Apropo de câți bani ai nevoie pentru a trăi, vă atrag atenția asupra a două articole: “slowing down makes life better” și “definiția succesului e libertatea”.
Ele spun ceva ce am descoperit și eu la un moment dat și, pentru că sunt peste 25.000 articole aici, nu mai știu dacă am scris despre asta sau nu. Ideea e simplă: nu e greu să faci banii necesari unui trai confortabil, dar dacă vrei mai mult peste un anume nivel, trebuie să muncești dublu sau triplu pentru acei 20 sau 30% în plus. Sigur, nu e la fel în toate industriile, dar înțelegeți ideea generală.
Și sunt oameni care fie nu știu asta, fie nu înțeleg, fie sunt prinși în morișcă și e prea târziu ca să iasă. Când te-ai obișnuit cu mașini de 50K și vită Kobe, parcă nu vrei să te întorci la un Passat cinstit și vită românească. Greu să te întorci la haine mai de săraci când te-ai obișnuit numai la Moncler. Așa că ignori durerile de cap și de șale și bagi tare.
Viața e un drum în care încerci să balansezi cât mai bine nevoia de bani cu nevoia de somn. Restul sunt detalii.
Si cum trec anii, somnul devine din ce in ce mai important.
asta o zic toti cei care nu sunt activi
Foarte mișto subiectul de abordat și de comentat pe aici.
Să o luăm cu partea cu slow-down. Trecând prin etape de foc și slow-down îmi povestesc experiența: e bine să treci prin foc și motoare turate ca să te obișnuiești cu raul, să înveți să nu te vaiti din orice și să nu te pierzi la fiecare hop.
Până te pui la punct cu jobul, cariera, o calificare, ceva din care să câștigi rezonabil pentru a nu mai fi stresat de cheltuielile de bază, până faci bani de un avans la o casă, cumperi o mașină, pui un ban in bancă este bine să îți păstrezi nervul și determinarea de a face bani, de a da înainte, de a vrea să te ridici. Nu e nimic imoral în a dori să trăiești mai bine, să prosperi, să ai bani. Asta cu a avea bani este o măsură a fiecăruia. A avea bani pentru mine este infinit mai jos ca sumă, decât pentru alții care își doresc multe lucruri inutile după părerea mea și aleargă dupa niște țeluri, care după ce sunt atinse, trebuie muncit pentru a le întreține. Diferența dintre a conduce un Logan vechi dar întreținut și a conduce o mașină premium, pentru care trebuie plătite rate, mentenanța ei fiind mai scumpă. La fel plouă pe amândouă.
Cea mai bună lecție a fost să învăț că nu sunt la concurență cu nimeni.
După ce mi-am pus la punct partea cu bani in bancă, job, grija apartamentului a dispărut deoarece am fost norocos și mi-au lăsat mie apartamentul ai mei, eu doar să îl renovez, deci am fost un norocos aici, să zicem, am luat piciorul de pe accelerație și acuma sunt mai cill.
M-am tras în România, nu am mai plecat, m-am băgat la job călduț de birou, unde câștig suficient să îmi acopăr toate nevoile de trai, utilități, întreținut mașina cum trebuie, mici cheltuieli neprevăzute, mici aroganțe pentru placerea proprie, niște bani economisiți lunar, cheltuielile cu studiile, o ieșire la ceva timp fără să sparg banca, mici cheltuieli pentru a spori confortul casei. Acum cu motoarele turate jos e bine, că lucrurile sunt așezate, ba chiar și așa am planuri de viitor un pic ambițioase, dar planurile făcute în ordinea priorităților și cu impact minim în buzunar, fără cheltuieli mari lunare. Inlocuim ce se strică și cumpăram ce trebuie doar dacă este nevoie.
Toate astea s-au întâmplat turand motoarele bine o perioadă până am pus la punct ce mă ardea, apoi slow. Dar nu atât de slow încât să mă las cu botul pe tânjeală, să devin neglijent sau să nu îmi doresc mai mult.
Prima dată bazele cu motoarele turate, apoi mai încet. Acum lucrurile merg normal și de la sine. Boon
Următorul proiect pentru următorii doi ani este să îmi cumpăr o casă undeva aproape de oraș 10-15km, să fiu mai departe de aglomerație, zgomot, iar pe weekend să mă trag acolo la relaxare, la făcut bricolaje prin curte, deoarece îmi place. Nu mă grăbesc, nu sunt nevoit să fac asta, până atunci mai economisesc pentru un avans mai mare, economisesc să am pentru câteva rate in avans, ca plasă de siguranță, se mai aduna pentru bani de zile negre și cheltuieli neprevăzute.
Lucrurile de care m-am apucat acum și pe care le am in derulare își continuă cursul firesc: școală, învăț pentru o licență radio amatori, plus concentrat pe a fi mai activ dpdv fizic, mai mult sport, mai multe ieșiri în activități în aer liber, bla bla, trasee montane, etc, ba niște investigații medicale, ba niște tratamente pentru anumite lucruri.
Una peste alta, sunt ok cu ce am realizat, sunt ok cu ce fac momentan, învăț și fac altceva între timp ca să mă protejez pentru viitor, să nu aștept să mă ia prin surprindere ceva rău și neprevăzut: probleme de sănătate, pierdut job, rămas fără bani din cauza cheltuielior fără cap. În vremurile bune, mă pregătesc pentru alea rele și încerc să acopăr cât mai multe scenarii. Nu am cum să le prevăd pe toate, dar cât mai multe riscuri să fie acoperite și eliminate unde se poate. Cam asta este rețeta succesului pentru mine.
Unele proiecte le-am realizat, altele sunt în desfășurare, pentru restul mă pregătesc și planific să se întâmple. Îmi creez oportunități.
E rețeta personală, care mi-a adus satisfacție și mulțumire, cu condiția să nu renunț la a construi mai binele pentru mine.
Pentru restul rețeta poate fi o mașină scumpă, o casă mare, femei târâș, rupt barurile și bodegile, valoarea și șmecheria, să fie văzut. Fiecare muncește pe banii lui și face ce vrea cu ei. Este dator pentru el și fericirea lui. Este responsabil pentru succesul, rateurile și prostiile pe care le face. Fiecare plătește pentru greșeli și păcate. Dacă pentru mine un Huawei de 1000 de lei este mai mult decât suficient, pentru altul care nu are dinți iPhone este standardul și nu se poate imagina cu un telefon banal în mână. Dacă pentru mine Dacia satisface nevoile perfect, pentru altul dacă nu are o mașină premium înseamnă că e prostu familiei și că nu a avut succes în viață, că e un luzăr, un sărac, care nu are ce arăta. Fiecare își are propria măsură a valorii banilor dispus să plătească pentru un obiect.
Duduie cu un superb BMW seria 4 îmi explica că sunt nebun că am plătit 180 de euro pe o pereche de Ray Ban Wayfarer, ca să îmi protejez ochii, când ea poarta niște mizerii de Hawkers și stă cu ma-sa și ta-su într-o garsonieră la la 27 de ani. Pune poze de la mare de 2 săptămâni și ea a fost 3 zile la Constanța. Scara valorilor și fericirea diferă pentru fiecare.
Cunosc oameni care plâng și se roagă ca mașinile lor să nu aibă ceva mai grav, că plâng la reparații.
Și acuma râd când îmi aduc aminte de un tip, care nu voia să i se aprindă o lumină în bord. Dată trecută îl costase vreo 2500 de lei o stingă.
Bai frate.. cat timp liber au unii
@Ionut
1. sigur n-ai familie si copii. Cand mai ai si niste omuleti care depind de tine, si carora trebuie sa le asiguri scoala si un viitor, nu mai esti atat de chill.
2. Diferenta intre a conduce un Logan si o masina premium este ca atunci cand un bombardier mort de beat si fara permis decide sa faca o depasire aiurea si sa-ti stinga lumina definitiv, cu o masina premium ai sansa sa nu-i iasa.
marius, dani vicol conducea un audi.
Din contra, fix invers.
@thebblack viata e un joc de sanse. Eu n-am zis ca intr-o masina premium devii Duncan MacLeod from the clan MacLeod. Doar iti cresc sansele.. nu devii nemuritor.
@Marius
Te cred și eu. Când ai timp să citești și să comentezi pe aici. Mă cred și pe mine.
@ Marius a doua oară.
Așa e. Nu am familie și copii, să depindă cineva de mine.
Dar și așa, mi se părea de rahat să am familie și copii, fără ca eu să am cât de cât puse la punct alea enumerate mai sus. Se numește inconștiență, să te asumi responsabil pentru viața unui copil, când tu ej vai mama ta și abia te târăști pe tine. Eu vorbesc de ideal și bunu simț. Că se petrec altele e altă discuție.
Până la familie și copii, dacă o să le am, dau înainte, să am pentru mine, că dacă ore apărea și restul e mai ușor cu ceva în spate, decât cu foame și sentimente de iubire veșnică pe burta goală. Amin
Marius, ce numesti tu masina premium? Ferrari? Sunt enspe mii de masini decente si sigure, care nu costa cat 3 apartamente in centrul Clujului. Iei un SUV mana a doua si gata, nu muncesti 10 ani sa-l platesti.
