Cum de ăia pot, mă!?

Locuiesc într-un oraș aflat în zonă de dealuri, jumătate din ele având plantații de meri. Pentru cei mai tineri, introduc termenul "practică agricolă" : pe vremea lui Ceaușescu, între 15 septembrie și 1 octombrie, copiii mergeau la adunatul recoltei. Eu am prins "practica agricolă" la mere. De toate soiurile. "Bot de iepure" și "golden" mergeau la export. Ne atenționau să culegem foarte atent, să nu trântim merele, că ele merg la export! Iar noi, știind că merg la export, de-a’ dracului le trânteam mai tare. Dizidenți!

Așa… în 1986 culegeam mere golden pentru export.
Azi, cumpăr mere golden din import.

A fost știre azi: Polonia este al doilea cel mai mare exportator de mere.

Ce fac polonezii și noi nu?
„Știți că Polonia este cel mai mare exportator de ceai în China?! Cel mai mare exportator de ceai în China! Da, vând ceai chinezilor pentru că îl prelucrează superior, sunt diferite categorii de ceai.
Polonia a devenit al doilea producător și exportator de mere.
Polonia a devenit cel mai mare exportator de produse prelucrate din somon. Cumpără somonii din Norvegia și-i prelucrează ei, pentru că ei au investit în fabrici foarte moderne.

Faptul că văd mere din Polonia prin supermarketuri nu mă mai miră. Aia e, Polonia. Ei pot, noi suntem proști. Dar merele mele de azi au originea Austria.
Tot azi, am vazut tone de zahăr… Germania.

CUM DE POT ĂIA!? Cât câștigă austriacul sau neamțul, de-și permite să trimită mere și zahăr la desculți? Ce exact producem noi pentru ei, cum e circuitul banilor, încât să ne permitem să cumpărăm din Germania și Austria? Ei ne dau mere, noi le dăm… pădurile? Cum e circuitul banilor? Nemților ce le dăm? Tot cumpărăm de la ei… noi ce le dăm? Culegători de sparanghel? Cât o costa zahărul la fabrica din Germania, de-și permite neamțul să-l trimită vreo 2000 de km, și să-l vândă la destinație cu 50 de cenți pe kg?

Niște enigme pentru mine.
Dacă fasolea din Etopia aș putea să o înțeleg (deși…), merele și zahărul din "vest", mai ieftine decât astea ale noastre, nu prea le mai înțeleg.

Daca aveți curiozitatea, citiți etichete prin supermarketuri. Nu știu ce mai găsim fabricat în România.
Sunt curios acum, că e campanie electorală, care va fi originea alimentelor din pungile pentru "votanți" (a se citi "masa de manevră").

Merele austriece au același preț, sau sunt mai ieftine decât alea de cresc la 10km de casa mea. Mă întorc la articolul despre Brăila: Cum de la austrieci "se poate o țară", deși țăranul austriac, practic, ia mai putin pe kg de mere vândut? La ei se poate și curățenie, vând si produse către oamenii mai săraci decât ei, cu preturi la fel… cum de pot ăia, mă!?

Google StreetView al unei adrese: 1 Rue des Chevaliers, 44400 Rezé, France (e luată de pe o etichetă). La această adresă este o fabrică de săpun. Care săpun se poate vedea în poza atașată.

Am cumpărat acest săpun din Carrefour București, săpun produs lângă Nantes, în Franța, la prețul de 6,19 lei pentru 4 bucăți. Sub 1,5 euro pentru 4 săpunuri de 100 de grame, fabricate de francezi, ambalate de francezi, transportate, și vândute la 2700 km distanță de acea fabrică. Cât costă un săpun la sursă, și cum de naiba românii nu sunt în stare să producă la prețurile astea!?!?!?

Labels, certifications, awards: Dermatologically-tested, fr: Origine France Garantie
Manufacturing or processing places: France
Ingredients analysis: Without Parabens, Without Formaldehyde-releasers, With Allergenic-fragrances, Without Silicones, Without Phenoxyethanol, Without Triclosan, Without Cetrimonium-bromide, Without Methylisothiazolinone, Without Aluminum-salts

Bibliografie suplimentară:

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

159 comentarii

  1. Pentru ca acolo o marja de profit de 10% este super mare si super ok.
    Aici, fara 100% nu se deranjeaza nimeni.

    00
    • “Nici nu ma dau jos din pat pentru sub 100%”

      00
    • 10% e foarte bun cand faci volume la vanzare, cu concept de PLAN realist pe termen lung 🙂

      00
    • România are cel mai ridicat cost fiscal pentru angajat (cu o cotă de impozitare a salariului minim de 40,85%) din cele 26 de ţări analizate din Uniunea Europeană. TVA-ul în Germania e de 16%, în România 19%. Subvenția în Germania este 310 euro/ha, în Franța 308 euro/ha, în România 221 euro/ha.

      Când pui cap la cap cheltuielile privind personalul calificat, costurile de transport, de securitate și cerințele aberante ale birocrației românești, ai un cost de operare mai mare ca-n Germania. De aia produsele lor sunt mai ieftine ca ale noastre.

      Producția ieftină se face cu utilaje de ultimă oră, cu linii de producție automatizate, robotizate, degeaba muncim noi mult, ieftin și prost, că nu vom face niciodată ceea ce face un tractor de 300CP sau o linie de ambalare automată.

      00
    • Și cel mai important, costurile cu inspecțiile de tot felul, unde vin tot felul de trepăduși care se anunță între ei…

      00
    • Ai pus punctul pe i. Imi aduc aminte de toatr stirile cu „fermieri” care tipau pe la tv ca ei isi mai bine arunca marfa decat sa o vanda ieftin. Ca ei muncesc.

      Pe langa asta, aia pe afara nu fac agricultura cu sapa si cu calu.

      Si nu o bagati pe aia ca la noi sunt eco si aia baga chimicale. Aia pe afara au niste reguli, in schimb, la noie controlul e 0. Cred ca aia de nu baga cacaturi peste legume si fructe inca nu aubaflat de ele.

      00
    • Mergi pe o prezumție falsă, cel puțin în parte. Problema trebuie urmărită de la căderea comunismului încoace. Comparația cu Polonia, atunci când vine vorba despre agricultură, este cea mai potrivită: avem cam același potențial agricol, ambele țări au trecut de la comunism la capitalism, de la economie centralizată la una de piață etc. Modelul de tranziție și capacitatea de asociere fac diferența. În isteria de-colectivizării și retrocedării, fondul agricol a fost divizat, chiar pulverizat, în loturi atât de mici încât a fost imposibilă o producție agricolă ce putea fi capitalizată. Totul s-a redus la agricultură de subzistență. Lipsa structurilor asociative și desființarea CAP-urilor și a IAS-urilor i-a lăsat pe proprietari fără puterea de a obține credite și acces la tehnologii agricole avansate (utilaje, semințe, fertilizatori etc.). Astfel, cine nu a mai putut munci cu sapa și plugul tras de cai, a vândut. Și uite așa, foștii securiști, nomenclaturiști, care au făcut și legislația în favoarea lor, au reușit să pună mâna pe hălci mari de terenuri. Porumboiu, de exemplu, a cumpărat cam tot ce se putea în județul Vaslui, dar nu numai. Problema capacității asociative este una culturală, specifică societăților unde capitalul social, definit ca lipsa încrederii între indivizi, dar și a indivizilor față de instituții formale, este foarte mic. Asta cu lenea sau că producătorii vor profit mare din prima, sunt – în cel mai adevărat caz – adiacente. Nu reprezintă cauze directe ale situației. Desigur, nu vorbim de cazuri izolate.

      00
    • Green, tva-ul La produse alimentare e 9% in Germania. Și 19 la restul.

      00
    • E simplu diferență e între stăpâni și slugi, la noi diezii hastagistii ies in piața sa-si aplaude stăpânii pe când polonezii de ani buni nu mai accepta statul de slugi, la fel și ungurii, cehii…de ce credeți că UE e așa de suaprata ca se reduc piețele de desfacere ?

