“Mă, cine-i ține pe ăștia în brațe?” (cazul VISARTA) (2)

Am scris acum ceva timp despre Visarta, despre șmenul pe care vor să-l facă:

Taxă de 70-100 de lei pentru orice operă de artă expusă în România. Inițiativa care va închide muzee (Newsweek)

VISARTA ar urma să primească de la galeriile de artă, sălile de expoziții, licitațiile publice și muzeele private o taxă de 60-85 lei/operă, în functie de perioda de timp pentru care solicită respectiva operă pentru expunere, iar organizatorii târgurilor, festivalurilor de artă, spectacolelor, proiecțiile publice ale operelor de artă ar trebuie să plătească VISARTA o remunerație de 75-100 lei/operă, în funcție de durata de utilizare și numărul lucrărilor expuse. Taxe pentru care societatea nu depune nici un efort, doar colectează și calculează penalități în cazul în care acestea nu vor fi plătite la timp.

Nu sunt artist, nu expun, nu organizez expoziții, nu am prieteni care au galerii de artă, nu am creații care să merite băgate în seamă (deși, etichetele de borcane trecute prin mâinile mele sunt văzute zilnic, cred :) ).
Totuși, când văd o tentativă de șmen mizerabil parcă nu pot să ignor.

Astăzi citesc acest text pe pagina Asociația Galeriilor de Artă Contemporană din România.
Îl pun și aici, cu speranța că se va indexa pe google și va apărea în alte căutări.
După ce traficul prin galeriile de artă este insignifiant, trebuie să vină niște căpușe (Visarta) să mai sugă ele ceva…

Asociația Galeriilor de Artă Contemporană din România solicită anularea deciziei O.R.D.A. nr. 130 din 03.11.2020, publicată în M.Of. din 13.11.2020, în legătură cu constituirea Comisiei de negociere a “Metodologiei privind comunicarea publică prin prezentare directă, expunerea publică a operelor de artă grafică sau plastică, de artă aplicată, fotografică și de arhitectură, precum și protecția publică a operelor de artă digitală”, și demască ilegalitatea (prin încălcarea Art. 163, alin. 1 și alin. 3b) și inoportunitatea demersului, precum și lipsa de bună-credință ori reprezentativitate în acest demers Visarta Societate de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor, contravenind astfel spiritului și literei legii drepturilor de autor.
Visarta a acționat, în acest demers, în egală măsură, cu încălcarea Art 163, alin. 1 și alin 3b. din Legea drepturilor de autor 8/1996 republicată cu completările / actualizările ulterioare, dar și cu lipsă de reprezentativitate, cu necunoaștere, cu iresponsabilitate și/sau cu rea-credință, motiv pentru care este evident că nu există premisele prevăzute în spiritul legii a unor “negocieri” cu bună-credință.
Visarta nu a întreprins corespunzător demersul premergator inițierii negocierilor, demers la care era obligată prin lege, de a identifica și contacta toți utilizatorii principali și asociațiile de utilizatori vizați. De asemenea în timp ce în metodologie sunt menționate/vizate explicit galeriile de artă și ong-urile organizatoare de expoziții, niciuna dintre asociațiile de galerii sau de ong-uri organizatoare de expoziții (și niciun membru al lor) nu au fost identificate și convocate. Astfel prin omisiune cu rea-credință (ori necunoaștere/ incompetență!?) în demersul inițiat de Visarta nu au fost îndeplinite prevederile legale.
Subliniem faptul ca elaborarea metodologiei este incompletă și ambiguă, în cele nu mai puțin de 5 pagini de principii și definiții, astfel Visarta creează confuzie, lăsând loc abuzurilor ulterioare (cu o practică similară unei gestiuni colective obligatorii).
Dorim pe această cale să menționăm că dreptul de autor al artistului nu numai că este apărat de galeriile de artă si ong-urile organizatoare de expoziții și evenimente, dar este și impozitat conform legilor în vigoare. Din această cauză, considerăm că Visarta în momentul în care a elaborat aceste metodologii s-a aflat într-o gravă eroare sau necunoaștere a mecanismelor de funcționare ale sectorului cultural.
Totodată, considerăm că aplicarea acestui tip de remunerare pentru dreptul de comunicare directă în arta vizuală ar fi încă o inițiativă/măsură profund anti culturală în general, într-un sistem ocean construit de la mijlocul secolului trecut să fie anti cultural, adică un sistem în care nu există finanțare adecvată, nu există educație culturală adecvată, nu există re/cunoaștere (nu ne consultă nimeni niciodată, ca și cum nu am exista sau nu ar trebui să existăm), cu un public redus pe care ne străduim oricum să-l aducem în spațiile de expoziții.
În concluzie, având în vedere că: inițierea demersului Visarta s-a făcut cu încălcarea Art. 163, alin. 1 și alin. 3b, din Legea 8/1996, republicată, alcătuirea metodologiei propusă spre negociere de către Visarta s-a făcut cu încălcarea art.164 alin. 1 c, d, e și g din Legea 8/1996, și fiind evidentă intenția inițiatorului Visarta de practică abuzivă cu încălcarea art. 146, alin. 1, lit. b din Legea 8/1996, republicată, aspecte care nu pot fi îndreptate printr-o simplă decizie de completare, solicităm ferm anularea Deciziei ORDA nr. 130 din 03.11.2020, publicată în M.Of. din 13.11.2020. De asemenea, cerem Ministerului Culturii, cu speranța unei bune colaborari în cadrul viitorului grup de lucru propus privind modificarea și completarea Legii 8/1996, să se alăture demersului nostru si sa solicite ORDA, cu responsabilitate, anularea deciziei.
Subsemneaza:
Galeria Annart
Galeria Anca Poterasu
Galeria Anaid
/SAC
Galeria H’art
Galeria Suprainfinit
Galeria Catinca Tabacaru
Galeria Plan-B
Galeria Ivan
Sandwich
Galeria Sabot
Galeria Mobius
Galeria GAEP
Galeria Sector 1
Galeria Nicodim
Galeria Electroputere Craiova
Galeria Jecza
Galeria Posibila
Galeria Art Yourself