E drept ca atunci cand ai copii, treaba e o idee mai complicata, dar tot nu inseamna sa iti rupi capul amboulea doar sa le iei ceva.
Eu stau acasa cu fata, am ales chestia asta sa nu o tin 10 ore pe zi intre straini la afterschool si cacaturi, ca am vazut si printre prieteni ce a insemnat goana dupa bani, bani si iar bani. Copii fututi la cap, care la 14 ani stau cu terapie saptamanala, ca o iau razna.
Oricum, cu pandemia nici la scoala normal nu mai merge (probabil 1-2 zile pe saptamana, dar posibil full remote, daca se impute chifteaua si iar suntem campioni la cazuri de covid ca in primavara).
Traim in acest moment din salariul minim pe economie si ce mai fac eu pe langa pe net. Adica suntem oficial la limita saraciei sau pe acolo.
Chiria e 75% din veniturile sotului, mai punem restul de utilitati si am mancat banii lui. Fara sa cumparam de fapt mancare si sa platim alte chestii (haine, rechizite etc.)
Daca nu te tii smecher si nu faci pe nebunul, cu un venit mic poti totusi sa te descurci super OK. Noi adultii nu ne rupem in figuri, mancam acasa, ne luam rar haine pentru noi (oricum nu mai crestem, deci pot purta 2-3 ani o haina, nu sa o schimb la fiecare sezon).
Fie-mea are TOT ce isi poate dori. Haine (nu din alea de 100 de dolari bucata, se gasesc si cu 10-15 dolari), laptop, tableta, bicicleta, cart, trotineta. Avem o masina decenta, care a costat mai putin de 3000 de dolari, platita cu banul jos.
Ne permitem sa platim 2 lectii PRIVATE de tenis pe saptamana (100 de dolari bucata) cu antrenor bun, pentru a vedea daca iese ceva sportiva din ea sau nu. Cand se deschide Flushing Meadows ii luam lectii de tenis si acolo, ca ii pica bine sa se antreneze unde se tine US Open.
E important sa iti intelegi prioritatile si vor fi bani si pentru ele. Daca vrei sa spargi bani pe fitze, te vor costa. Probabil muncesti mai mult si asta este. Daca vrei mai multa libertate si iti concentrezi „fitzele” in 2-3 chestii, le poti obtine mai usor, cu mai putina munca si mai mult timp pentru familie. La noi tenisul si calatoriile conteaza acum, acolo se duc banii mai importanti. In rest, cand nu ai mari pretentii altfel, poti si economisi sau investi bani in ceva de durata, nu doar sa ii cheltui aiurea.
Commentul lui Ionut plus commentul initial a lui George ar trebui facute post separat.
Ceva despre libertate:
„John Merson: The problem though is that when you have a concept of our being determined; that is, the Skinner argument, that is the fact we can know that some all-knowing, or mythian psychiatrist or behavioural therapist can sort of have us taped, that in a way we are undermined. That if society can say ‘Yes we can help you, we can cure you of all the problems’, there is that sense in which you undermine the important ingredient out of which freedom seems to arise, and that is autonomy.
Now the question is, in a general notion of human nature, and also in our social institutions, do you think this concept of autonomy is being lost?
Isaiah Berlin: Well in totalitarian and authoritarian societies of course. This is really in a way stimulated by these doctrines, but the doctrines I think are symptomatic of an attitude that men are malleable, wholly malleable, that they’re made as they are by certain external factors but that I can interfere with these factors by substituting my own factors, and that I can really turn from a being into practically anything I choose, within certain limits. And this of course gives enormous power to the conditioners, and entails a high degree of not only malleability but makes it possible for people to become victims of no doubt ill-intentioned, or mad, or power-seeking, or other power-loving and power-using persons. That’s of course what Kant protested against, he thought paternalism was a terrible tyranny, even with a paternalist ruler or conditioners is very benevolent, because the implication is ‘You don’t understand yourself. I as a psychiatrist, do. I understand both myself and you. You understand neither yourself, nor me. You resist because you don’t understand. I must therefore somehow break your resistance. I’m kindly, and I don’t propose to do this by brutal means, but I shall do it all the same. I know what is good for you, and you do not. I shall therefore make you happy, whether you want to be happy or not, in the only way in which people can be made happy, which I happen to know because I’ve studied the subject and I know all the factors involved. When you are happy, when I have finished with you, you will respectively be grateful to me, for having done to you what at the time you resisted.’
Now in the case of children, we do do that a little bit, and we send children to school, although they may of course resist, because we say ‘They must be taught to be adult, they must be able to cope with the universe. They won’t unless I do. And when they’ve grown up they’ll see that I acted rightly.’ But to treat large populations as if they were childish, as if they were un-adult, that is of course the case against imperialism. A large number of imperialists were benevolently motivated, they thought, ‘Here are these poor natives, here are we, civilised people, we can’t listen to what they want, what they want is neither here nor there, what we know is good for them. Never mind what they think.’ This does open the doors to the most fearful tyranny, not less tyrannous because sometimes it’s used by people full of goodwill, and full of Skinnerian conviction.
„
copil produs al școlii românești. Incapabil sa tragă o concluzie cu propriile lui cuvinte. Copy Paste ca la examene
Care scoala ?
de corectie
Cand ma vezi pe strada pune cainii pe mine
„trebuie să muncești dublu sau triplu pentru acei 20 sau 30% în plus.”
Prin lagărele de muncă forțată sovietice circula o vorbă de aur:
„Nu rația mică te omoară, te omoară rația mare”
Adică dacă îți faci norma primești rația de mâncare normala și puțină, dacă te bagi la spart norme, mâncarea primită în plus nu compensează niciodată efortul uriaș și încet-incet te îndrepți spre groapă. Chiar și mâncând mai bine și mai mult față de ceilalți
Spune-le asta sutelor de mii de oameni care îi urmaresc pe influencerii de la noi. Influenceri care se mândresc cu obiecte si vacante primite si plătite de agentii, pentru o reclamă mică mică.
Este greu să transmiți ideea asta mai departe când ei tot ce vad este un zambet, mult dat din gura, tupeu si prezență in online. Fără să înțeleagă că o criză ca asta ii termină si pe ăia mai mari.
Mai există și presiunea din familie: Hai, dragă, să mergem și noi în vacanță în nu știu ce locație scumpă. Hai să schimbăm mașină, că se uita lumea ciudat la vechitura asta etc. Din partea copiilor presiunea să i se cumpere un telefon mai scump, o haină mai de fițe (pe de o parte înțeleg, și la ei există presiunea grupului și copiii din grup sunt, de multe ori, răutăcioși și sancționează încălțări care nu sunt de firmă etc). Așa că situația e complexă și prezintă umflături 🙂
1. Faci suficienți bani încât să ai timp să petreci timp căcălau cu copilul tău și să îl înveți chestii în loc să îi cumperi rahaturi.
2. Dacă petreci timp cu copilul, va dezvolta niște interese decente și ceva social skills, astfel încât să fie un copil care știe să vorbească și nu ajunge să fie un consumerist, manipulat emotional de colegi sau consumerist.
Pe de o parte, natalitatea e slabă, pe de altă parte, prea mulți proști fac copii.
Toți se plâng că țara de câcat, dar toarnă copii, pentru că așa scrie la condică. Au o situație financiară vulnerabilă, așa că se ocupă puțin spre deloc de copil, copilul își petrece ziua pe chestii la care nu ar trebui să aibă voie, cere tot timpul chestii pe care i le cumperi pentru că face road rage prin magazin, social skills nada. Când ajunge la școală nu știe să lege două-trei cuvinte și nu se bagă în seamă cu nimeni, normal că ajunge să fie bullied pe seama pantofilor pe care îi poartă.
@Kilroy
Iti inteleg punctul de vedere, dar sunt de parere că o situație de genul ăsta devine complexă numai când ți-o faci cu mâna ta.
Da, tot ce ai spus tu se poate adeveri foarte ușor, dar ține doar de tine să-ți alegi un partener cu aceleași principii si viziune de viața ca a ta.
Dacă ai puțină educație și la rândul tău o inspiri la alții mai departe, mai ales la copilul tău, toate astea pot fi evitate fără prea multă bătaie de cap.
P.s. în completarea unui alt comentariu recent: dacă în pandemie productivitatea ta scade pentru că copilul e semi retard si nevasta e cicalitoare, oare cum crezi ca il considera ceilalti copii la scoala? Pe nevasta sa zicem ca asa ai luat-o, dar copilu în plm, copilu de crezi ca a devenit asa?
Am scris de mai multe ori aici: cate ore-munca inseamna un anumit lucru? Merită?
Am locuit in Italia, intr-un cartier curat, cochet, chiar elegant. Cele mai scumpe masini erau ale românilor. Italienii pe care românii ii stergeau la fund, eventual, aveau Fiat, Renault, Dacia.