      00
  2. Cel puțin în Polonia, agricultura este subvenționată grupa mare și este făcută de asociații sau firme imense care dețin suprafețe uriașe de pământ. Și aici e vorba de agricultură, acum vezi doar mere din Polonia că e sezonul însă mai târziu o să vezi legume, în special ceapă.

    Pe lângă asta, și companiile de transport marfă aveau subvenții pentru motorină, nu știu dacă se mai oferă și în prezent, însă în urmă cu 6-8 ani piața de transport marfă dintre România și Polonia era dominată de companii poloneze care își permiteau să ofere prețuri mai mici decât cele românești care erau cocoșate de taxe și beneficii 0.

    Și btw, Polonia și-a cam permis să subvenționeze sectorul agricol din propria pușculiță deoarece pentru investiții sugea bani de la UE, totul legal.

    00
    • Am pus un edit cu video, in articol: https://youtu.be/QzsSrJGsHVw

    • Mai e un aspect important aici de care am uitat să menționez: chiar dacă agricultura e făcută în mare parte de companii imense, satul polonez este de cele mai multe ori mai aranjat și curat decât multe orașe din România, cu bugete mari.

      Dacă nu mă credeți, vă recomand o călătorie pe șoselele poloneze, chiar și cu Street View e vizibil acest lucru.

      *român care a contribuit direct la bugetul Poloniei ani la rând în timp ce vedeam cum orașul în care locuiesc se dezvoltă de la o zi la alta. Nu pot să afirm același lucru și despre orașul din România în care locuiesc acum și la al cărui buget contribui.

      00
    • Am fost de două ori ca turist în Polonia, se construieşte în draci, se mută marfă pe miile de km de autostradă, o țară care zumzăie. Atât de tare încât am auzit pe mulți care erau cam exasperați, dar conştientizau că e un câştig pe termen lung. Nu revenim la partea cu curățenia şi civilizația că n-are rost.

      00
    • e un câştig pe termen lung

      la noi nu există asta.

    • NOU
      #15

      subscriu la ce a scris @Andrei; facem export în polonia deja de vreo 13 ani așa că (eu merg ocazional) am văzut țara aia crescînd de parcă i-au pus praf de copt la rădăcină…
      1. drum în construcție, detour, ratat o intersecție, trezit cu dubița pe un deal în curtea unui cetățean (gardurile sunt, la ei, opționale neapreciate), că acolo se termina asfaltu’ ăla impecabil…
      2. n-am gugălit dar cred că la ciumperci stau tot atît de bine ca la mere
      3. fact: un leroy (undeva între katovice și lodz) a cerut și primit propriul pasaj subteran sub cele 4 benzi, altfel nu construia; acolo administrația chiar face ce promite…

      @zoso, întrebi de ce ei pot? îți dau un indiciu; un client de-ai mei care avea și o afacere lohn în textile, cu nume mari din industrie, mi-a zis, cu ani în urmă, că 3 clienți s-au relocat în china, pentru că „și acolo e corupție, sunt șpăgi de dat dar măcar e organizare; vine unul singur, colectează ce e de colectat și pînă cînd trece perioada, investitorul nu mai este deranjat; de asemenea, cînd „colectorul” pleacă în altă parte, vine cu substitutorul de mînuță și face prezentările”; în limbaj economic asta se numește predictibilitate, esențială în opinia băieților cu pixuri pentru bugetarea unei afaceri…predictibilitate în RO? haven’t seen, many years already!
      și așa ajungem la acel „pentru așa puțin, nici nu mă dau jos din pat”…
      și ce va urma…
      predicția de mai jos e făcută de niște unii de la Deutsche Bank:
      The Age of Disorder – the new era for economics, politics and our way of life

      00
    • @costicămusulmanu: așa e, în special estul șo nord-estul Poloniei e universul ciupercăriilor.

      Referitor la detour, fun fact: la fiecare curbă al traseului ocolitor ai indicator să-ți zică pe unde să o iei, la fel cum și pe drumurile care nu sunt în construcție la fiecare schimbare a direcției e mers după 2-500m ai un indicator care-ți zice pe ce drum te aflii…

      00
    • Domnule Costel mai nou sunt fabrici intregi care se relocheaza in Vietnam. A inceput sa fie China mai scumpa strict vorbind de costul muncii decat Vietnamul..

      00
    • Deutsche Bank e cea mai credibilă sursă de previziuni, având în vedere că sunt pe marginea prăpastiei. Nu au putut prevesti asta.

      00
    • Costică musulmani

      O asemenea activitate economică nu creează un avantaj durabil economiei locale, deoarece nu este însoțită de un transfer tehnologic sau de putere de decizie. Dimpotrivă, locurile de muncă create prin afaceri în regim de lohn sunt deosebit de precare, deoarece pot fi transferate oricând rapid și simplu în altă țară.

      00
  3. Daca îl întreb pe tata, zice că nu suntem lăsați. De cine? El știe…

    00
  4. pentru ca la noi suntem fiecare pentru el. La ei, e ok sa coopereze. La noi, cooperativizarea fortata ne-a facut sa uram acest tip de asociere. In consecinta, nu putem sa furnizam cantitati suficient de mari si nici calitate suficient de constanta, incat sa fim relevanti pentru hypermarketuri.

    00
  5. Eu nu pot să pun 100 de pruni pe un deal abrupt unde nu crește altceva, pentru că trebuie să stau să îi păzesc că mi-a furat pe cei 7 precedenți. Le produceam ieftin, le stropeam de 2 ori cu un consultant agronomic, le vedeam ieftin, le exporta un intermediar undeva. Nope!
    Am înțeles că e șoc și groază în Noua Zeelandă că au început să le fure avocado din livezi. În Franța și Polonia cum o fi cu securitatea pe câmp, plătesc paznici pentru recoltă, plătesc paznici să nu le fure copacii pentru lemn?

    00
    • Înțeleg. La mine nici salcamii nu cresc fara paza in fundul grădinii.
      Asta este, e vina mea, sunt prea aproape de satul vecin, majoritar de etnie zigeuner.

      00
  6. NOU
    #30

    Erată:
    copiii erau obligați să meargă la adunatul recoltei pentru că imbecilii comunistoizi nu vroiau să plătească oamenii să meargă le cules. De ce i-ar fi plătit? Îi obligau pe oameni să meargă, altfel partidul avea grijă de ei.

    00
    • Si aici avem raspunsul: pentru ca in copilarie ati fost obligati sa faceti niste chestii de care apoi ati fugit toata viata. E normal, e firesc, e logic dpdv psihologic (mi s-a explicat la terapie). De la bunica la mama la tata mi s-a spus ca femeile de succes fac munca de birou. Acum plang dupa o gradina proprie si visez la o afacere cu plante aromatice si ciuperci. Zicea cineva mai sus ca tatal lui e de parere ca nu suntem lasati sa fac chestii in tara. De acord. Nu suntem lasati de parintii nostri. Ca au considerat mereu munca fizica degradanta.

      00
    • NOU
      #32

      @casnica
      Corect, pentru că părinții au fost niște proști când ne-au zis: puneți mâna și învățați să nu stați în frig ca mine să trageți la șaibă, să nu stați în frig să recoltați cartoful de pe câmp cu mâna goală în loc să avem utilaje mecanizate care fac asta.
      Părinții mei nu au considerat că munca fizică e degradantă, ci că munca fizică este o imbecilitate dacă e făcută pentru că un prost venit de la sat a fost pus șef și mintea lui de om limitat nu poate să fete mai mult de 2+2=3.
      Grădina proprie o dorești pentru că vrei să de deconectezi câteva ore pe zi/săptămână, nu ca să faci agricultură extensivă. Pentru agricultură extensivă trebuie muncă serioasă, nu din cea din spatele tastaturii ca să părem hipsteri minunați.

      00
    • Am un prieten inginer de avioane, la Airbus in Hamburg. Prea multa inginerie. Pentru timpul liber si-a inchiriat o gradina, sa mai planteze si el o rosie, un cartof. Din pasiune.
      A dat interviu inainte de inchiriere, sa dovedeasca ca stie sa lucreze pamantul. Nu stiu cata gradina a inchiriat, ceva mic, mai mica decat o curte de la tara din Romania. Interviu. Daca stie sa dea cu sapa…

    • Am făcut practica la mere. Și la cartofi. Două săptămâni în clasa a IXa și a Xa. Distractie cât cuprinde: bancuri, privit la fetele din clasa a XIIa…….
      Și am primit bani prin noiembrie. Nu mai știu cât dar atunci mi s-a părut destul de mult.