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

28 comentarii

  1. off-topic – Ar merge sa scrie cineva un articol pe blog despre situatia cu drepturile de imagine ale fotbalistilor vs. FIFA 21 sau EA Sports, care fac o caruta de bani pe spatele imaginii acestora, vad ca situatia degenereaza si nu stiu cine are dreptate: https://twitter.com/Ibra_official/status/1334178123777249281 Pare a fi o situatie oarecum similara (si interpretabila) cu cea explicata aici in cazul Visarta

    00
    • Speta pare cvasi on.topic si pare suficient acoperita de presa sportiva de afara. Vrei traduceri? 😎

      1. La o prima vedere, la suprafata, e scandal tipic de „vreau bani mai multi ca muritorii de rand”. EA nu cumpara la bucata IR decat pt cei cu care face si promovare. Evident ca anual face campanii cu un nr limitat de jucatori si tot evident plateste extra, individual pt asta.
      Pe feeling Ibra si alti veterani pe val dar mai spre final de cariera ‘chitaie’ cu obiectiv clar: „vad ca a crescut piata de e.games, agentul zice ca e timing bun de negocieri, vreau mai mult”. Totusi citesc ca ambii au fost ‘featured’ de catre EA.

      Toti jucatorii renunta prin contract cu FIFA, cluburile, Ligile si Federatiile la „drepturile individuale” cat timp participa in competitiile organizate de respectivele organizatii.
      E posibil ca EA sa fi ales varianta sindicalista FIFPro.Visarta care are acoperire mare dar nu 100% din jucatori. Totusi, sigur EA cotizeaza si la FIFA si cel mult vor renegocia ceva.ceva sa inchida amiabil gura vedetelor.

      2. Cel mai interesant e cazul lui Bale care a investit in e.sports ( competitii, nu jocuri. For now).

      3. In subteran se pare ca speta asta e doar pretext de lupta pt putere – agenti vs FIFA:

      „However, the truth about this story, and the remarks made by Ibrahimovic and Bale, have more to do with FIFPro and their backing of agent reforms, with the player’s respective agents, Mino Raiola, who looks after Ibrahimovic, and Jonathan Barnett, who represents Bale, in stern opposition to the reform proposals.