Cand vedeai un BMW, Audi, Mercedes, mai ales din alea de nu incapeau pe strada, puteai fi sigur ca au nume romanesc. In parcarea din spatele blocului, de examplu, era un singur BMW, al unei familii de romani.
Revin la intrebare: Cate ore-munca inseamna obiectul pe care vrei sa-l cumperi? Merita?
*ca au numar romanesc. numarul de la masina.
La noi in RO aproape nimic din import nu merita cumparat. Produse cu preturi in euro, adaos comercial de 30-50% si peste asta TVA de 19%. In contextul in care noi suntem platiti in RON.
Personal imi cumpar strict ce imi trebuie, restul incerc sa economisesc, pentru ca vad cum situatia se strica pe zi ce trece.
romanii au piramida nevoilor inversata.
@Cristi Sa mor daca inteleg de ce ne arde grija de ce isi cumpara altii. Sa iti spun ce inteleg eu din mesajul tau. Stateai intr.un cartier cochet chiar elegant si te mira ca sunt masini mai rasarite. Dupa, o dai din top ca au masini mai faine decat aia de ii sterg la fund. Doua concluzii as putea trage de aici, la fel de deplasate ca ale tale. Ori castigi mai putin decat unul de sterge italieni la fund si prioritatea ta a fost sa stai intr-un cartier care iti depaseste posibilitatile ori, soc si groaza, oamenii aia chiar castiga sa isi permita masinile alea.
Daca merita sau nu, este fix problema lor.
@Anda, vrei sa zici ca nevoia romanului de a se simti important/smecher bate nevoia de papa-mangia si acoperis peste scafarlie ?
Ce-i drept am vazut cateva cazuri de genul asta…
Wi-fi gratis și subvențiile la căldură sunt necesități de bază, clar?
Acuma faza asta cu bătrânii italieni nu înțeleg ce vrei să zici.
Ce mai ai nevoie de bmw la 65 de ani când ești pe pensie care e probabil destul de mică?
Eu cunosc destui italieni cu bmw și mașini de lux, de la ei, din nord, dar toți sunt maxim 40-50 de ani, la a doua tinerețe.
Sunt românii cocalari nu neg, dar compari mere cu pere, pensionarii noștrii ce mașini au?
Plus la vârsta aia în loc să plătească rata la leasing la un bmw pe care nu îl mai pot conduce mai bine plătesc pe cineva să îi șteargă la fund, full circle
Disclaimer: nu am bmw :))
Unica libertate e moartea, deci vom fi toti liberi, dar nu in viata.
Adică îți pierzi conștiența pe veci, tot ce ai în cap și nu ai pus în aplicare nu va mai avea loc și vei putrezi stând pe loc. Asta înseamnă libertate?
I am 12 and this is deep.
i am 12 (inches) and this is (still too) deep. o fi bine, o fi rau…
As fi de acord cu articolul daca nu m-as uita in contul bancar in fiecare luna.
Cu salariu de programator C++, cu peste 8 ani de experienta, (undeva la 1800 €) nu calc in restaurante scumpe, nu-mi permit concedii, nu-mi permit masina, iar o chirie intr-un apartament decent inseamna 1/5 din venitul lunar (~350 €).
Nu traiesc nici pe departe „confortabil”, pur si simplu nu traiesc mizerabil.
Sincer, nici n-am idee cati bani ti-ar trebui, lunar, in RO pentru a trai „confortabil” avand in vedere cat de fututa e situatia la noi din toate punctele de vedere (social, economic, politic si cultural).
Si pentru cei cu chef de cearta, da, am bani pusi de-o parte. Am mai fost intre joburi o perioada in trecut; banii se duc. Si daca mananci numai din cel mai ieftin pateu pe cea mai ieftina paine, banii se duc.
după primii zece mii din bancă te mai liniștești.
Ceva nu prea e ok, dacă după 8 ani ai 1800€. In Germania e 7000€ brut pentru experiența aceasta.
@vosidit98 până la un punct (de minim) confortul e mental și individualizat. Legat de valoarea salariului tău, o persoană ar trebui să fie ok. Inclusiv concediu și mașină (ceva ne-pretențios). Cred că ceva nu se leagă.
Am cautat acum pe bestjobs, am dat de anuntul asta:
https://imgur.com/L2yK9KH
In Germania e 7000 euro BRUT, dupa cum zici, adica maxim 3500 NET. Sunt minim 50% taxele, poate chiar un 52-54%. Nu mi se pare mare branza 3500 euro in Germania.
1800 euro / luna in Romania e paradis, aaa, ca nu vrei tu sa foloseasti banii aia sa traiesti altfel, asta e altceva. Iti permiti un cacalau de lucruri. Eu cred ca esti phisic fucked up…adica stai probabil cu 50k euro in banca si zici ” in RO e fututa treaba, totu e de cacat, ce viata grea”.
In RO ai nevoie lunar de €3000 – 4000 ca sa traiesti confortabil, adica sa mananci ce vrei si unde vrei, sa-ti cumperi un tricou si o pereche de pantofi fara sa te uiti la pret, o chirie decenta, un cos de la supermarket (400-700RON) la cateva zile, un gadget pe luna, si cateva concedii pe an din economii. Asta e situatia.
„un cos de la supermarket (400-700RON) la cateva zile”
Va rog sa-mi spuneti pe ce cheltuie un om 100 de lei pe zi doar la supermarket, pe mancare. Nu, serios, faceti un deviz aici, saptamanal, cum un om poate cheltui 700 de lei pe mancare… eventual un om care se plange ca n-are suficienti bani.
Intreb asta pentru ca saptamana trecta a fost promotie la pui, 6 lei/kg!, iar acum doua saptamani a fost promotie la „prosctiutto crudo” („sunca padurea-neagra”, de fapt), 10 lei/250g.
Cum adunati 100 de lei pe zi la supermarket, ce cumparati?
Presimt că @vld o să primească rapid multă atenție
Asta apropo de cât de relativă e percepția. Dar totuși, să pui egal între 3000-4000 Eur și confortabil, e cam mult.
”câteva” concedii pe an ce înseamnă, 1-2 sau 4-5?
Am o veste proasta, dar prieteneasca: you’re underpaid!
@vld :))))) cate un gadget pe luna, adica in fiecare luna cate un telefon? Cate telefoane sa ai, laptopuri, console, ce naiba faci cu atatea. La cateva concedii pe an te referi la zanzibar, maldive, bali.
Intr-o familie “normala” fara figuri, ai nevoie de 1000€ pe cap membru pentru un trai decent. Pentru functionali, asta inseamna ca o familie cu 4 membri are nevoie de 4000€ lunar.
@adyzah confortabil e subiectiv. Un buget simplu, pe ce se duc banii:
chirie/utilitati 3500
restaurant/takeout/iesiri 2000
supermarket 3000
haine/shopping/gadgets 3500
farmacie 500
cash 500
abonamente 300
masina 300
~14000 RON, restul pana la 19000 (€4000) la economii/vacante.
Eu dupa vreo 13 ani in care am ajuns cu salariul tot p-acolo (am inceput cu 250$) mi-am cumparat/renovat apartament cu banii jos 65k euro si am mai ramas si cu cate ceva in banca. De Bucuresti vorbim.
N-am plecat in fiecare weekend in Amsterdam, n-am masina, am stat cu chirie, am iesit in oras minim o zi pe saptamana, cateodata 3, am mancat in fiecare zi la retaurant/cantina etc, am baut ce bere am vrut, am cumparat de mancare absolut orice mi s-a parut interesant, mi-am cumparat diverse rahaturi mai mult sau mai putin utile (imprimanta 3d, robot de aspirat). N-am facut economii intentionat, pur si simplu n-am simtit nevoia de a cheltui mai mult.
Practic nu stiu ce faci cu banii. Sau poate vorbesti de salariul brut. Sau poate ai vreun hobby mai costisitor.
@vld „supermarket 3000”
O cutie de caviar rusesc e 70 lei, inmultit cu 30 de zile 2100. Raman 900 de lei pe luna sa-ti cumper paine prajita si unt. Grea viata cand esti sarac.
@varucu, oi fi eu nefuncțional, dar am mari dubii că formula e 1000 * N. O groază de lucruri nu le plătești de N ori.
@vld
ai niste calcule gresite:
chirie/utilitati 3500 (NU. insensu ca o chirie la 2 camere bucuresti e 350E, cu utilitati 500 hai..deci maxim 2000-2500de lei)
restaurant/takeout/iesiri 2000 (NU in sensul ca poti iesi si fara sa cheltui da pune 500)
supermarket 3000 (1500-2000)
haine/shopping/gadgets 3500 (NU in sensul ca nu iti cumperi lunar haine, aiphonuri)
farmacie 500 (0-500)
cash 500 (pt ce?)
abonamente 300 (OK)
masina 300 (motorina? ok)
Deja ti0am taiat minim 1200E din sumele de mia sus… ca s anu mai zic ca poti renunta si la masina si alte cheltuiieli nenecesare mutandu-te mia aproapde de job sau de metrou, de -500E iar considerand leasingu si motorina/revizii etc…
Am cunsocut oameni cu 4000E lunar ce nu aveau bani sa treaca strada si oamenu ce castigau 700 in bucuresti si erau ok.
vosidit98, nu ne-ai zis restul. Prietena, sotie, copii? Chiria aia de 350 o imparti cu cineva sau stai singur?
