în diverse domenii ? Iar acum îl ai pe Câțu ?

      130
  5. Well, eu recomand odată în viață o săptămână în Istanbul. O să învățați mai multa istorie și felul în care imperiul Otoman ne-a modelat societatea, cultura, religia și de ce suntem cum suntem azi.
    Asta întru spumele la gură făcute de naționaliștii ortodocși, care latră și văd doar local, nu tabloul global în care ne aflam în raport cu poarta și restul puterilor europene.
    Mna, ce să știe ciobanu cu Arsenie Boca în suflet, că turcii ne-au vrut creștini ortodocși, afiliați mitropolitului Bisericii ortodoxe grecești, care era la combinații cu sultanul.
    Că au trimis soli de la Istanbul, reprezentați ai bisericii ortodoxe grecești, cu armată otomană la 3 zile distanță pentru a-i pune cu botu pe labe pe ai noștri.
    Mitică Cantemir a fost un produs al școlii și societății otomane.

    Comentariu apreciat.4216
    • corect, dar putem face asta fara sa bagam bani in dictatura lui erdogan.

      Indecis. Tu ce zici?2517
    • @casnica
      Hai să o mai spun odată: Turcia nu înseamnă Erdogan. Din 2023 cel mai probabil sa fie pa pa. A făcut multe chestii bune, dar și multe chestii rele, de care turcii nu sunt mulțumiți, mai ales kemalistii, care sunt o bună parte din societatea turcească, adică coasta de vest: Istanbul, Izmir, Bursa, plus orașele mai mici.
      Bazinul electoral al lui Erdogan este format din locuitorii tipici județului Teleorman și al pelerinilor de la Sfânta Parascheva. Ehh, până și ăștia s-au cam saturat de Erdogan, pentru că bulangiul a băgat la bulău oameni ok, profesioniști, militari de carieră școliți pe la Westpoint, medici, și a cam paralizat eficiența statului.
      Societatea nu este segregată în colonie de kemalisti și colonie de tradiționaliști, ci ăștia sunt prieteni, sunt dușmani, sunt rude, sunt căsătoriți, traiesc prin aceleași locuri și au aceleași metehne. Am băut mult cu turcii musulmani, care au viața condusă de preceptele lui Mohamed.
      A, pe Erdogan îl urăsc și kurzii din cauza politicii de nivelare a lor, omul ce a făcut: a dat drumul culturii kurde, au drepturi mai multe ca oricând, au investit în zonele de la granița cu Siria și Iran, dar în același timp Erdogan a pus ranga pe ei, a zdrobit orice tentativă de dizidență, a intrat peste SDF în Siria și au sprijinit milițiile turkmene, opuse lui Assad și pasdaranilor lui Khasem Soleimani. A, care o contrareacție la politicile lui Erdogan steagul turc, tablouri cu Ataturk și Ismet Inonu sunt peste tot.
      Pot continua 2 zile fără să mă repet despre problema asta. Sunt fascinat și studiez problema turcă de ceva vreme.

      Comentariu apreciat.3612
    • E plin Istanbulul de boutique-hotel-uri si restaurante facute prin centrul vechi de care nu cred c-a auzit Anaf-ul turcesc in viata lui:)
      Bagatul de bani in dictatura lui Erdogan cred ca-i ultima grija a alora de pe-acolo:))
      Mergi cu incredere:)

      245
    • @casnica, e cam amuzanta comparatia ta, de altfel si romanii ar trebui sa se mute din romania ca sa nu mai bage bani in dictatura psd-pnl

      72
    • @IonutM: poate vb cu boss of the blog sa scrii un articol despre Turcia sub Erdogan. Cred că ar fi un subiect interesant. E clar că ești pe subiect.

      123
    • Va recomand cu caldura o carte in care se explica niste chestii din zona aia:

      https://humanitas.ro/humanitas/carte/o-istorie-a-orientului-mijlociu

      E de citit cu creionul in mana, la fiecare pagina sunt cam zece lectii de istorie de care se faceau la scoala, se vede cum umblau si marile puteri sa-si bage coada peste tot, si cum toate lucrurile sunt legate, nu poti sa privesti dezvolatarea unei tari izolat.