      00
    • Io am 50mp langa casa. E misto, nu am dat interviu

      00
    • eu am făcut practică la bumbac. jur pe ce vreți voi. în clasa a iii-a, aveam 9 ani și ceva. ne-au lăsat, pe mine și colegii mei de aceeași vârstă, să venim pe jos acasă din câmp, pe la vreo 3 după-amiaza, vreo 7-8-dracu’ știe câți kilometri, într-un septembrie ca acu’ (în sudul țării, să n-avem vorbe de umbră și răcoare).
      să mai zic că ai mei erau la serviciu și am uitat să-mi iau apă!? și nu, cine organizase chestia asta n-a trimis apă pt copii. ne-au dus cu autobuzele, ne-au lăsat acolo și s-au spălat pe mâini de noi. să mor și nu mai știu ce s-a întâmplat cu ce-am cules.

      so, cine vrea practică să și-o ia și să și-o bage unde are chef, nu să mi-o servească mie ca pe ceva minunat.

      v-am zis că tata e prof. povestea cum mergea din poartă-n poartă la 12 noaptea, că la 3 (noaptea) trebuia să fie copiii adunați la școală, să-i ducă în câmp. că la 6 trecea Toarșu’ p-acolo, și să vadă copiii țării în practică agricolă. își amintea de-un nene, îl prinsese în curte, se pișa la dud ”da, tovarășu’ diriginte, la 3 după-amiază Lenuța mea e la școală”, ”nu, nea Cutare, la 3 acu’, peste 3 ore.
      aaa, ce trebuia să se facă în câmpul ăla fie fusese cules, fie nu se făcuse mare lucru, nu mai știu, dar nu mai era aproape nimic să culeagă copiii. erai așa era ordinu’ de la partid, să fie copiii pe câmpu’ ăla.
      mai avea povești și cu ploi de octombrie, și cu frig și cu copiii vai de capul lor.
      am citit povești cu copii controlați și bătuți să nu ducă acasă un cartof, un măr, un ce culeseseră ei acolo.
      mă scuzați, dar când aud de practică agricolă m-apucă dracii.

      ps. azi sunt deja țâfnoasă, e posibil să reacționez mai urât decât de obicei, dar asta nu înseamnă că în mod normal subiectul mă lasă rece.

      00
  7. Au si aia “negrii” lor care produc, culeg, etc. Intelegi tu, sclavism modern. Incepe si la noi, ca noi suntem la urma clasamentului in preferintele sclavilor. Mai ai nitica rabdare.

    00
  8. Haha ce tare! Cristi Ciureanu rullez!!! Mi-am dat seama ca este el dupa faza cu sapunul din Franta. Nu inteleg cum omul asta nu are mai multi subscriberi, clipurile lui sunt super informative, te invata sa fii frugal si mai presus de toate, omul este foarte amuzant!

    00
  9. Posibile raspunsuri:
    – salariu
    – lene
    – educatie financiara
    – hoti
    – birocratie
    – coruptie

    00
  10. Ei:
    -nu fură
    -nu sunt leneși
    -au legi
    -aplică legile
    -nu fură

    00
    • Certific. Stateam de vorba cu un prieten foarte bun. Mi-a povestit ca a lucrat niste ani de zile cu polonezi, i-a numit „nemti din est”.

      00
    • Da, știu, nu fură. Acum, că au de toate cu ajutor UE. Dar înainte veneau pe la noi si vindeau pastile pentru facut ”benzină”. Și dispăreau pînă apucai să pui în rezervor apa în care ai dizolvat pastilele…
      Și ”biseptol” (mă rog, blisterele, că înăuntru era altceva).
      Și blenoragii că nu le ajungea săpunul atunci…

      00
    • nu, muncesc mai mult decat pot sa fure

      00
    • @kilroy, apropo de asta, nu am văzut pe nimeni în comentarii până acum să spună că o puternică influență pentru cum arată și ce face Polonia acum a avut-o Germania. Deh, după ce-i fuți în cur rău de tot la un moment dat din istorie, parcă te simți obligat să contribui și tu la redresarea lor…

      Și, da, am fost în Polonia, e un fel de Românie care n-a rămas pe loc. Păcat (pentru noi).

      00
    • Se poate asa ceva cu ciuma rosie la guvernare????

      00
    • Cu saraciile alea care incalca statul de drept si democratia? Eu nu cred…

      00
  11. Pentru ca in toate tarile alea pe care le enumerezi,recolteaza toate produsele mecanizat si ii costa foarte putin intretinerea.La noi inca la sapa si harlet,cu oameni de prin toate zonele,dureaza si foarte mult culesul si nici nu se zbat la capitolul calitate.Teoretic,se poate si la noi,dar practica..
    Anul asta nici macar forta de munca nu a existat,in mare parte din cauza restrictiilor.Socrii au trebuit sa lucreze singuri o plantatie de 12 hectare de vie,de la curatat,taiat,stropit-repeat,iar la cules e si mai nasol,ca nici nu mai au cui sa vanda

    00
    • Și de ce au ajuns să aibă randament bun cu ajutorul tehnologiei? Pentru că e ușor să accesezi fonduri europene și să investești.

      Și treaba asta e aplicabilă nu doar în agricultură, în Polonia există mii de magazine și businessuri online care au pornit afacerea cu fonduri europene, câteva exemple găsite la o simplă căutare pe Google după sklep online europejsky fundusz: colorshakestore.pl, gaia.com.pl, egroszek.pl

      00
  12. Plimbandu-ma prin italia rurala, zona de nord, am vazut ca acolo deasupra viilor si pomilor fructiferi au plase deasupra ce protejeaza recolta de grindina si pasari.
    In afara de asta fiecare producator avea asigurare.
    Anul asta am mers la o cunostinta la noi in tara careia graurii ii mancasera aproape toate prunele si perele, care la randul lor au fost decimate in prealabil de grindina.
    E usor de ghicit care marfa e mai scumpa si de ce.

    00
  13. Raspunsul nu e simplu, dar poate fi simplificat:
    – lipsa capital
    – piedici
    – lipsa infrastructura

    1. Romanii duc lipsa de capital, iar aici nu vorbim de 100 000 EUR, vorbim de milioane/zice de milioane, pentru productie.

    2. Piedicile birocractice sunt SF, iar fiecare minister mai are ceva care sa ne protejeze de poluare, dar cu toate astea murim pe capte din cauza poluarii.

    Apropo de piedici, ai nevoie de utilitati si angajati, deci teoretic de orientezi prin jurul marilor orase, prin comunele limitrofe.
    Povestea spune ca un investitor a cumparat la sosea, extravilan niste mii de mp pt productie. Omul a studiat, sa fie macar langa niste linii de inalta tensiune si transformator, pt ca avea nevoie de mare putere instalata (productie), iar asta e rar de gasit si scump.

    In fine, cand sa se apuce de treaba, afla ca consiliul local a trecut cam tot terenul arabil al comunei in intravilan, cu functiune strict locuinte, iar primarul si gasca s-au facut stapani pe transformator si pe toata puterea instalata din zona, deja cu autorizatie de constructie pt cartiere rezidentiale.
    Pt a avea curent trebuia sa isi traga cablu de la X km si post nou de transformare, ca sa nu mai spunem ca i-au tras si un PUZ grozaj, cu drum public prin mijlocul planurilor sale.

    Si uite asa, ne dezvoltam imobiliar, adica si-a bagat pla in fro 20 mil euroi linie de credit.

    3. Lipsa infrastructurii:
    – curent
    – apa
    – canal
    – transport si acces la transport.

    Daca faceai acele sapunuri undeva in Romania, oare cum le distribuiai? Care erau costurile?

    Repet, sa produci ceva in Romania este o nebunie dpdv legal, mai ales ca fondurile europene sunt acum extrem de greu de luat si mai ales pe zonele defavorizate, unde nu ai nimic, ba chiar e extrem de greu sa mai gasesti angajati.