Continua sa strangi bani cat poti, la un moment dat sigur vei avea ce face cu ei.
La 1800 de euro x 2 (eu si nevasta, ea castiga mai mult ca mine dar media era pe acolo) ne permiteam acum 4-5 ani si chirie si masina si 2-3 vacante pe an din care una mai indepartata (Asia, America), si restaurante sa zicem medii (scumpe la ocazii), si niste economii. Toate astea pana sa apara un copil.
Acum am renuntat la vacantele alea indepartate (pentru unele cam la fel de scumpe dar mai aproape), am rarit restaurantele, dar avem „o gura in plus”, rata la casa (economiile s-au dus pe avans si pe mobila), masina mai mare (achitata intre timp), gradinita privata, vizite mult mai dese la clinici private(pe abonament, dar tot timpul apar chestii extra).
Cu un venit comparabil pe medie (ne-a mai crescut fiecaruia salariul cu 2-3 sute de euro in astia 5 ani, dar 2 ani au fost cu indemnizatie plafonata), am spart practic toti banii si inca incercam sa regasim echilibrul.
Crestere de venituri nu se intrevede prea curand, sa speram ca nici scadere.
N-am o concluzie
@vld, după cum ziceam, o să sară lumea pe tine. Plec de la premiza că ești de bună credință și nu aberezi/exagerezi, dar mă îndoiesc că nu realizezi că ce scrii tu acolo e departe de confortabil pentru o majoritate covârșitoare a oamenilor.
Dacă îți zic că eu mă simt confortabil (cu mine) cu o pereche de jeanși și încă una de pantaloni light de la Decathlon + niște tricouri de 20 lei bucata sună exagerat? (și asta de ceva ani, mai împrospătez 3-5 tricouri anual). Că folosesc două perechi de pantofi sport de 2 ani? Eu știu că sunt un ciudat pe partea de garderobă, dar de aici și până la 3500 pe lună, for fuck’s sake! Nu mai zic de celelalte, măcar sper că mănânci chestii sănătoase de banii ăia.
Plus ca un trai decent inseamna si siguranta zilei de maine. Adica sa mai ai la sfarsit de luna macar 2000 lei din banii aia pe care sa-i pui deoparte. Ca sa nu zic ca nu se pleaca in concediu in zi de salariu, banii trebuie pusi deoparte constant si in fiecare luna. La fel cei pentru situatii neprevazute (ai din greseala o fractura, iti zgarii masina ceva mai nasol, are ala micu nevoie de sesiuni la psiholog etc).
@vld, se pare ca te pacalesc toti furnizorii
„Cu salariu de programator C++, cu peste 8 ani de experienta, (undeva la 1800 €) nu calc in restaurante scumpe, nu-mi permit concedii, nu-mi permit masina, iar o chirie intr-un apartament decent inseamna 1/5 din venitul lunar (~350 €).”
Adica spargi lunar 1500 de euro pe mancare (ieftina, da?), ceva haine si intretinere. In Romania. Fara masina. Fara vacanta. Fara femei. Fara nimic. M-au dat lacrimile in fata suferintei umane in stare pura.
Se putea totusi lucra mai bine la texte.
Cred că trebuie să ai o discuţie serioasă cu şefii tăi. Senior C++ developer nu ar trebui să aibă salariul mai mic de 3000E
E underpaid, dar f putin. Undeva la 1900-2000 este fair market value.
Daca trece pe PFA/ SRL ia mai mult.
Pe de alta parte sa spui ca din 1800 pe luna nu iti permiti restaurante si concedii e cam aiurea. Cat sa coste si curvele alea? Sau ai vreun hobby de tipul ceasuri scumpe, echipament de alergare montana, etc?
de ce ai salariu atat de mic?
@Traian Exact asta le-am zis si eu sefilor mei anul trecut. Poate vrei sa vorbesti tu cu ei, ca mie nu mi-a iesit!
Am plecat intre timp.
Sfătuitorule, dacă tot alegi să arunci cu cifre, asigură-te măcar că sunt corecte.
7000€ brut în Germania înseamnă cam 4000€ net dacă ești necăsătorit și ai Steuerklasse 1. Dacă ai un partener care câștigă simțitor mai puțin, poți alege Steuerklasse 3 și netul urcă la 4600€. Ca idee, până pe la 6000€ brut, în România plătești un procent mai mare din salariu la stat.
ce-am observat din toată discuția de mai sus e că cu cât ai mai mulți bani, cu atât ești mai neglijent cu cifrele, cu calculele și deci cu cheltuielile.
@Octtavyan vorbim de lucruri diferite. Tu imi spui cum sa reduc bugetul, sa chibzuiesc, eu ziceam de cat am nevoie ca sa traiesc confortabil. Nu, nu vorbesc de „lux”. Doar cat sa nu ma simt sarac.
ma, da-ma dracu. Cat s-a scumpit romania sa nu poti trai sub 3000 confortabil?
in suedia cu putin sub 4000 traim 2 oameni destul de decent as zice. Deci in Romania ai nevoie de 3000?
Fraților, a ajuns România mai scumpă decât Germania?
În ultimele luni de când cu pandemia monitorizez cheltuielile lunar să văd pe ce se duc banii aici în DE, oraș universitar gen Iași, chirii medii:
-670 chiria warm 3 camere 78 mp (cu întreținere)
-108 curentul
-68 gazul
-35 internetul
-250-300 mâncarea (cumpărăm absolut tot)
-400 euro asigurarea medicală
-100 euro asigurare mașini (cam mult, cred că anulez kasko full și las doar parțial că oricum mașina nu mai valorează mare lucru)
Deci cu 1800-2000 de euro 2 persoane pot să stea o lună, să mănânce decent acasă cu un 200-300 euro de cheltuieli suplimentare.
Asta ar fi minimul necesar, mai jos nu prea se poate coborî, doar dacă cumperi doar cartofi și pâine și parizer și mare reducere de costuri nu faci.
Diferența de bani până la salariu prefer să o pun deoparte pentru vremuri mai grele sau o investiție în ceva care să-mi plătească pensia.
Nu ies în oraș, nu cumpăr lucruri scumpe și de când cu pandemia nici cu mașina nu mai merg.
Ah da de când cu pandemia n-am mai fost deloc acasă în România, fiecare trip în România înseamnă o gaură de minim 1000-1500 de euro, nu pot să spun că mi-a părut vreodată rău, dar sunt bani pierduți până la urmă.
Pentru mine libertate înseamnă să am un venit pasiv care să-mi permită să muncesc cât/când vreau fără să am grija că dacă nu muncesc nu pot plăti cheltuielile lunare.
Dacă o luăm din perspectiva asta, părinții pensionari cu casa proprie îngrijită, izolată termic, centrală, o mașină ok, fără rate și 2 pensii de 500 de euro au mai multă libertate în acest moment decât mine.
Să vină hateuuuuul că oricum nu primesc notificare la commenturi !!!
PS: Referitor la salariu, ca angajat intern, in IT, cel puțin în zona asta unde sunt eu, salariile brute anuale ptr Seniori se învârt între 65k anual și 75k, ba de când cu pandemia au scăzut și la 60k.
Probabil în Munchen sunt 7-8k brut, dar și taxele cresc pe măsură și la net tot 4000 primești plus că acolo un apartament de 3 camere ajunge și la 2000 dacă găsești.
Eu zic ca iti permiti concedii, masina si mers la restaurante scumpe, cu acel venit. Banii fiind munciti, le stii valoarea si poate de-aia nu-ti vine sa-i arunci pe mofturi.
In spiritul celorlalte comentarii, la un calcul rapid mi-a dat 3800-4000 lei lunar pentru 2 persoane in chirie in Bucuresti, zona centrala. Am eliminat cheltuielile cu abonament transport, combustibil masina si mancare la suprapret la birou (multumita pandemiei), dar cresterea preturilor a facut sa nu prea se vada asta si in totalul lunar.
nu-mi dau seama cum tu nu-ti permiti absolut nimic din 1800euro pe luna, cred ca ai o problema.
ok, si eu evit restaurante scumpe dar concediu, masina, plecari in fiecare weekend sunt ceva normal. Si soc… mai pun si ceva deoparte in fiecare luna
p.s. avem aprox. acelasi venit deci nu vorbesc din povesti
Fiind in acelasi domeniu zic ca totusi in alta firma poti primi mai multi bani pe experienta ta. Bineinteles ma refer la orasele principale: Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara.