      30
  6. Cat traieste omu’nvata. Fain articol. Mulțumesc Cristici

    Comentariu apreciat.501
  7. Știam că DC a compus și muzică, de la o profă de istorie din generală, Stoica se numea. Pe unde dracu citise ea din astea de nu erau prin cărțile de istorie ceaușiste, că eu n-am găsit nici prin librărie. Și știa multe, poate și numerele de la pantofii regilor…

    203
  8. Cantemir a scris si istoria Imperiului Otoman, care a stat la baza celorlalte lucrari care trateaza acest subiect. Lasand la o parte activitatea lui culturala, de la el ni se trage pretentia rusilor asupra teritoriilor locuite de romani.

    Comentariu apreciat.261
    • partial adevarat
      daca esti pasionat de istorie, o sa intelegi ca rusii de la petru cel mare si-au dorit sa devina – “a treia Roma” cu intelesul de continuator al imperiului roman de rasarit. pentru ei, Contantinopol a fost si ramane un ideal si astazi, sa il inglobeze sub influenta lor.
      Cantemir, un mare carturar si erudit, doar a inteles ca ortodoxia poate fi aparata impotriva turcilor/ grecilor , doar de rusi, la acel moment.

      73
    • NOU
      #25

      @flok: asa este. Pana si vulturul bicefal, simbolul imperiului tarist, tot de la bizantini era, hai sa zicem, mostenit…

      92
    • @flok, cunosc foarte bine epoca lui Cantemir. E corect si ce zici tu, insa asta nu inseamna ca el nu a dat Moldova pe mana rusilor.

      80
  9. Frumos aici, ca la Teleenciclopedia…

    Comentariu apreciat.265
    • ”Dar, despre XYZ și rolul ESENȚIAL pe care l-a avut acesta, în episodul următor”

      fffffffuuuuuuck!

      Comentariu apreciat.255
  10. Turcii au și muzee despre personalități din zona noastră, cu care au avut “treabă” de-a lungul istoriei. Mi se par mult mai OK din perspectiva omului de rând față de greci, de exemplu.

    101
    • Pentru ca citesti istoria (doar) prin ochii lor de cuceritori, nu schimbata si exagerata de 50 de ani de comunism. Sigur, exagereaza si ei, ca orice invingatori, dar nu ca ai nostri. La noi in scoala inveti de trei patru cazuri in care ori s-au imbatat aia, ori am avut spate european, ori i-a rutat waze intr-o mlastina, si gata marii stavilitori ai europei. O lupa. Au mers toti cu caciulile in mana la kebapstan, mai ceva ca romanii la cules de capsuni. Asta e, istoria e diferita de ce-am invatat noi din manualele alea cartonate, cu stema pe ele. Mai trist e ca si astea “alternative” care-s acum, cam la fel de hei-rup-iste sunt…

      1412
  11. fun fact: Kantemir e nume întâlnit și prin Nordul Caucazului, probabil pe unde au mai fost diverși tătari și alte neamuri de turci

    143
    • Plus, Dimitrie Cantemir spune despre el insusi ca familia lui e de tatari romanizati. Si ca stramosul lui a fost unul Khan Temir. Temir e nume tatar, Khan/han pe romaneste, e titlu de sef.

      Comentariu apreciat.301
  12. Știam despre lingvistul, poliglotul, istoricul (inclusiv o istorie a imperiului otoman destul de apreciată acolo), scriitorul Dimitrie Cantemir, dar nu știam despre muzicianul Dimitrie Cantemir.
    Ca o constatare personală, școala noastră, sau cel puțin profesorii pe care i-am avut eu, nu predau informațiile interdisciplinar.
    Conexiunea istorie-literatură ar fi extrem de utilă.
    De exemplu, a trebuit să ajung în facultate să aflu că Octavian Goga a fost și ministru. Ok, e posibil să fi auzit de guvernul Goga-Cuza, dar pzm, de unde să știu că Goga din Goga-Cuza e același cu Octavian Goga de la literatură; în definitiv, Brătieni au fost minim 3-4, Teodoreni au fost vreo 2 (cred, am 40 de ani și nu bag mana-n foc că Ionel Teodoreanu cu la Medeleni e diferit de Păstorel Teodoreanu).