    00
    • Păi ce anume a studiat dacă și-a dat seama abia după că PUZ-ul nu îi e favorabil? S-a uitat el așa în zare și a văzut că sunt niște cabluri p-acolo? :))))

      00
    • Dacă spui dpdv legal, cred ca nu știi cum e în Franța atunci???

      00
    • @Ciuby, probabil că PUZ-ul a fost schimbat din pix, după ce omul a cumpărat terenul și a accesat linia de credit.

      dacă s-a uitat să cumpere la drum, să fie aproape de aia și ailaltă mă îndoiesc că n-a aruncat un ochi pe puz-uri, încadrarea terenului și alte kk-uri.

      00
  14. Eu cred că sunt prea multe necunoscute aici ca să putem emite o explicație/părere corectă.

    Subvenții (pe flux chiar) (produs, transport cum spunea cineva mai sus …)
    Pl taxe (camioane care trec prin vamă cu săru’mâna, sa trăiți, poftim) (între 2 și 4. 30 am avem Carrefour,Penis și Liddl. Știm șefu’ sa trăiți ! 😏
    Oferte de tot felul din partea hipermarket-urilor (își asumă o mică pierdere chiar la produse de valoare relativ mică și poate îți iei țeapă la altele și se compensează. In plus, dacă tot te duci, mai iei și altele. Și când ajungi acasă și te speli pe mâini 😌 te gândești să treci mai des pe acolo că uite ce poți găsi…ăștia care fac preturile știu asta… există documentare despre cum atragi oamenii la cumpărat cat mai multe… produse de necesitate uzuală la capătul celălalt, la casă sucuri, gume …)
    Evaziune între ofertant și retailer (a nu stai ca nu există corupție în vest)
    Eu cred că sunt prea multe necunoscute aici ca să putem emite o explicație/părere corectă.

    Subvenții (pe flux chiar) (produs, transport cum spunea cineva mai sus …)
    Pl taxe (camioane care trec prin vamă cu săru’mâna, sa trăiți, poftim) (între 2 și 4. 30 am avem Carrefour,Penis și Liddl. Știm șefu’ sa trăiți ! 😏
    Oferte de tot felul din partea hipermarket-urilor (își asumă o mică pierdere chiar la produse de valoare relativ mică și poate îți iei țeapă la altele și se compensează. In plus, dacă tot te duci, mai iei și altele. Și când ajungi acasă și te speli pe mâini 😌 te gândești să treci mai des pe acolo că uite ce poți găsi…ăștia care fac preturile știu asta… există documentare despre cum atragi oamenii la cumpărat cat mai multe… produse de necesitate uzuală la capătul celălalt, la casă sucuri, gume …)
    Evaziune între ofertant și retailer (a nu stai ca nu există corupție în vest)

    00
    • Există evaziune pe importurile de fructe și legume din Polonia, poate și pentru alte mărfuri, însă polonezul nu vinde fără factură ci evaziunea e făcută la vamă de antreprenorul român (sau turc cu afaceri în România).

      Românul e cel care se ocupă de mișmașuri astfel încât în angroul lui legumele și fructele importate din Polonia deseori apar ca fiind din România, pentru că e ușor să falsifici documente și să muți marfa prin câteva firme astfel încât să dispară urma. Cunosc cazuri în care beneficiarul transportului deconta șpaga din vamă pentru a evita controlul mărfii din camion deoarece după plecarea din Polonia reprezentatul antreprenorului român îi dădea șoferului de camion alt CMR și uneori și facturi false care să-i faciliteze trecerea frontierei (nu știu dacă asemenea lucruri se întâmplă și când transportul e asigurat de firme poloneze, însă tind să cred că da)…

      00
  15. Editează l please ca m-a bătut telefonul

    00
  16. simplu. germanii au cumpărat fabrica de zahar de prin Oradea, au contractat credite păguboase, închisă fabrica-zahar din Germania. btw, se mai produce zahar în România?

    00
    • Chiar la Bod este o fabrica de zahar. Dar are adaos de vopsea si aluminiu. De ce? Vrei sa investesti?

      00
    • E mai lejer sa nu-ti bati capul… ca sa ajungi sa poti e nevoie de oameni care pot la conducere… iar astia de acum nici nu pot si nici nu vor sa lase pe altii. Cu China avem deficit comercial 3,5 miliarde euro… in conditiile in care vindem 99% materie prima si luam produse finite… cat de prosti suntem?

      00
    • Da se mai produce, este fabrica la Ludus, jud. Mures, cand trecii pe E60 pe acolo te loveste un miros insuportabil, de la fabrica de zahar e.

      00
  17. Lasa ca noi producem varza care apoi se strica pe camp fiindca nu cumpara nimeni o varza cat un pepene. Iarna cumparam varza murata de la unguri ca aia stiu sa o taie si sa o ambaleze.

    Pe langa faptul ca agricultura e subventionata diferit in fiecare tara producatorii traiesc in lumea lor la noi. Nu le pasa de cerere, nu le pasa de tehnologii sau soiuri noi, nu stiu ce inseamna un contract si cel mai important pentru ei e sa le mearga mai bine decat vecinului chiar daca amandoi fac foamea.

    00
  18. La ei se poate de mult, nu de azi de ieri. La noi, nu, niciodata.

    00
  19. Industria IT e mult mai rentabila decât productia de mere sau de zahar, la capitolul asta stam mult mai bine ca polonezii ca pondere din PIB a IT-ului. Si-au fixat ca obiectiv sa fie si la ei IT-ul primul sector din economie dar nu le iese.
    Plus ca Polonia, ca si Ungaria, sta mai rau la capitolul democratie ca noi. La unguri Viktor Orban e un fel de Liviu Dragnea care a reusit sa acapareze toata puterea si sa aserveasca complet sistemul judiciar, macar al nostru a ajuns la pârnaie.
    România nu e tara perfecta dar are atuurile ei, cu toata coruptia si mizeria de care ne plângem.

    00
    • În Polonia focusul e pe centrele de tip GBO, GBS, SSC (insourcing dar și outsourcing) care sunt axate mai mult pe latura financiară și de raportare a corporațiilor, de aceea în marile orașe găsești sute de astfel de centre.

      Un document interesant, chiar dacă e mai vechi e încă actual (https://assets.kpmg/content/dam/kpmg/pl/pdf/2017/01/pl-Przewodnik-KPMG-Poland-as-the-destination-for-Business-Services-Centres.pdf) și unul mai nou (https://absl.pl/storage/app/uploads/public/5d0/7a1/406/5d07a140668f0191663458.pdf).

      00
    • vezi ca singurul server de date google cloud din europa de est o sa fie in polonia, deci da, daca si-au propus sa ne ia fata pe it, o s-o faca

      00
    • @pizzi, iar investiția de aproximativ 2 miliarde de dolari a Google în centrul de sate din Polonia a fost anunțată la doar câteva luni după ce Microsoft a anunțat o investiție de 1 miliard de dolari tot într-un centru de date în Polonia.

      „Microsoft announces a $1 billion digital transformation plan for Poland, including access to local cloud services with first datacenter region”

      00
    • E nevoie de mult mai mult decât asta, cred ca la noi s-a dezvoltat IT-ul si pentru ca nu avem autostrazi care ne-ar permite sa dezvoltam alte lucruri, unde dai si unde crapa … sa aiba IT-ul primul sector din economie vor si tari mai la vest si mai civilizate decât Polonia si nu le iese nici lor.
      Asta nu înseamna ca e ok sa ai coruptie, mizerie si sa se fure, dar sa fim optimisti, România are potential mai mare decât cred multi.

      00
    • Nu știu ce vorbești, dar Polonia ne-a cam luat fața la IT.

      Noi facem outsourcing la Cluj, wow. Adică sclavie un pic mai avansată, mai curată și mai bine plătită. Dar tot plătită la minimum pieței așa cum toate salariile sunt minime în țara asta, și în IT e salariul minim dar pe categoria IT. Avem foarte puține chestii reale, produse locale.