Eu zic ca din aprox 1800-1900E, doua persoane traiesc decent luand in considerare chiriile din Buc. Decent adica si vacanta si masina si iesit in oras si bani de economii, dar depinde de fiecare cum se descurca cu managementul resurselor.
Am in banca de rezerva, suficient pentru 5-6 luni fara job, la nivel de supravietuire (chirie, conserva + paine + supa), daca nu ma imbolnavesc.
A trebuit sa-mi ajut niste rude si pe maica-mea cu bani. In plus am si eu propriile probleme de sanatate, care costa.
Sotie si copii n-am ca nici o femeie normala la cap n-o sa se cupleze cu un calculatorist bolnav.😂
Ce-i drept 1800 de euro sunt suficeinti pentru o persoana in bucuresti, doar ca, din cauza unor circumstante de cacat, eu ajung sa cheltuiesc mult mai mult de atat.
Asta apropo de proverbele alea cu sanatatea.
@Cristi ref. bestjobs: angajatorul ăla nu este nesimțit, e tâmpit.
Unde pula mea găsiți voi chirie, 2 camere, 350€, în București?
Era vorba de „comfortabil”, nu de „stă să pice casa pe mine și n-am auzit de apă caldă decât la televizor”.
Eu am căutat la 450€+ și n-am găsit nimic decent, locuibil.
@znuff
pe ynterne-t?
Primu rezultat
https://www.imobiliare.ro/inchirieri-apartamente/bucuresti/grozavesti/apartament-de-inchiriat-2-camere-X8BH10010?lista=5835961
Nu stiu altii cum sunt dar eu vreau eu guest post de la @vld despre cum traieste confortabil in Bucuresti.
eu devin pe zi ce trece mai convins ca exista 2 romanii.
una, a lui razvan soare de acum 2 zile, aflata pe harta undeva intre coreea de nord si venezuela, distrusa fara echivoc de gvernul orban, unde aia care mananca de pe jos sunt cei mai fericiti, si alta, a lui vosidit 98, aflata undeva in hiperspatiu, intre elvetia si monte carlo, unde 1800 de euro pe luna sunt limita saraciei.
parerea mea? somewhere between those the truth lies. adica zace. plin de sange…
thebblack, nu am spus ca 1800 € sunt limita saraciei. Nici pe departe. Doar ca IN CAZUL MEU, personal, nu reprezinta o suma care imi permite sa traiesc comfortabil.
Am o serie de probleme personale (unele de sanatate, altele de familie) care mi-au crescut masiv cheltuielile.
De cand cu starea de alerta am avut-o pe maica-mea la mine, si a trebuit sa decartez din buzunar pentru multe analize pentru ca… „am ramas fara fonduri, avem abia in Decembrie locuri”.
In plus medicul MEU curant NU este acoperit de asiguratorul de la munca, ceea ce inseamna ca mai sar si pe acolo cu banul.
Daca as fi sanatos tun, da, 1800 € ar fi parfum. Cum au spus mai pulti posteri, chiria + intretinere, net, gaze, etc. bat pe la 2500 RON. Stand singur, mananc hai sa zicem de 1200 ron pe luna.
As putea pune de-o parte o suma consistenta, ba as putea sa investesc si in active.
PLM daca eram sanatos mergeam si-n constructii. Nu mi-a fost frica de munca fizica.
Dar e o diferenta intre frica si nesabuinta, Sanatatea imi permite in principal munca de birou. Din fericire am avut o pasiune pentru programare, altfel eram probabil asistat social sau chiar mai rau.
vosidit, in primul post nu ai precizat in nici un fel ca in bugetul ala sunteti DOUA persoane, AMANDOUA cu probleme de sanatate. ca asa, daca din aia 900 de persoana mai tai si 200 pe medicamente, analize si alte chestii medicale, confortul se cam duce sufletului, desi inca nu treci sub limita decentei.
@Octtavyan tie ti se pare ok apartamentul ala ?
Vosidit, esti fix tipicul de programator roman.
„- e gata x?
-Da.
– arata-mi
– aa, pai mai trebuie sa facem y,z,w….”
Scrii in primul post ca cu 1800 eur nu iti permiti mai nimic, desi nici nu cheltui mai nimic!!!, pentru ca o suta de posturi mai jos sa zici ca de fapt chelutielile tale ar fi de 3700 de ron, daca nu ai avea probleme de santate, pe mama ta, si ceva rude de intretinut.
Cand o sa poti sa prezinti o situatie de ansamblu asupra unei situatii concis si din prima, poate o sa sari si de la salariul ala de junior-mid la ceva mai spre senior.
Pentru mine, „libertatea” înseamnă să ajungă banii să lucreze pentru tine, ca să nu mai fii nevoit să-ți socotești cele necesare unui trai decent în ore de muncă.
Atenție, nu zic să nu mai muncești deloc, mai ales dacă-ți place ce faci. Dar s-o faci așa cum alegi tu. Poate vrei freelancer, cu program flexibil. Poate vreu să poți dispărea trei luni de acasă fără probleme. Poate vrei să trăiești și să lucrezi câte 6 luni în alt oraș. Poate vrei să faci ceva care-ți place foarte mult dar nu aduce mulți bani. Sau vrei să faci voluntariat. etc etc.
Prin urmare eu zic că merită să tragi mai tare uneori cu scopul de a acumula niște bani, pe care apoi să-i investești. Banii ăștia vor produce alți bani.
Ce NU merită este să te omori cu zile ca să bagi banii în obiecte scumpe care necesită și întreținere și care se mai și depreciază. Mașinile sunt cel mai bun exemplu. Dacă mașinile scumpe sunt pasiunea vieții tale, asta e, ghinion.
Pot fi și mașinile scumpe investiție dacă sunt clasice. Vezi Țiriac. Sau alți bogătani care cumpără mașini la licitație și le mențin prin garaje doar să le crească valoarea.
Bogdan, un obiect are valoare doar atunci cand cineva iti pune in mana banii respectivi. poti avea in casa un tablou de de michelangelo, tinut in atmosfera controlata ca sa ii creasca valoarea, evaluat de experti la 4 catraliarde de milioane de trilioane de zilioane de miliarde de euro.
si maine dimineata te trezesti cu frigiderul gol. te duci la mega. tanti aia o sa iti dea chifla daca ii dai 50 de bani, nu un certificat ca esti proprietarul acelui tablou.
sa suferi in viata ca nu ai nu stiu ce masina…buna asta.
bormasina!
Adica masina bor-ului!
mașinuța tip cutie de sticlă cu care se plimba Papa.
Majoritatea nu se linistesc dupa primii 10k din banca, dimpotriva, atunci incep ideiile. Ideile de tras incep cand ai bani insuficienti pt next level. Stai cu „iubi” in pat dupa o tavaleala si iti zice in tip ce te ia somnul, „Stii la ce m-am gandit cu aia 10k ? Ce ar fi daca am cumpara inca un apartament in rate cum a facut Ioneasca ? Nu schimbam de la 2 la 3 camere cum a facut Popeasca ? Nu ne mutam mai bine la casa ca sa avem putina curte ? A venit Georgeasca de la mare de la turci din excusia de 3000 de euro, a fost fantastic”. Si pe tine incepe sa te mance, nu doar pe ea: „O viata am, daca acum la 30 nu am BMW ci un cacat de Logan, cand dracu o sa am si eu un BMW ?”.
stii cum se spune: „daca nu esti frumos pana la 20 si bogat pana la 40, linisteste-te ca asa ramai.”
Macar daca m-as mentine, dar mi-e ca la 50 o sa fiu mai urat decat la 20 si mai sarac decat la 40.
Si n-am stralucit la nicuna
@Sorin, You made my day! 😂
Cu Passat-ul cinstit nu e stres. Problema e la vita românească.
A scris Vali gresit porc. Vita romaneasca nu e comestibila.
@Sorin: Autocorectul e de vina: transforma porc in vita Kobe
Vita Kobe sau porc Hagi.
Problema e ca pentru cei mai multi dintre noi libertatea aia e temporara. Acum 10 ani eram fericit si liber cu un sfert din banii cu care nu reusesc sa fiu acum.
Pana si un calugar buddhist ajunga sa isi doreasca o roba de un portocaliu mai stralucitor la un moment dat. Sau macar o lama de ras noua.
Gresesti aici cu buddhistii… nu-si pun niciodata problema asta. Du-te pana la Frasinei sa vezi cum e cu dorinta asta de mai bine, sa vezi ca e destul de „dresabila”.
E interzis femeilor la Frasinei, daca chiar vrei sa te duci..
Se imbraca in roba tocmai ca simbol al renuntarii la bunuri lumesti. Roba se schimba atunci cand se face zdrente.
Goldy, daca dorintele erau 100% dresabile nu ar fi fost nevoie sa interzica prezenta femeilor, nu crezi?
da si nu.
libertatea e buna, e fantastic cand poti alege cand sa muncesti.
pe de alta parte prea multa libertate fleoscaieste creierul
va recomand un cinstit american psycho (https://www.imdb.com/title/tt0144084/) pt modelul de succes in viata
Asta vinde si Cristi Dascalu =)) „Cum sa castigi multi euro lucrand putin” =))
Comentariul pe care il cautam
Depinde de om și oportunitățile(slujbele) & accesele (în pofida filtrajelor) pe care le are.