    De asemenea, ca adult care s-a mai gândit la chestii, am constatat că literatura română de secol 19 și început de secol 20 ar fi fost mult mai ușor de predat, învățat, gândit în context politic și socio-istoric, “ce-a vrut să spună poetul” n-ar mai fi fost coșmarul a generații de liceeni, dacă la ora de literatură li s-ar fi amintit “băi băieți și fete, când scria x, în spațiul carpato-danubiano-pontic se întâmpla asta, și x era băgat în politică/treaba cu unirea, etc până-n vârful unghiilor”.
    Ce să mai zic de gazetarul Eminescu?! Este doar posibil să fi fost menționată informația absolut fugitiv în școală. Și am avut o grămadă de ore la Eminescu.
    Goga, Coșbuc, Rebreanu și mulți alții ar fi fost mult mai ușor de digerat.

    Comentariu apreciat.305
    • Cred că ar trebui predate interdisciplinar: geografie, geologie, știință, religie, societate, istorie, geopolitică, antropologie, artă, războaie. Pentru că nu prea merg una fără alta. Și materiile fiind predate ermetic de profesori, automat sunt niște căcaturi sinistre și plictisitoare.
      Profesorul de istorie din liceu mi-a explicat prima dată conexiunea dintre invazia mongolă, sfârșitul epocii de aur a islamului, marile descoperiri geografice și renașterea italiană, apariția capitalismului și a altor descoperiri științifice. Sunt legate una de alta. Ce să îmi explice mie de geografie profesorul, când ne punea să ne conspectăm singuri lucrările, că trebuie să dispară. Atunci mă bucuram, acuma îmi dau seama că nu prea e misteux.
      Ca și acuma in facultate în anul 3, din toți profesorii mi-au rămas în cap ăla de electronică, de teoria circuitelor electrice, de programare și traductoare. Restul au fost, au trecut.
      La fel conexiunile dintre descoperirile in chimie, fizică cuantică, matematică și aplicabilitatea lor reală, cu implicații comerciale: descoperirile erau transpuse în produse vendabile.

      Comentariu apreciat.241
    • Ah, bineînțeles că și alte materii ar trebui predate interdisciplinar, literatură-istorie și “ce-a vrut poetul să spună” mă irită cel mai tare pe mine. 🙂

      101
    • Eminescu a fost inspector scolar in 3 judete, Pastoreii au fost frati, Sadoveanu un oportunist fără pereche în ziua de azi c-a bifat toate partidele timpului in CV. samd.

      161
    • Fun fact!
      O. Goga, poetul și prim ministrul, era pe statul de plată al APA (Außenpolitisches Amt der NSDAP – oficiul de politică externă al partidului nazist) din 1933, pe motiv de șef de partid frățesc. În 1938 Alfred Rosenberg (google him) propune ca Goga să fie „ajutat” să ajungă la putere ca să aibă și Germania nazistă un om sigur în România!

      61
  13. Eu mai tare ma mir cat de tradator era Brancoveanu, marele idol al bisericii ortodoxe romane. Uneltiri, manevre, intrigi la inceput de sec XVIII intre doua principate vai si amar de curu lor.

    193
    • tradarea e traditie de la infintare in biserica ortodoxa romana

      166
    • Judecam prea repede istoria folosindu-ne de notiunile etice contemporane.

      Iata un exemplu:

      Stefan cel Mare asediaza Chilia in iunie 1462, in colaborare cu o flota otomana. Chilia era sub garnizoana munteana a lui Vlad, ruda cu Stefan. Vlad era in plina campanie antiotomana, Stefan nu l-a ajutat cu nimic, desi era un moment prielnic sa atace amandoi pe otomani.