      Pe lângă investiția Google, uite și Microsoft, alt gigant:
      https://news.microsoft.com/europe/2020/05/05/microsoft-announces-a-1-billion-digital-transformation-plan-for-poland-including-access-to-local-cloud-services-with-first-datacenter-region/

      Când vedem 1 miliard de EUR investiți în Cluj de către un gigant IT ne putem lăuda și noi. Și asta fără miliardul Google, deci 2 miliarde.

      00
    • Stau mai prost ca noi la IT? Da, e adevărat la noi e EA sau Ubisoft, pe când ei CD Projekt și o lista de alte studiouri. Diferența? E ca sunt ale lor. Plus sunt listate toate la Bursa de la Varșovia. Câte companii de IT sunt listate la BVB? Sau știai ca un fond de investiții polonez are vreo 30% din piața de hosting de la noi? Și astea sunt doar câteva exemple, Polonia e cu totul la alt nivel.

      00
    • offtopic

      oare ştiți voi ce fonduri de investitii au luat o felie buna din piata de web-hosting din România?

      00
    • n-a cumpărat R22 juma din piață?

    • @manu144x ce tot vorbesti, Boc a zis ca ne batem direct cu vestul… ce Polonia, ce miliarde… la Cluj e miere si lapte (asta pe o raza de 500 m de catedrala din Unirii… ) ca in rest te doare mintea prin cartiere, ca dupa razboi.

      00
    • @goldy – pai după boc strada smart înseamnă că are 3-4 prize de încărcat smartfoanele in timp ce în zona semi centrala o grămadă de străzi nu au mai fost reabilitate de pe vremea lui Ceaușescu iar în zona periferica pe majoritatea străzilor îți rupi mașina, practic cum ieși din centru e jale.

      00
  20. Legat de Germania, e posibil sa aiba o relatie privilegiata cu cine stie ce tara bananiera si sa ia trestia practic gratis. Apoi o prelucrezi super tehnologizat si cu volum mare, sau angajeaza din lumea a 3-a ( de ex. romani).
    Nu stiu cata lume stie, eu n-am stiut, ca nemtii, la un moment dat, erau numarul unu la import de cafea si alte produse exotice. Genul asta de relatii din epoca coloniala nu dispar, daca ai grija de ele, si produc in continuare bani multi.

    00
    • zaharul se face din sfecla

      tresita de zahar e scumpa si crește departe

      00
    • @alex
      In cauza tehnologiei zaharul din sfecla este mai scump decît cel făcut din sirop (concentrat) de trestie.

      00
    • Eu stiu ca Reunion vinde cam 80%din productia de zahar in Germania!!! Asa ca nu e doar din sfecla zaharul din Germa

      00
    • Mauritius e cu trestia, nu cedeaza monopolul =)) Ca sa produci ieftin, trebuie sa ai unde sa vinzi mult… iar pentru Romania, fara educarea populatiei in acest sens niciodata nu o sa ne revenm. Atat timp cat oamenii nu primesc produse locale de calitate (a se vedea rosiile cu eter si alte magarii care se fac) vor fi sceptici, ar scepticismul acesta inclina balanta spre germania, polonia si altii… Cand romanul o sa aleaga mereu alternativa romaneasca la tot ce cumpara, atunci nu vom mai avea problemele astea… in plus de asta, suntem rock bottom, nu avem ce piata mai babuina sa cucerim… asa cum fac toti din vest.

      00
  21. E, plimba merele alea prin paradisuri fiscale sa scape de taxe si be daca ne lăsau olandezii sa facem portul ca lumea pai altfel mergea comertul, asa ni se strica merele pe camp ca nu poti sa tragi vaporul linga livada.

    00
  22. Prima explicatie sunt subventiile, polonezii au negociat si tras la greu cat au putut de la UE, chiar si inaintea semnarii acordului de intrare in UE mai negociau, Romania s-a rugat sa intre in UE, basca a dat tot ce putea da numai sa fie admisa.
    Creditarea pentru fermierii polonezi este mai avantajoasa decat pentru cei romani, si aici e o combinatie de cat de bine vazut esti, dar si cate coaie are guvernul tau sa mai transmita semnale la banci (franceze, austriece, germane); la noi lumea aplauda ca von gronigen o arde cu jos coruptia, cand in Romania dobanzile sunt pervers de mari
    Cooperativele agricole din Polonia exploateaza suprafete mari, sunt mult mai mecanizate si tehnologizate, culturile mult mai adaptate (soiuri rezistente….nu neaparat bune)
    Cu fructe si legume in Romania se face foarta multa evaziune (cel putin pe relatia Turcia)
    In Polonia mai multa extrema dreapta si mai putini tigani care fura(nu aprob, nu laud, e doar o constatare)
    Carrefour va cumpara din Franta multe produse chiar si daca ar avea un furnizor mai ieftin in Romania, in capitalismul socialist francez daca firmele si-o iau in cap vine guvernul si le da cate un bat peste degete; altfel, ii ajuta, vezi cu familia dassault e tot timpul in avionul prezidential in vizite; de ce nu facem noi sapun, nu am timp sa expun povestea romantata a privatizarilor de succes ale guvernului Roman(Norvea Brasov, fabrica de sapunuri din Bucuresti)…..pentru ca am avut securisto hotomani la conducere de zeci de ani, si pentru ca ne plac firimiturile
    Romanii oricum fac bani din imobiliare, masini second hand, videochat(unii ii spun industrie IT), asa ca unde sa mai dezvolti si alte domenii…

    00
    • mai mult, spre norocul lor polonezii nu au avut in functii de decizie politicieni ca Dacian si Codruta.

      00
    • Pai de ce credeți că UE e supărată pe.polonia și Ungaria că și-au luat-o in cap și vor să devina o țari producătoare nu doar consumatoare pt produsele din vest așa cum suntem noi.

      00
  23. mentalitatea „sa le trântim ca sunt pentru export” caracterizează românul cand face orice

    de aia altii sunt in fața noastră

    că vor sa faca treaba bine, nu cauta satisfacții care ii sabotează pe cei din jur si, prin efectul de domino, pe el însuși

    00
    • Ai trăit în România lui 1986?
      Ai cules mere foarte frumoase „pentru export”, când tu nu aveai mere (de orice fel) în aprozare?
      Dacă nu, regandeste ce ai scris.

      00
  24. Domnule autor, noi suntem tara lui merge si asa. Nu domule nu merge si asa. Nu poti folosi tabla proasta la constructia vaporului ca se rupe-n bucati! ( in 2017-2018 am avut situatia asta. Era sa le anuleze lucrarea reprezentantii clientului. Pe metri intregi de sudura numai nealieri si fisuri, pentru cine stie.) Nu poti face dezinfectia in spitale cu apa chioara ca joci ruleta ruseasca cu pistolul incarcat cu 6 gloante. Dar, mnoh , noi suntem tara lui merge si-asa… si ne mai miram de ce suntem codasii Europei in toate privintele. Natie de fotbalisti, cuiva.

    00
    • Stai calm ca ieri am vorbit cu niște prieteni, oameni au la vreo 45 de ani, printre putinii pe care ni i-am făcut aici în Franța și și ei spun același lucru.
      Ca nu mai exista calitate, toată lumea muncește la mișto sau stau cu pla în sus pe ajutoare sociale. Ăștia tineri vor youtube și alte mizerii, ăștia cu afaceri nu mai găsesc ucenici sau dacă ii găsesc, stau o luna și pleaca samd…
      In UK la fel, deși e drept ca acolo nu am stat la tara, dar dacă aia de la oraș erau asa, care aveau toate cele la nas, îmi închipui că la sate n-are cum sa fie bine.
      Tarile astea au noroc cu tehnologizarea, dar la nivel local, la nivel de individ, e împuțită treaba și aici. Numai ca din afara nu se vede, sau în orice caz, nu se vede încă.