Cu covid, toți au avut timp sa se liniștească oarecum, numai că ulterior au aflat că nu mai sunt angajați.
Addendum
Nu aș fi vrut să fiu Gică Contra cu articolele postate de tine (cel cu definiția succesului e libertatea) însă am reținut o chestie pe care, cu regret, nu o mai găsesc – era pe Twitter și era despre timpul la muncă a șefilor executivi, CEO, chairman, si lideri. Atât de rău m-a șocat încât nici acum și nici până o să pic nu o s-o uit.
Premisa era următoare, pe baza unui clișeu și (surpriză) fenta de autosantaj: „voi, puturoșilor, nu munciți atât de mult pe cât muncește un CEO, fiindcă voi munciți 8-10 ore, iar șăfu muncește și peste 12 ore. Așa că multumiti-va cu ce aveți ca salariu & nu vă mai plângeți de orele de muncă.”
Asta era premisa.
Pe urmă, au fost emise „time table-uri” a șefilor/ceo-urilor/executives/leaders din America.
Prieteneeee… numai prostii nu vedeau: ăia la categoria de „work” erau fente la aproape tot pasul. Ăia la categoria de work puneau cititul, recreerea, mâncarea, mersul de la o locație la alta (neimportanta, ca spectacole, petreceri, luatul copiilor de la școală și luat masa cu ei) și fitnessul și pauzele și altele frecat frunza fără legătură cu munca. Nu-ți puteai șterge ochii la câtă harneala era pusă ca „work”, in comparație cu un angajat care nu-și permite chestii dinafara fisei postului de 8 ore (sau 9 sau 10…).
După ce se ștergeau la ochi oamenii, pe urmă întrebau: bun, dar la categorie de muncă pe bune, câte ore se alocă? Știi câte ore erau pentru munca pe bune („grind”)? Aproape 4-5 ore, tras de par. Tras de par. Minim 2-3. Evident că time table-urile erau prezentate mecanic, deci nici asta nu era garantat că lucrează și orele alea.
Iar când am citit partea asta, citez:
M-am amuzat. Dacă pe exemplu cu liderii, că sunt „la mila” personalului/cadrelor, este așa – este așa pentru că se plictisesc. Pe bune. Câte idei/inițiative are un lider pe săptămână sau luna? Că nu se poate, așa că îi are pe unii să nu-l facă să se plictisească (și nu e nici pe departe la mila nimănui, poate sa refuze chestii dacă nu vrea sau se concentrează pe altceva).
De actori nu știu, dar de executives/ceos/chairman si lideri… harneala, multă harneala și fente, ca sa bage la ore (fie vorba, de-aia Trump e criticat ca petrece atât de mult timp la golf pentru că nu vrea să facă/petreacă harneli – are atâta timp liber).
Și exemplul cu Hussein, se pot spune: fie petrecea mult timp cu religia, fie a reușit (ca orice alt baștan) să fenteze perceptia muncitului pe brânci fara pauze iar de fapt sa stea la piscina cu burta la soare, „muncind” bineînțeles.
Mai aproape de noi, cadristii sovietici lăsau lumina aprinsa într-o cameră din Kremlin, să creadă pampalaii că tovarășul muncea și noaptea pentru ei – numai că tovarășul nu era în camera aia, ci la el acasă, uitându-se la filme și mancand, iar între pauze mai semna câte un tabel cu inamici pe care îi voia omorâți.
Altminteri, dacă muncești pe brânci 8-9-10 ore, plecat de acasă, obosit frânt după muncă… măcar plătit super bine/decent să fii. Dacă nici aia, înseamnă că realitatea românească mai are mult de îmbunătățit la ore, la oportunități, la distrugerea de filtraje/bariere pe baza de icspiriănț.
@Phaff
Unii magnați precum Bill Gates, Steve Jobs și Jeff Bezos chiar au muncit pentru o buna parte din ce au castigat. Ca au si avut pile asta e partea care tine de oportunitați.
Sunt unii care au pile si tot dau chix, a se vedea cazul lui Irinel Columbeanu. Si daca singura lui decizie era sa investeasca jumate din averea lui in 2009 in S&P 500, acum ar fi avut averea tripla, fara a face literalmente NIMIC altceva.
Daca vrei in schimb sa vezi exemplu de om autorealizat la care poti spera tu ca si Gigel Cap-de-Plua-Chel, te uiti la Peter Norton sau la John McAffee. Oameni care au facut cariera fara a trece prin Skull & Bones sau Cock & Bulls.
Deci pana sa ajunga la stadiul de a „munci” la masa de restaurant discutand cu potentiali parteneri pe care incearca sa-i convinga sa semneze strecurandu-le o tanara sub masa, multi CEO chiar au tras tare.
E in schimb o problema atunci cand ajungi sa ai un CEO care a facut cam tot ce se putea face si acum doar o freaca literalmente pe banii firmei in timp ce „sclavii” baga tare 8-10-12 ore pe zi.
Dar piata libera ii rezolva si pe astia. A se vedea HP, Yahoo, etc. Problema reala cu increderea in piata libera e ca reactioneaza greu si are mult „collateral damage”.
Vosidit gândești în engleză, cu preconcepții citite din engleză.
Bill Gates fără mă-sa, cu legăturile ei cu IBM-ul, și Gary Kindall era nimic. De In-Q-Tel nu mai spun.
Bezos, la fel, fără prietenii din Wall Street și băieții secretoși, nu ar fi fost cineva & fără contracte cu statul.
Steve Jobs sau Wozniak au știut ce firme să cumpere care primesc venituri (ex. firma care a facut Siri, cumparata de Apple, primește jumătate din buget de la departamentul apărării) – ajutor de la stat prin intermediari.
Nici măcar pile nu se pot considera.
„Sunt unii care au pile si tot dau chix, a se vedea cazul lui Irinel Columbeanu.”
Nu o sa-l vezi vreodată pe ăla la AJOFM. Stai tu liniștit, are și pe off-shore.
De Norton nu stiu.
De McAfee, si-a aratat intr-un final arama ( https://mobile.twitter.com/officialmcafee/status/1152296222553776133 )
Deci mișto: toți șefii au devenit de succes, punandu-i pe alții să muncească mai mult (mult mai mult) decât ei. Foarte tare.
Și vorbim de capitalismul american, da? Păi dacă așa se face treaba, hai sa vedem cum ieșim noi din metehnele noastre, unde dinozaurii par sa refuze să se retragă voit.
„Deci pana sa ajunga la stadiul de a “munci” la masa de restaurant discutand cu potentiali parteneri pe care incearca sa-i convinga sa semneze strecurandu-le o tanara sub masa, multi CEO chiar au tras tare.”
Am o rugăminte: nu încerca să-mi revinzi ceva ce știu deja că e o fenta. Fă-ți cu alții, nu cu mine Da? Tu abia ai redescoperit lb romana prin romengleza și-mi vinzi platitudini și povestioare clocite de diviziile publicității/propagandei publicitare/frontload-ului.
Da? Mersi.
„E in schimb o problema atunci cand ajungi sa ai un CEO care a facut cam tot ce se putea face si acum doar o freaca literalmente pe banii firmei in timp ce “sclavii” baga tare 8-10-12 ore pe zi.”
Nu e nicio problema, așa ev„by design” ori tu îți închipui că un om poate să muncească orele alea inventate de ei? Probabil că îi crezi, de aceea tu nu vei fi niciodată vreun șef din asta pentru că ai fi groaznic & n-ai priceput regulile jocului privind fentele și harnelile împletite frumos la ochi.
„Dar piata libera ii rezolva si pe astia. A se vedea HP, Yahoo, etc. Problema reala cu increderea in piata libera e ca reactioneaza greu si are mult “collateral damage”.”
Pârtz.
Incercati American psycho pt modelul de succes
îmi pare rău să dezamăgesc pe multă lume de pe aici, dar libertatea nu are nimic de-a face nici cu banii, nici cu succesul. adică poți fi liber și cu bani și cu succes, dar și fără bani și fără succes. așa cum poți fi lipsit de libertate și cu bani sau succes, și fără bani sau succes. ce e de observat însă e că fuga necondiționată după bani și/ sau succes aduce, de regulă, mai puțină libertate decât mai multă.
Rețeta e ca tu să alergi după bani (succesul tine de impresii, de trecerea sindromului de impostor) și să ai libertate în același timp.
de ce să fie asta rețeta? de ce să fugim obligatoriu după bani?
Îmi pare rău dacă nu ești plătit cat trebuie sau, dacă ești vreun șef sau manager/administrator, imi pare tare rau de cei sub tine pe care îi terorizezi și nu-i plătești decent.