      A fost Stefan tradator sau posesia Chiliei servea intereselor lui Stefan=intersele Moldovei? In 1465 Stefan ia Chilia de la turci. In 1476 Stefan ii ofera o garda de cca 200 de militari lui Vlad. NU exista constiinta nationala in Evul Mediu. Stefan a invadat de cateva ori Tara Romaneasca,

      Brancoveanu a actionat asa cum ii dicta interesul de moment, sa-si puna un om de incredere pe tronul Moldovei.

      Comentariu apreciat.290
  14. Tocmai am terminat de citit “Intre Orient si Occident” a lui Neagu Djuvara, sunt cateva paragrafe la notele de subsol si despre Cantemir si fiul sau Antioh ajuns om politic, ambasador la Londra si Paris, unde era prieten cu intelectuali ca Voltaire si Montesqieu, si care e considerat parintele poeziei ruse.

    Dimitrie Cantemir (1673-1723), fiul domnului Moldovei Constantin Cantemir (1685-1693) şi-a petrecut toată tinereţea ca ostatic la Constantinopol, în timpul domniilor tatălui şi a fratelui său mai mare, Antioh. Cunoscător al culturii turco-arabe (era autorul unui tratat despre muzica turcească şi al unui nou sistem de notare a muzicii orientale), bun cunoscător al literaturii clasice greacă şi latină, precum şi al culturii occidentale, la care ajunge datorită contactelor cu cercurile diplomatice de la Constantinopol, se poate spune despre el că este cel dintâi oriental care a sorbit din izvorul a patru civilizaţii; cea bizantină, căreia îi aparţinea, antică, islamică şi occidentală. Vorbea zece limbi. româna, slava veche, greaca modernă, greaca veche, latina, italiana, turca, araba şi persana – mai târziu, rusa. Se spune că avea şi noţiuni de franceză. Opera sa (scrisă în mare parte după 1711, în timpul exilului în Rusia, în româneşte, greceşte, turceşte, latineşte şi ruseşte) este foarte bogată, însă doar două opere l-au făcut celebru: Descripţia Moldaviae, scrisă în latină, la îndemnul Academiei din Berlin, unde fusese ales, şi istoria imperiului otoman, scrisă în latină şi intitulată Incrementa atque decrementa Aulae Othomanicae, publicată mai întâi la Londra, în traducere engleză, în 1734-1735, apoi la Paris, în traducere franceză, Histoire de l’empire othoman ou se voyent Ies causes de son agrandissement et de sa decadence (1743). Această istorie a imperiului otoman, bazată, fără o critică suficientă, pe cronici turceşti de valoare foarte inegală, a fost viu criticată încă de la începutul secolului al XlX-lea (mai ales de către Hammer), însă ea este totuşi preţioasa datorită numeroaselor adnotări contemporane pe care le cuprinde; ea i-a asigurat lui Cantemir o celebritate reală, vreme de un secol (numele lui figurează pe friza Bibliotecii Sainte-Genevieve din Paris, din piaţa Pantheonului, alături de numele celor mai mari erudiţi ai istoriei universale).

      — Unul dintre fiii lui Dimitrie, Antioh Cantemir, a fost ambasadorul Rusiei la Londra şi la Paris şi este considerat cel dintâi dintre poeţii „ruşi” moderni (cf. Marcelle EHRHARD, Le prince Cantemir ă Paris, 1738-1744. Un ambassadeur de Russie ă la cour de Louis XV, Lyon, 1938.

    Mi s-a parut o carte foarte interesanta, mai ales cum e structurata pe capitole incepand de la fanarioti, boieri si terminand cu biserica, tarani si tigani, explicand cu citate din memorii, carti ale calatorilor straini sau din alte documente toata situatia din perioada aceea si cum practic intr-o generatie s-a trecut de la o inalta societate orientala si grecofona la una occidentala si francofona. Dupa ce am citit cartea, ma mir cum de n-a ramas in constiinta poporului o ura fata de greci, alti frati ortodocsi de-ai nostrii care la fel ca fratii rusi pravoslavnici ne-au furat si ne-au tinut in saracie, mizerie si inapoiere.