      00
    • Mai exista si in franta calitate,insa e rezervata celor cu bani.in rest,trebuie mult si ieftin sa multumesti masele,vor toti acum somon si vita ca e liberte egalite fraternite….asa ca productia se adapteaza.
      Micii fermieri o duc prost,cei cu suprafete mari,peste 100 hectare o duc fff bine.ii mai ajuta statul,cum e pretul minim la lapte si eliminarea intermediarilor.
      Pe de alta parte,au bani de subventii si somaj,rsa,etc pentru ca au painea si cutitul in distribuirea subventiilor in ue,si pe de alta parte,ca exporta chestii tehnologizate,cum este armamentul,industria alcoolului face bani la greu…plus cash flowul din fostele colonii,ce au nu ies din cuvantul metropolei.

      00
  25. La zahăr răspunsul e simplu: Uniunea Europeană a nenorocit industria românească prin introducerea cotelor de zahăr.

    00
    • Da, UE…
      Combinatul de zahar de la Tataranu, uriaș pentru vremea aia (1999) a fost construit în 3 ani, a lucrat 6 luni si l-am incarcat noi, pe bucați, în vapoare. Totul numai INOX. Năstase știe, a fost tunul lui și al lui Manole, un ”afacerist” din dana 58.

      00
    • Pentru necredincioși precum marinel care nu văd ce-a urmat după Năstase:

      “In cadrul negocierilor cu Comisia de la Bruxelles, s-au fixat drept cote 110.000 tone de zahar din sfecla si mentinerea la rafinare a 329.000 tone zahar alb din zahar brut importat. Modul de calcul al cotelor a fost cel legal, din UE, insa cota la zahar din sfecla este sub potentialul nostru. Prin importuri de zahar brut ne-am ingropat productia autohtona. Ca si la alte produse, ne-am bucurat de pretul mic de pe piata mondiala si ne-am distrus propria industrie”, explica Ioan Armenean.

      00
    • NOU
      #98

      @cristian, te contrazici:)

      Nu UE ne-a nenorocit. Noi ne-am nenorocit, ca am negociat prost. Asa se intampla cand negociaza spagarii si hotii. D-asta austriecii detin „jumatate” din tara asta.

      00
    • @Yngwie Mainstream om fi negociat noi prost, dar nu era nevoie de cote în primul rând. Sunt o măsură socialistă alături de alte câteva luate la nivel european.

      00
  26. Sa stiti ca în tari cu apa calda ca Franta agricultorii produc mult si ieftin dar majoritatea traiesc din ajutoare sociale, concurenta e mare si lanturile de supermaketuri platesc preturi foarte mici.
    O familie care are o ferma nu reuseste sa traiasca numai din asta, unul din soti trebuie sa aiba un job salariat ca sa se ajunga cu banii.
    Asta e realitatea, taranii sunt mult mai putin numerosi decât acum 50 de ani, produc mult mai mult, dar cu toate astea sunt si mult mai saraci decât acum 50 de ani … asta e lumea la care trebuie sa visam ?

    00
    • Și la raft tu plătești 2, 3 euro pe o conopida sau o varza, spre exemplu.
      Sau 6 euro kilu de roșii, 5 euro kilu de struguri samd samd.
      Dar vad de multe ori anunțurile de la producători, iar preturile sunt aceleași de la hipermarket.
      Ceea ce înseamnă, ca aia de la magazine plătesc un rahat și restul e adaos nesimțit.
      Dar eu zic ca dacă tot s-a putut bloca tara cu proteste pentru cei din transporturi și sincer vorbind acum, pentru un moft, ar putea și cei din agricultură sa facă asta. Lumea s-a crizat când n’a mai fost faina la raft. Pai ia sa amenințe nițel agricultorii ca dacă nu primesc ajutor prin tăieri de taxe samd, o sa dispară nu doar faina dar și restul alimentelor. Pe de alta parte, nici ei nu sunt îngerași, ca și aici mulți cresc animale în condiții mizere samd..
      Dar în fine, asta e alta discuție.

      00
  27. In ’90, imediat dupa lovitura, bunica-mea, Dumnezeu s-o odihneasca, a zis o vorba mare: ”o sa ajungeti in tara asta sa fie mai ieftine bananele decat merele”. Am ras in hohote…acum o plang, dar de unde si-a dat ea seama, tot nu-mi explic.

    00
  28. pai merele romanesti sunt exportate in continuare, de aia nu le (prea) gasesti im supermarketuri. cauta-le in polonia :)

    00
    • Da, mulți producători locali exportă. Mere, suc de mere pasteurizat, prune uscate, miere etc. Și nu le vând ieftin. Mulți au investit sau au luat utilaje cu fonduri și exportă la greu.

      00
  29. @Cristici: in privinta sapunului pentru raspunsul la intreabarea “ cum de pot ăia, mă!?” poate observi si ce au in comun Carrefour si producatorul francez de sapun …

    00
  30. A scris deja Patapievici doua carti in anii ’90. acolo gasesti raspuinsul la intrebarea din titlu, Zoso. Eu acolo l-am gasit inca de atunci. si nu m-a dezamagit niciodata:))

    00
  31. Sunt mai destepti, mai muncitori si au o alta structura, sunt construiti altfel austriecii decat romanii sau brazilienii. Plus multe alte variabile socioculturale.
    Sigur stiai asta, dar mna trebuie probabil putina drama

    00
    • NOU
      #108

      In primul rand, sunt catolici.

      Ortodoxia inseamna saracie si inapoiere (sigur, nu pentru Nicu Covaci de la varf si clica lui)

      00
    • @um om: si America Latina este catolica predominant si acolo locuieste Sarakia, la masa cu coruptia crima organizata si alte pacate!!

      00
  32. vosganian trebuia să fie la bulău pentru subminarea economiei naționale. unde e el acum?

  33. De Savonia n-a auzit nimeni? Săpunuri naturale românești din Harghita, super faine.

    00
    • Ba da. La ei un sapun costa 4,90 lei si alea din Franta sunt 4 bucati la 6 lei. Do the math!

      00
    • @Radu-Mihai, săpunurile alea sunt absolut la fel, au aceleași proprietăți? Mie nu mi se pare foarte OK să compari prețurile a două produse la modul ăsta, așa general.

      00
    • Săpun din articol – 1 euro 4 bucati x100g
      „Sodium tallowate, aqua, sodium cocoate, glycerin, sodium chloride, sodium hydroxide, etidronic acid.”

      „Savonia” 1 bucata 90g – 4.5lei
      „Apa, ulei de masline saponificat, ulei de floarea soarelui presat la rece saponificat, ulei de cocos saponificat, ulei de palmier saponificat, unt de shea organic saponificat, ulei de galbenele saponificat, miere, flori de galbenele, flori de galbenele macinate. Nu contine uleiuri esentiale.”

      Yep, fix același lucru…
      Ca idee, da, pachetul ala de săpunuri e un euro, da alea nu sunt prea departe de săpunul de casa.
      Săpunurile de Marsilia alea bune și care în mod normal ar trebui sa fie cu ulei de măsline și de cocos, sunt vreo 2.5 euro bucata și merg pana la aproape de 4 euro. Iar cel de la Savonia, clar s-ar încadra la pretul maxim dacă ar fi fost sa fie vândut aici.

      00
    • Asta scrie pe eticheta sapunului din Franta:

      Product characteristics
      Quantity: 4 * 100 g
      Packaging: Plastique
      Brands: La Boucle
      Categories: Hygiene, Soaps, Marseille-soaps
      Labels, certifications, awards: Dermatologically-tested, fr: Origine France Garantie
      Manufacturing or processing places: France
      Period of time after opening: 18 months
      Stores: Carrefour
      Countries where sold: France
      Savon de Marseille Lavande – Product
      Ingredients
      → Ingredients are listed in order of importance (quantity).
      Ingredients list:
      SODIUM TALLOWATE, AQUA, SODIUM COCOATE, PARFUM, SODIUM CHLORIDE, GLYCERIN, SODIUM HYDROXIDE, ETIDRONIC ACID, COUMARIN, LINALOOL, CI 77007, CI 77891
      Additives:
      E470a – Sodium‚ potassium and calcium salts of fatty acids
      E508 – Potassium chloride
      E422 – Glycerol
      E525 – Potassium hydroxide
      E171 – Titanium dioxide

      Ingredients analysis:
      Without Parabens
      Without Formaldehyde-releasers
      With Allergenic-fragrances
      Without Silicones
      Without Phenoxyethanol
      Without Triclosan
      Without Cetrimonium-bromide
      Without Methylisothiazolinone
      Without Aluminum-salts

    • Ioana, daca ai acces la un Mega Image, mergi si uita-te la sapunul lor de 0,85 de lei.
      Unde e fabricat? Indonezia. INDONEZIA. Sub licenta franceza, scrie pe ambalaj.
      Costa 0,85 de lei bucata. Adus cu vaporul din Indonezia.
      Numai „ulei de palmier” si chestii are in reteta. Chiar ma miram, ca ajuns uleiul asta de palmier peste tot…
      Oare cat costa la sursa?

    • @cristici: cu uleiul de palmier e o intreaga poveste. e un veritabil killer global. este folosit in numeroase industrii – alimentare, cosmetice – si, ca atare, este cultivat si exploatat intr-o veselie. Sunt distruse sute mii de hectare de padure – Amazonia, de exemplu, pentru a cultiva palmier pentru…uleiul de palmier. E raspunzator, indirect, si de faptul ca SUA a dvenit FATLAND!

      00
    • Eu locuiesc într-un sat la vreo 130km de Paris. Cam greu sa dau de vreun Mega pe aici :)). Dar în hipermarketurile din zona, de câte ori m-am uitat pe etichete, am văzut în 90% din timp „produs Fr, din ingrediente din Fr…”. Bineînțeles că fac și ăștia măgarii, dar cel puțin în zona asta, lumea e foarte selectiva și pusa pe cumpărat produse locale asa ca lanțurile de magazine nu prea își permit sa pună marfa proasta pe raft ca nu se cumpără. Acu, dacă or minți pe etichete, aia e, oricum nu ai cum sa afli…
      Dar pe același principiu, acu vreo săptămână am văzut scris mare, banane FRANȚUZEȘTI. Zic baaaa dă-o in mă-sa, au început astia sa crească și banane… Undeva mic pe eticheta scria „Antilles françaises”. Ceea ce ma rog, în teorie e corect da…nu prea…

      00
    • de ce sa nu fie corect, sunt tot departamente ale Frantei, doar ca nu din Europa. Nu din Europa geografica, ca din Uniunea Europeana sunt.

      00
  34. Hai sa va zic eu cum stam cu producția în România: pentru o fabrică de produse mai speciale prelucrate din tabla si inox îți trebuia un agrement de la Ministerul dezvoltării. S- a cerut șpagă un milion de euro! De cine ? De o doamnă care este cercetată și în dosarul belina. Antreprenorul respectiv a ales calea importului. De unde ? Fix din Polonia și China!

    00
  35. NOU
    #122

    Scurt: Polonia si restul: nationalisti. România: pro europeni, nu trebuie sa suparam stapanul.

    00
    • Daca iti produci singur mancarea si produisele de igiena, „superi stapanul”?
      Ia regandeste ce ai spus: „suparam stapanul” daca nu cumparam de la el, mai ieftin decat producem noi? :)
      „Suparam stapanul”, sau „suntem prosti”? Care e mai valabila?
      Urmareste emisiunea din link, o recomand. Vezi ce spune polacul despre romanii cu care a lucrat in echipe de atragere de fonduri europene.

    • Cea mai corecta observație, noi suntem doar niste slugi care suntem obligați doar să cumpărăm produsele din vest iar diezii hastagistii mai și ies in piața să-și aplaude stăpânii.

      00
  36. Ia nu mai cumpara, sa vezi ca nici ei n-o sa mai poata. Nationalism economic, exact ca austriecii, care daca nu are dunga rosie dunga alba dunga rosie pe eticheta, nu cumpara. Asa fortezi hypermarketurile sa cumpere de la fermieri romani, sa nu ii mai faca la pret, sa le dea termene de plata mai scurte de 90 zile, sa-i incurajeze sa produca constant.

    00
    • Ce inseamna „colonie”? Adica, strainii exploateaza, asta inteleg eu prin „colonie”.
      Dar am intrebat in articol: CUM ne exploateaza? Ce fac ei, mai exact? Care e circuitul banilor? De unde avem noi bani sa le cupmaram zaharul si merele? CE producem, cum castigam banii aia?
      „Colonie”… nu prea.

  37. Singurul zahar românesc pe care l-am găsit în supermarketuri este zahărul Bod. Și parcă mai era unul făcut la Urziceni dar nu-mi aduc aminte numele.

    00
  38. Mai e un aspect : toate tarile care au facut agricultura intensiva zeci de ani au facut-o folosind pesticide la greu, peste tot, asa încât s-a distrus biodiversitatea, si nu doar pe câmp. Nici la marginea drumului nu mai e diversitatea de plante si insecte pe care o vezi înca în România,
    Pentru generatiile viitoare e bine sa nu distrugem biodiversitatea prin agricultura intensiva, chiar daca nu facem asta intentionat ci din lipsa de organizare si coruptie.

    00
  39. Am fost weekendul trecut pe o plaja libera intre Eforie N si Eforie Sud, sezloangele goale 30 de lei sezlongul, am refuzat si am stat pe prosoape. Astazi sunt in Albena, 2,45lei (1 leva) sezlongul! Cum pana mea????

    00
    • Confirm, eu tot acolo am fost și nu știu dacă erau ocupate 5 șezlonguri din 100.

      00
    • Și șezlongurile noastre nu erau tricolore? 😎

      00
    • Si totusi nivelul de trai e mai redus in Bulgaria. Unde merg profiturile din turism? Exact, la „colonistii” europeni care au investit bani.

      00
    • Merg in faptul ca au o datorie publica foarte mica si excedent (!) bugetar. Deci daca noi avem un nivel de trai un pic mai ridicat asta se datoreaza doar traitului pe datorie. Daca ar arunca excedentul ala pe salarii la bugetari si apoi, ajunsi pe zero, ar mai cheltui inca o data si ceva valoarea aia, ca sa atinga deficitul nostru, fii sigur ca ne-ar depasi vizibil la nivelul de trai, ca medie. Chiar si asa nivelul de trai nu e asa de jos, avand in vedere in ce groapa au cazut la sfarsitul anilor ’90.

      00
  40. De mulți ani mă tot chinui să cumpăr produse românești: încălțăminte (S-karp, Dolly Shoes, Bontimes – ăia de făceau BIT pe vremuri, Marelbo, Pantoful Galben, Giulio, Mauri – cu ăștia am avut mari probleme de calitate, seriozitate, matematică), haine, mobilă, alimente, inclusiv cărți alte autorilor români într-un procent semnificativ față de alți oameni sau față de câte cumpăram în trecut.
    Spun că mă chinui pentru că ba sunt proaste, ba nu le găsești, ba am probleme cu serviciile, cu cineva care zice mereu „nu se poate”, față de serviciul de customer care de la o oarecare firmă de cosmetice din Canada, care trimite un alt produs în locul celui trimis cu o problemă minoră la capac, pe cheltuiala lor. E frustrant. Anul ăsta mi-am luat prosoape din ălea de hotel, alb imaculat și groase și lenjerii de pat albe, tot de hotel, de la o firmă românească (Gecor, dacă vreți să dormiți ca un nabab), am zis să nu mai îmbogățesc turcii via Ikea sau Carrefour, deși cine știe care e sursa exact, poate doar le etichetează și le revând la noi.
    Fac tot posibilul, recomand și altora, doar, doar or supraviețui sectoare ale economiei datorită consumului intern, dar uneori renunț din comoditate, alteori din cauza bugetului, pur și simplu mă satur să caut, să scormonesc internetul după ele. Nu știu cum pot alții și noi nu.
    Ieri am luat piersici din Grecia, iar la noi se strică în pom, că am văzut prin sate, erau neculese și stricate. Hai că mere mai avem de la Voinești, ăia chiar produc și vând, în București cel puțin. Am și fost în sat să văd, e un loc ideal să-ți fac stoc de fructe sau cumpărături pentru gemuri și conserve.

    00
  41. vă cacati pe voi ca niște babe comuniste
    1. polonezi au avut economia mai mare ca romania dintotdeauna
    2. în ultimii 30 de ani creșterea a fost proporțională

    00
  42. De la voinesti luam si noi suc de mere in fiecare an. E foarte bun.