Probabil că ironia sardonică, mistocara, batjocoritoare, ți-a intrat sub maneca dacă tu crezi că întrebarea ta e normala/justă, doar că să-ți bați joc de oameni sau să-i autosantajezi.
dintotdeauna libertatea a fost legata de bani.
ce indrugi tu acolo e un silogism de doi lei
cand iliescu a zis „mai bine sarac si sanatos decat bogat si bolnav” a spus-o din perspectiva de nomenclaturist care avea toata puterea din tara, nu avea bogatii insa avea o tara intreaga la picioare cu tot cu sclaveti
@wtf, cred că, în primul rând, ar trebui să cauți prin dex să vezi ce-i aia silogism. nu de alta, dar spre deosebire de ce crezi tu, dacă folosești așa ceva, e de bine, nu de rău (mă rog, asta se învăța odată în clasa a 9-a – sigur ai trecut de clasa aia?). și nu, sunt mii de exemple prin care se poate vedea că ecuația bani – libertate nu e atât de directă cum crezi tu, de la miliardarul rus care poate fi ucis oricând de poliția politică a lui putin până la călugărul tibentan care nu are nimic, dar sigur e mult mai liber ca tine.
@phaff, nu există absolut nicio legătură între ce spun eu și concluziile/ considerațiile pe care le emiți tu.
„de ce să fugim obligatoriu după bani?”
pentru ca daca iti place sportul altfel intra cand ai un echipament de calitate.
daca iti place turismul, altfel intra turismul cand iti permiti o cazare misto, niste zboruri de calitate sau un echipament de mers
daca iti place pe coclauri e frumos si fara, dar un echipament de calitate iti aduce o experienta mai buna
pentru ca indiferent de cat de liber te crezi, problemele de sanatate te vor urma. Si iarasi…conteaza unde te tratezi
and so on.
Ideea e ca banii nu aduc fericirea, dar chestiile cumparate cu ei ajuta teribil
@animaloo, ce-ai prefera? să muncești 11 luni pe an, câte 8 ore pe zi, 40 de ani dintr-o viață, pentru a zbura cu quatar airlines când mergi în vacanță, să ai ultimul model de iphone, o casă de 400 de metri pătrați, și o mașină mai scumpă de 50.000 de euro, așa cum ar fi modelul consumerist sugerat de tine (fără ca munca asta susținută să-ți aducă garanția posesiei lucrurilor de mai sus), sau să muncești 2-3 ore pe zi, 3-4 zile pe săptămână, vreo 7-8 luni pe an, având un telefon oarecare la 350 de lei, o mașină sigură și întreținută de 10.000 de euro de vreo 10 ani vechime, o casă de 120 de metri pătrați și zburând în vacanțe cu blue air, așa cum e stilul meu de viață de vreo 10 ani?
și, ca să-ți dai seama cât de liber sunt eu în comparație cu tine, calculează timpul pe care-l ai tu să faci ce vrei și timpul pe care-l am eu ca să fac ce vreau.
Să ai libertate înseamnă să nu ai rate.
„sau să muncești 2-3 ore pe zi, 3-4 zile pe săptămână, vreo 7-8 luni pe an”
asta nu se traduce tot în bani?
prostovaneeeeee! fără bani ești muritor de foame.
tu te căci 8n sus ca muncești doar 7 luni pe an și gata., în cazul asta înseamnă că ai tai părinți au muncit ca sclavii să-ți ofere ție educația necesara încât sa ai luxul asta. însă din păcate copiii tai nu vor mai avea aceasi șansa cu gândirea de acum. practic tu ești exemplul ala care arata ca evutia e un mit.
@wtf, nu doar că ești de o ignoranță totală, dar ești și odios de bădăran pentru gusturile mele. dar, după cum se știe, bădărănia în locul argumentelor este privilegiul celor mai înțelepți dintre noi.
oricum, ce se pare că nu ești capabil să înțelegi e că, pe de o parte, nu am scos niciodată din discuție banii, ci doar am pus în discuție îngenuncherea vieții personale în fața banului și că, pe de altă parte, există și alte metode de a te educa, cu ajutorul propriului creier, și nu cu ajutorul tonelor de meditații și a mitelor ca să treci clasa, toate plătite de săracii părinți.
nici educatie fara bani nu exista.
termina cu copilariile astea din cartile de dezvoltare personala
si de se baga venitul minim garantat de nu vei mai avea nevoie sa muncesti pentru a te hrani si a trece iarna.
tot va exista o nevoie de bani pentru a beneficia de cele mai bune resurse
Libertatea este despre echilibru. Iar echilibrul il poti atinge doar prin educatie pe toate palierele.
Atat timp cat nu esti constient ca junk food te costa atat bani, cat si sanatate, vei alerga spre dezechilibru.
Atat timp cat nu esti constient ca a avea masina, casa, telefon in rate, te duce catre falimentul personal sau te determina sa iti vinzi si mai mult timp si nervi, vei alerga catre dezechilibru.
Doar saracii viseaza la averi fara sa faca nimic.
Doar bogatii psihopati nu se opresc niciodata din a face bani. Pentru ca este despre putere.
Omul are nevoie de munca in viata lui. Munca iti ofera satisfactie, incununeaza educatia scoalara, iti ofera respectul celorlalti etc.
Dar daca munca iti produce un dezechilibru in viata, oricare ar fi el, reconsidera totul si incearca nu sa renunti la ea, ci sa o aranjezi astfel incat impactul asupra vietii sa fie unul pozitiv.
PS. Vorbesc din experienta. In ultimii trei ani ma straduiesc sa gasesc un echilibru in toate, asta dupa ce 12 ani inainte am muncit ca un nebun! Chiar si 16 ore/zi, 7 zile/saptamana. Cu mici exceptii.
Berenger, eu sunt de acord cu tine, de cate ori nu mi-am dorit sa fiu platit la sfert si sa trebuiasca sa muncesc la sfert (cel putin ca timp).
Dar sunt cateva remarci de facut:
– tu de fapt esti platit mai bine (pe ora) decat ala care munceste 40 h/ saptamana /48 de saptamani pe an si are masina de 50k
– singura modalitate (generic vorbind) sa ai un program de genul asta e sa lucrezi freelancer, ceea ce presupune un alt stress, ca mereu schimbi contextul, echipa, mereu nu stii ce gasesti maine etc.
Eu degeaba ma duc maine si le zic la fabrica, bai baieti, nu-mi mai dati 5000 de eur pe luna , da-ti doar 3000 dar eu vin de luni pana miercuri, pentru ca si sa accepte ei, tot nu ar functiona. Sigur, exista poibilitatea sa iei 5000 pe luna 3 ani si dupa sa iti iei sabatic 2 ani, doar ca nu e fix ce descrii tu.
Nu e chiar asa, daca am trecut granita cu un kil de marfa ascunsa in bagaje ce mai conteaza inca un kil doua in plus de palinca!
mai ales cu „The Balvenie PortWood”…
Feeedom is a state of mind. 😏
asta sa i-o spui aluia care se culca nemancat sa vezi ce smetie iti da peste ochi
sunt mai nou pe aici, dar genul ăsta de articole este motivul pentru care revin. bravo!
Fiind in acelasi domeniu zic ca totusi in alta firma poti primi mai multi bani pe experienta ta. Bineinteles ma refer la orasele principale: Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara.
Eu zic ca din aprox 1800-1900E, doua persoane traiesc decent luand in considerare chiriile din Buc. Decent adica si vacanta si masina si iesit in oras si bani de economii, dar depinde de fiecare cum se descurca cu managementul resurselor.
Sambata seara am revenit din concediu – un tur prin orase transilvane, de la Sibiu la Alba Iulia, Cluj, Târgu-Mureș, Sighișoara. Iar azi am aflat că tot sambata, pe la prânz, un coleg de serviciu a făcut atac de cord si a murit la 46 de ani.
Nici ca se putea un articol mai nimerit, dupa o asemenea veste…
Eu as vrea tare mult sa stiu ce au facut oamenii astia la viata lor de a cedat inima asa devreme. Ce manca, ce bea, ce fuma? Ce stil de viata avea? Era stresat? Nu isi lua vacante? Cum.sa mori.de.inima.la.46 de ani?
o să vezi la moartea mea. bietul de el, 49 de ani, sănătos tun, nici nu știm ce a pățit.
și după aia te uiți în spate: bere proastă, grăsimi multe, mâncăruri procesate, croisante din alea la pungă, chestii cu foarte mult zahăr, stres, 3-4 cafele pe zi, somn prost, inhalat noxe non stop…
Știți maneaua aia ’filozofică’ re ’cu ce m-am ales în veațăă’, nu?
“Ce-am băut, ce-am mâncat și pe cine-am strâns în brațăă!”
Lăsând gluma deoparte, ar trebui definit prima oară ce-i aia ’libertate’. Pt că poate să difere de la un om la altul, de la o societate la alta.
De ex e libertate dacă ești taxat 50-60%? Sau să zicem că ai job ok, bani-etc, numai că executivul impune mizerii gen #metoo, BLM, LGBTQ-ce-extraordinari-îs-ei. Sau în Rmnk, e o cerință socială/o presiune din partea celor din jur ca să ai un anume fel de telefon, mașină, haine, job. E asta ’libertate’?