    Am gasit si un pasaj care m-a amuzat, ca acum sunt jigodii de preoti in biserici care spun explicit enoriasilor sa nu se vaccineze si ca vaccinul e de la dracu:

    În 1815, vaccinul devine obligatoriu în Muntenia: un ordin al Divanului îi dă în grijă doctorului Dârvari „să altoiască copiii de vărsat”. Totuşi, fiindcă lipseşte personalul sanitar, mai ales la sate, douăzeci de ani mai târziu, pentru a generaliza vaccinarea, se va recurge la o soluţie originală: este încredinţată preoţilor; nici un seminarist nu putea fi hirotonisit dacă nu învăţa mai întâi cum să vaccineze.

    Comentariu apreciat.240
    • Varicela, era o boala de care se temeau foarte tare toata lumea in timpurile alea in plus si mai tare erau inspaimantati nobilii, capetele incoronate. Picturile portret din epoca abundau de fond de ten cu care se incerca sa se acopere semnele de pe obraz lasate de boala (moazart de x).. De la cersetor la imparat virusul nu alegea.. Ecaterina II imparateasa rusiei care a trait permanent cu frica de boala a chemat un englez Thomas Dimsdale sa o vaccineze si ca sa dea exemplu supusilor pentru ca si atunci lumea fugea de vaccin. Pe 12 octombrie 1768 a fost vaccinata a zacut zece zile dupa care si-a revenit si l-a facut baron pe englez plus 1000 de lire plata. Curajul a fost enorm pentru ca putea sa moara. Cum se fefectua inocularea? Se preleva virusul de la o persoana bolnava si se spera astfel ca virusul era deja atenuat.
      Cand Ecaterina a aflat de moartea de varicela regelui Frantei Louis XV ,se intreba cum de a putut sa moara ditai regele de boala asta tocmai in epoca Iluminismului.

      120
    • NOU
      #43

      @Dorul: Jenner a prelevat cojile de pe leziunile unui bolnav si le-a aplicat prin scarificare la 7 sau 8 pacienti sanatosi. Metoda consta in zgarierea, crestarea pielii de o regiune a corpului, introducerea materialului infectat si bandajare.
      Din 7 sau 8 pacienti in cazul lui Jenner unul singur a supravietuit.
      Atata doar ca in perioada despre care vorbim nu despre varicela era vorba. Ci despre o boala mult mai grava. Variola.
      Vaccinul contra varicelei este o inventie de data mult mai recenta.

      91
    • NOU
      #44

      @Dorul: sunt curios de unde ai tu datele astea. Pentru ca putem vorbi despre vaccinuri doar dupa 1796.

      13
    • Variola greseala imposibil de corectat odata ce mesajul e trimis.Forumul e si el din epoca iluminismului :p
      Datele?se vorbeste chiar saptamana astea despre ea. Zilele astea era vorba despre o licitatie la vreo 1,5 milioane euro, o scrisoare datata 20 aprilie 1787 a Ecaterinei si campania de vaccinare pe care voua sa o lanseze contra variolei.

      70
  15. Iar Maria, fiica lui Cantemir, a fost una din amantele lui Petru I.
    Au luat-o si pe ea in expeditia la Marea Caspica dar a ramas la Astrahan. Era insarcinata cu Petru I. A “lepadat” copilul ( cica i-au pus nu-s ce in mancare niste slugi ale Ekaterinei ) iar Petru si-a pierdut interesul pentru ea.
    Din Henri Troyat – Viata lui Petru cel Mare