    00
  43. Ah, o gramada au venit cu raspunsul „noi am vrut, da’ nu ne-o lasat raii de straini” :)
    Asta-mi aduce aminte de o faza cu taica-miu venit in vizita, desi saracu’ era batran si dus bine, cumva ca Biden. Si-l intreb cand conduceam, exact pe soseaua asta si la imaginea asta:

    https://imgur.com/a/g7kkjzL

    „Ei, ce zici? Uite strazi ca lumea, ceva ce n-o sa fie in tara niciodata.”

    Raspunsul: „Asa a vrut sa faca si Ceausescu, da’ nu l-ati lasat voi!”

    00
  44. Cei care vor sa devenim țara agricola se împart în trei categorii: securist/nomenclaturiști care se văd la butoane, cretini absoluți care se văd la butoane dar nu vor fi lăsați și proști care n-au auzit de Planul Valev la istorie.

    Plângeți de agricultură în loc să abordăm pe produse cu valoare adăugată.
    Sclavi genetici…

    00
  45. In Ppolonia* primele 1000 cel mai citite bloguri au sectiune separata de emigrare si indeamna constant tinerii sa plece din tara la 19 ani .
    In Romania stiu doar vreo 3 facand asta dar suplinesc prin abundenta de „doar la noi, numai la noi , tara de cacat ,oameni de cacat etc „.
    Toata media mainstream de acolo e plina de articole mentionand si augmentand pana la ejaculare coruptia locala ignorand grosier coruptia institutionalizata a tarilor carora le fac reclama continuu .
    La noi stiu doar vreo 2 din astea de news si un website specializat .
    /sarcasm
    * = nu stiu exact ce inseamna dublarea primei litere dar vad la neointelectuali si ma raliez , inca nu mi-a crescut al 3-lea testicol dar perseverez

    00
  46. Sunte de acord cu tot ce s-ai zis ca suntem varza legat de fonduri, infrastructura, mijloace de productie, etc. Eu vreau sa zic ceva despre mentalitate ca si aici suntem prafao. Petre Roman a zis la un moment dat ceva ce mi-a sfredelit creierul desi eram copilandru. In 89 am mostenit o fantana goala dar si o minciuna ca fantana era plina. Inca multi mai cred pe aici ca noi suntem o tara cu mega resurse legate de agricultura. Suntem o pula: campie avem 30% din care care multa e vai si amar. Sudul se desertifica si sa uzi costa, multe terenuri nasoale, bune si productive poate sunt cam 15-20% in luncile de apa. Polonia are 50% din suprafata cultivabila blanao, ei sunt adevaratul granar al UE.

    00
    • 30% e mult si, in plus, podisul nu e munte, e tot cultivabil. eu zic ca e destula agricultura pt noi si ramane si pt export. dar ar putea fi mai multa, nu prin distrugerea mediului ci printr-o organizare mai buna. apropo de mere, e o nebunie cate se pierd numai in gradinile din orase. in fiecare toamna vad o groaza de copaci cu mere putrezite. cum ar fi daca toata lumea cu meri in gradina ar face parte dintr-o cooperativa care sa le preia si sa le vanda mai departe? ai zice ca multi le consuma, le dau la rude, fac placinte cu mere, whatever, asta pana cand vezi cum nu sunt nicioadata culese.

      00
  47. Și eu vad câteva explicații.

    Prima este forta de munca. Pur și simplu nu (mai) avem oameni muncitori. La noi prioritățile sunt BMW, secretara, vândut fara factură, nu investiții amortizabile in 15 ani. Toți vor să se îmbogățească rapid de la patron la ăla care ii schimbă anvelopele și la final de tura fură plumbul. Un nou trend e ca educația ducandu-se pe tobogan, acum avem nu doar leneși ci și prosti. Generația care acum are 30-35 ani e ultima „folosibila” economic vorbind. Restul dorm încă cu părinții si/sau ursulețul de pluș că sunt toți speciali și prințese sau prințișori.

    A doua este fiscală, și mă refer la taxele pe salariu care sunt enorme. Absolut enorme. Daca m-ar apuca ideea de chestii intensive in resurse umane, clar nu în România as lansa serviciul.

    A treia este data de lipsa de capital. Pur și simplu se fura mult prea mult și capitalul nu ajunge unde trebuie. Pentru că în România investiție de viitor înseamnă cu recuperare joi.

    00
  48. @Cristici, ai super mare dreptate. Articolul e genial.

    00
  49. Romania nu mai produce chestii pentru ca se stimeleaza doar sectorul de IT si constructii,pe restul dai dreacu, importam.

    00
  50. Apropo de practica agricola, era pe vremuri un banc:
    Septembrie – elevii sunt pe camp;
    Octombrie – studentii sunt pe camp;
    Noiembrie – soldatii sunt pe camp;
    Decembrie – recolta e pe camp!
    Strict la intreabarea postului, raspunsul e simplu: pentru ca ei (polonezi, austrieci, unguri, etc..) se pot organiza. Noi avem o capacitate redusa de a ne organiza si de a respecta reguli sau termene…

    00
  51. Dragii mei, in Romania se pot realiza lucruri minunate daca iti doresti sa pierzi cativa ani din viata :). Eu afirm acest aspect pentru ca detin o fabrica de sucuri naturale de mere si o livada de 17 ha. Toate dosarele pe care le-am intocmit pentru a accesa finantarea europeana pentru livada nu cred ca incap in portbagajul renault-ului meu. In acelasi timp, in Polonia pentru face ce am facut eu cu fonduri europene ai nevoie de 2 dosare mari si late… (cel putin asta mi-a transmis consultantul cu care am colaborat). Toate birocratia implica costuri uriase pe care trebuie sa le amortizezi ulterior din pretul produselor, acesta este si motivul pentru care kg de mar din Austria sau Polonia este mai ieftin decat in Romania.
    Numai bine!

    00
  52. Aia pot pt ca tot aia au contribuit masiv la distrugerea industriei din Romania pentru a nu le face concurenta. Ca tot ai pus exemplul cu zaharul iti si dau un exemplu: in Oradea s-a inchis acum cativa ani fabrica de zahar Diamantul cumparata recent de ceva grup german. Acum vor produce zaharul in Ucraina si ghici unde: Polonia. (daca doriti dovezi la un simplu search pe net gasiti)

    Un lucru pe care nu il spune nimeni legat de distrugerea industriei romanesti este faptul ca la ea au participat si angajatii prin comportamentul lor in sensul ca fiecare „traia de unde muncea”, fiecare mai fura o cheie, un surub, un kil sau un palet de zahar. Asadar sunt convins ca au existat situatii in care desi poate fabricile s-au cumparat cu bune intentii de catre straini, cand s-au observat cifrele si modul in care se scurg printre degete o gramada de bani din furturile angajatilor si-au dat seama ca e mai rentabil sa produca in Germania si sa transporte mii de kilometri.

    00
  53. Sunt de doi ani in Polonia. Mi-a lasat o impresie pozitiva sa zicem asa. Se observa in toate orasele pe unde am fost, investitii masive facute in ultimii ani, toate cu fonduri UE. Vad parcuri amenajate in paduri, strazi noi peste tot, iar langa panoul aferent investitiei UE. Ca forta de munca e plin de ucrainieni, indeosebi in agricultura, constructii deoarece costa la jumatate in comparatie cu un polonez. In rest, nu e vreun paradis, salariile sunt doar o idee mai mari fata de Romania, iar piata imobiliara e un dezastru. Stau in Gdansk intr-un complex nou in inima orasului, chiria ajunge pe la 1000 euro. Tinerii si restul muncitorilor au dificultati mari in a-si permite sa locuiasca sau sa cumpere ceva. Sunt la moda apartamentele cu doua camere de 32 mp. Se construieste in prostie, dar nu ca in militari rezident.. Fac si in camp blocuri, dar cum dracu toata au drumuri asfaltate, canalizari, acces facil catre centura cu 4 benzi pe sens, spatii verzi, locuri de joaca, parcari subterane. Le-am aratat unor polonezi cum se construieste in Romania, nu le venea sa creada asa ceva.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.