Câtă vreme îți iei ce-ți place, ce-ți dorește corasonu și-ți cunoști nevoile, da e libertate.
Câtă vreme te doare-n pulă dă normă și de ce ar trebui să faci după părerile altora, versus ce e ok pentru tine, există libertate. Faptul că poți să alegi să umbli cu un veceu in cap, da e libertate. Dacă vrei să te aliniezi la un curent/trend despre care tu consideri că te reprezintă, da e libertate.
Dacă mâine vrei să muiești un popă, pentru că e un jeg la adresa enoriașilor, se numește libertate.
Dacă vrei să dai la Facultatea de Filozofie Veterinară tot libertate e.
How about live and let live? Ce are sens pentru X nu are sens pentru Y si vice-versa. Unii oameni gasesc sens in ce fac la munca, in timp ce altii gasesc sens in stat degeaba. Stiu cativa oameni care tot explica ce misto ar fi vietile lor daca ar avea mai mult timp. Am intrebat pentru ce mai mult timp? Raspuns: playstation, calatorit. Aceaiasi oameni daca ii pui sa se joace pe PS toata ziua, ar vrea mai mult timp pentru altceva, sau daca ar calatori incontinuu s-ar plictisi. O viata buna e una in care faci totul cu moderatie, insa banii nu vor ajunge niciodata nimaui.
Parcă prea mulți cumpără lucruri de care nu au nevoie cu bani pe care nu îi au(credit)
In 4 paragrafe plus o poza banala zici ce zic Murakami si Houelbecq in cartile lor. Dar recomand cartile, totusi.
așteptăm ecranizarea.
E super relativa treaba cu succesul.
Daca eu nu stiu ca exista pe planeta 5G, holograme, iphone 2002 modelul pular etc. asta ma face mai nefericit decat unul care alearga dupa toate astea ca salbaticul?
sa zicem ca eu am o casa la sat, copii sanatosi, le mulg laptele de la vaca si de la capra si avem un trai cinstit cu job-uri extrem de simple si de la „coada vacii” (inevitabil!).
ma face asta mai nefericit in nestiinta mea decat ala care face un găngbăng tot la 2 zile, martea si joia, pentru ca miercuri si vineri posteste? eu nestiind de asemena posibilitati?
suntem multi pe fata pamantului si tot multe pareri avem
Success inseamna sa locuiestii in conditii de viata sanatoase. Daca ai o casa curata si un venit care iti suporta existenta si-ti lasa si putin loc de manevra, poti sta si la Cucuietii din Deal cu telefon fix.
Pe de alta parte nu are legatura obsesia cu iphone modelul pula cu lipsa crunta de wc-uri salubre in multe dintre satele romanesti.
Traiul cinstit de la coada vacii nu e un trai de succes pentru ca in situatian cand cazi lat la pat 3 luni risti sa mori dreq de foame. Traiul de fermier merge doar atunci cand ai efectiv o ferma, cand bunurile tale „lucreaza” pentru tine si-ti permit o oarecare libertate de manevra.
Am tot citit comentariile si nu am gasit pe nimeni ingrijorat de sanatatea lui.
Exemplu simplu si rezumat:
Eu (26 ani) pe picioarele mele de cativa ani in Bucuresti, salariu ok, chirie, dar per total foarte ok totul.
Tata, lacatus naval prin Novergia (contracte 5-6 saptamani acolo / 2-3 acasa).
Mama, doar ce terminase somajul. (fusese asistent personal pentru mama ei, handicap gradul I)
Ok pana aici. Fara datorii, casa aranjata, tot ce trebuie, masini normale (Dacie Logan si Megane II), ceva bani pusi deoparte – vreo 5000 euro.
23 februarie 2020: mama (47 ani) nu se simte deloc ok, mergem la spital.
24 februarie 2020: cancer la pancreas. (de nicaieri, nu a avut niciodata vreo problema medicala)
Ce au spus medicii ? In Romania nu avem protocol oncologic pentru asa ceva.
04 martie 2020: am ajuns in Turcia si acolo a inceput aventura.
In aproape 6 luni, costuri totale peste 45.000 euro – asta pana in septembrie cand refacem analizele.
Ce urmeaza ? Nu stim.
E cineva pregatit pentru asa ceva?
poate doar 1% din cei 1% care isi pun bani deoparte.
Din pacate la cancerul de pancreas rata mortalitatii e foarte mare, când nu e detectat precoce, si cum nu ai simptome decât când e prea târziu, e o boala foarte naspa. Am o ruda la care i s-a diagnisticat asta (stadiul 4) la 37 de ani, tatal a 3 copii, ultimul are doar 2 luni. Cu toata medicina din Franta nu se mai poate face nimic, chimioterapia poate doar sa-l chinuie în lunile pe care le mai are de trait ca oricum nu are sanse de supravietuire.
Ar fi ciudat ca în toata România sa nu se trateze deloc cancerul de pancreas, însa nu m-ar mira ca atunci când sansele de supravietuire sunt 0 sa nu se mai încerce chimioterapia care nu e o experienta tocmai placuta … în Franta pacientul e cel care alege dar asta nu schimba mare lucru când sansele de supravietuire sunt 0.
¨Însa chimioterapia e o afacere rentabila pentru sistemul privat, si de multe ori se profita de disperarea oamenilor ca sa-i convinga sa o faca, chiar daca sansele de supravietuire sunt 0 … în Franta asigurarile medicale platesc, în România platesti din buzunar, asta e.
Care este programul de lucru în Norvegia?
Este adevărat că tot timpul acolo e frig, plouă și bate vântul iar vara practic nici nu există?
Ce salarii sunt acolo în Norvegia?
Mulțumesc frumos!
P.S. Dacă ar fi să faci o comparație Germania versus Norvegia, care ar fi plusurile și minusurile la fiecare?
Multă sănătate ție și tuturor celor dragi și nu numai!
@BogdanBse ulterior, spre surprinderea mea, am aflat ca in Romania de fapt exista protocol oncologic pentru asa ceva si cunosc cazuri care au reusit sa scape de aceasta nenorocire. DA! aici in Romania, dar totul tine de noroc maxim.
Fiecare caz de cancer este particular, nu trebuie sa urmaresti statistici, nu te ajuta la nimic.
In ultimii cativa ani au fost dezvoltate noi scheme de tratament pentru cancerul de pancreas, extrem de eficiente, exista si posibilitatea de radioterapie laser / interventie chirugicala daca pozitia perminte.
Mintea si starea bolnavului, impreuna cu tratamentul, in orice tip de afectiune, au efecte miraculoase.
Tristul adevar este ca Turcia este plina de romani, bulgari, rusi bolnavi de cancer, toti veniti acolo cu moralul la pamant pentru ca, cel putin in Romania, au primit vesti tragice, cum ar fi „nu mai ai nicio sansa” , „nu are rost sa mai incerci nimic” si multe astfel de mesaje de genul asta.
Nu vreau sa laud in vreun fel Turcia, nu am nimic de castigat, dar acolo sansele de vindecare sunt opuse celor din Romania.
Cand ma refer la Turcia, ma refer strict la clinica unde se trateaza mama, nu cunosc situatia din alte clinici si vorbesc din experienta personala acumulata in 4 luni de stat izolat acolo, impreuna cu alte zeci de romani, fiecare cu poveste socanta.
@Crimsonware cere-i lui Vali adresa mea de mail si iti dau acolo ce detalii ai nevoie.
„“un cos de la supermarket (400-700RON) la cateva zile”
Va rog sa-mi spuneti pe ce cheltuie un om 100 de lei pe zi doar la supermarket, pe mancare. Nu, serios, faceti un deviz aici, saptamanal, cum un om poate cheltui 700 de lei pe mancare… eventual un om care se plange ca n-are suficienti bani.
Intreb asta pentru ca saptamana trecta a fost promotie la pui, 6 lei/kg!, iar acum doua saptamani a fost promotie la “prosctiutto crudo” (“sunca padurea-neagra”, de fapt), 10 lei/250g.
Cum adunati 100 de lei pe zi la supermarket, ce cumparati?”
Cu placere. De la market nu iei numai mancare d-aia bruta, value (rosii, branza etc). Mai iei si o branza mai acatari. Un peste la pachet, pe care il mananci in 2 zile (2 portii) e si 20-30 de lei. O punga de 2-300 de grame de masline e vreo 10 lei, le mananci in 2-3 zile. O prajitura e 10 lei. Cu 100 de lei umpli o sacosica, si nu din produse premium neaparat, dar nici din ramen si rosii de proasta calitate. Pe urma, mai iei un tricou, o cratita, o perna. Numai 2-3 articole din astea, daca nu sunt foarte slabe, si te duc la 2-300 de lei… Multe din ele nici nu stii cum sunt de fapt, si te trezesti ca trebuie sa iei altele dupa 2 ani, sau dupa 3 luni.