    32
  16. A publicat Polirom o carte a unui istoric român naturalizat francez și responsabil de colecțiile de istorie ale Bibliotecii Naționale din Franța, Cantemireștii se numește cartea, Ștefan Lemny autorul. Dincolo despre ce aflăm despre Dimitrie Cantemir, despre tatăl și fiul lui, este interesantă și imaginea epocii în care Dimitrie ajunge să fie un cărturar strălucit. Despre Dimitrie Cantemir, noi învățăm la școală că a scris Descriptio Moldaviae, dar a scris și o Istorie a imperiului otoman, foarte importantă, asta l-a făcut de fapt cunoscut în Europa și asta este lucrarea care l-a făcut membru în Academia de la Berlin. De fapt, Descriptio Moldaviae a scris-o după Istoria…, la cererea Academiei. Pe la finalul vieții a mai scris și Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, în latină, tradusă ulterior în limba română și publicată, cred, la Sankt Petersburg. Perioada petrecută la Istanbul a fost și lungă, și importantă, Istanbulul din epocă era foarte cosmopolit, foarte tolerant cu diferitele comunități și religii, cu tradiții bizantine încă foarte prezente. Omul a rămas un nume acolo datorită cărții de care ziceam mai sus, dar și în istoria muzicală datorită compozițiilor proprii, datorită unei lucrări în care a strîns piese tradiționale. Iar fiul său, Antioh, este considerat unul dintre fondatorii poeziei ruse moderne, ambasador al țarului în Franța și Anglia. Fiica sa, Maria, apare și ea prin tot felul de povești despre cum a fost una dintre iubirile lui Petru cel Mare. Mă rog, personajul este foarte interesant, cartea merită cumpărată, dacă s-o mai găsi, nu am verificat pe site-ul Polirom. Merită pentru povestea Cantemireștilor, dar și pentru că ne dă o cu totul altă imagine despre Evul Mediu românesc și european decît aia cu care ieșim din școală.

    170
  17. Cantemir a compus muzica turceasca- orientale, a si inventat un sistem de notare a muzicii si daca imi aduc bine aminte a scris si un tratat despre muzica turceasca.

    “În vremea lui Dimitrie Cantemir (1673-1723), orașul de la granița dintre Europa și Asia, ISTANBUL pentru otomani și CONSTANTINOPOL pentru bizantini, era deja un reper important pe harta istoriei. În ciuda moștenirii și prezenței palpabile a vechiului Bizanț, orașul devenise inima lumii religioase și culturale musulmane. Un extraordinar creuzet de nații și religii, orașul fusese dintotdeauna un magnet pentru călătorii și artiștii europeni. Cantemir a sosit în oraș în 1693, la vârsta de 20 de ani, la început ca ostatic și apoi ca trimis displomatic al tatălui său, domnitorul Moldovei. Și-a căpătat faima ca virtuoz al tanburului, un fel de lăută cu gât lung, dar și pentru compozițiile sale, grație lucrării sale Kitâbu Ilmi’l-mûsîkî (Cartea științei muzicii), pe care a dedicat-o Sultanului Ahmed III (1703-1730). “

    110
    • NOU
      #49

      “ISTANBUL pentru otomani și CONSTANTINOPOL pentru bizantini”. As vrea sa comentez ceva aici. Pana in 1923 (sau 1926? nu mai stiu exact), denumirea oficiala – deci si pentru otomani – a orasului era Constantinopol (sau Constaninopole). Ataturk a fost cel care a schimbat-o in Istanbul.
      PS tanti wiki zice ca 1926.

      110
  18. Am avut sansa sa particip la concertul lui Jordi Savall din 2010, de la Filarmonica din Iasi, pe muzica lui Cantemir. Nu il gasesc filmat, dar probabil cel de aici este cel de la Bucuresti, oarecum similar. A fost un concert unic datorita acusticii de la Filarmonica precum si folosirii intrumentelor medievale. Cand am mai fost plecat prin Europa (in special Barcelona) am cautat sa mai merg la un concert Jordi|Savall, dar din pacate nu s-a nimerit.

    10
  19. Scuze, am uitat sa pun link mai sus:
    https://www.youtube.com/watch?v=jCq5GiqvMhU

    00
  20. Deci si asta a fost manelist? O fi invatat si limbile alea straine tot la furat, a?

    01

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube