Cu capul înainte, spre optimizarea finală

În ultimele zile m-am tot lovit de problema asta, şi în blogosferă şi în afara ei, încât merită tratată într-un articol. Şi folosesc blogul pentru a exemplifica asta, că e mai usor.

Cred că suferim de o obsesie a optimizării. Să instalăm mai multe pluginuri care să faca seo singure, să urmărim cine ne dă link, să vedem dacă linkul e “nofollow”, să vedem dacă google ne indexează în 30 sau în 3 minute…şi scăpăm din vedere ceva ce mi se pare important. Conţinutul. Ştiţi voi, chestia aia pe care o optimizăm. Când am deschis blogul de 3 zile şi am scris un articol, ce rost are să mă gândesc la optimizare? De fapt, ce optimizez? Un articol? Zece?

Alergăm parcă prea repede să cumpărăm linkuri şi să ne uităm la pagerank şi prea încet să punem mâna să citim nişte articole care ne învaţă cum să optimizăm vizual blogul. Pentru că aia e rădăcina. Degeaba ai 300 de linkuri, degeaba ai PR 4 (5 am înţeles că e pentru proşti, mai ales când nu îl ai), degeaba îţi vin oameni, dacă ei nu rămân. Dacă nu găsesc conţinutul după care au venit.

Şi da, râd când văd din astea. Cocoşelul nu înţelege că părerea lui de spammeraş e irelevantă şi că, dacă tot face spam, măcar să pună şi pozele. Dar, cum românul e şi prost şi păgubos, se gândeşte că face o mare afacere nedând link către locul unde vizitatorii pot găsi ce căutau. Nu. (totuşi, băiatul asta e cuminte, sunt alţii mai jegosi şi mai cu nasul pe sus decât el)

De câteva săptămâni, linkurile comentatorilor de pe zoso.ro au nofollow. Care credeţi că e rezultatul, dincolo ce cei câţiva spammeri? Nici unul. Nu te ajută cu nimic să ai 300 de linkuri către blogul tău, dacă acesta arată ca naiba sau scriitura e proastă (vă învaţă Mircea Popescu cum să îţi faci singur comentariile pe nickuri diferite şi cum să scrii cu un aer de măgar leşinat şi dator statului platitudini tâmpe ).

Cele 2 ore pe care unii le petrec optimizând blogul le pot petrece scriind ceva de calitate. Orice. Asta aduce mai mulţi vizitatori. Mereu.