      Those were unveiled by FIFA back in January, with football’s governing body releasing a statement which declared: „The Football Stakeholders Committee and the FIFA Council unanimously endorsed last year a series of reform proposals concerning football agents with the aim to protect the integrity of football and prevent abuses.”

      00
  2. Când ai timp explică „cine-i ține în brațe” pe Crucea Roșie care ia procent din prețul fiecărui bilet vândut la un eveniment cultural în România. Inclusiv de la galerii de artă sau muzee.

    P.S. Newsweek și alții asemenea sunt imbecili, nu se va închide niciun muzeu pentru că ălea sunt finanțate de stat și nu au indicatori de performanță. E doar pandering pentru publicul semidoct care se preface interesat de cultură.

    • Putem presupune ca e ceva la Crucea Roșie. Sa zicem, sa presupunem. E Crucea Rosie, totusi (bunicul avea carnet de donator… dintotdeauna).
      Visarta ce sunt? Cine sunt Visarta, de se revolta impotriva lor chiar aia pe care Visarta spun ca-i sustin si reprezinta?

    • Visarta este o organizație de tip mafiot-sindical, la fel ca Uniunea Scriitorilor, care impune o taxă de 2% pentru fiecare carte vândută.

      Știi cine-i ține în spate, nu te mai preface că nu știi. Justiția Română și ignoranța ălora care se cred culți și au impresia că cultura trebuie finanțată de stat. Dorința de sclavie se plătește cu sclavie.

      Muzeele alea de care plânge toată lumea sunt niște căpușe care au sechestrat obiecte de artă pe bani publici. N-au decât să le pună bocancul pe gât.

    • Presupui gresit ca as sti chestii.
      Am sa public azi un alt articol, despre zacusca, si pregatesc unul despre hainele second-hand.
      Nu stiu „chestii din lumea artei”.
      Dar imi plac caricaturile. Imi place scc.comics, de exemplu. De pe pagina lui stiu de chestia asta cu Visarta. Apoi, a dat share alt tip, si iar am auzit de ei…
      Cum de chiar artistii sunt revoltati de Visarta? Pai nu e „reprezentantul lor”?
      Atat. Nu stiu chestii despre smenurile din arta, sunt pasionat de zacusca si de haine second-hand.
      Articolul e doar continuarea strigatului lui scc.comics, si a altor artisti si galerii.
      Galeria Electroputere Craiova. Ce vrea Visarta, nene, de la Galeria Electroputere Craiova?

    • Nu e doar despre muzee, Ovidiu. În forma pe care o propun șmenarii ăia, vor să colecteze bani de la toată lumea, inclusiv de la companiile care cumpără drepturile pentru o poză într-un mesh. E genul ăla de încercare de țeapă pe șestache, în care să mulgă pe toată lumea, poate nu s-o prinde nimeni pînă trece hotărîrea. Am mai explicat într-un comentariu la postarea precedentă despre Visarta cum stă treaba. Bașca, asta cu gestiunea colectivă a drepturilor de autor e de un comunism înfiorător.

    • Dacă îți plac artiștii sprijină-i direct, nu galeriile de artă și muzeele. Că ăla nu ia bani din prețul de bilete cât ar merita că mai sunt câteva alte cinșpe căpușe pe lângă asta. Dă-i bani lui scc ăla. Direct.

      Cultura română va putea fi salvată parțial din moartea și închiderea muzeelor.

    • @Alex Mihăileanu Care e diferenta intre ce fac astia si RIAA de la americani de exemplu?

      00
    • Pe scurt, diferența e că arta vizuală nu se vinde ca muzica, iar un echivalent RIAA nu ar trebui să existe în domeniul ăsta. Odată vîndut obiectul, cumpărătorul deține toate drepturile. Motivul e că, în general, obiectele respective sînt unice, iar acolo unde nu sînt, precum printuri, sînt ediții limitate și există un contract clar între artist și cumpărător. Nu ai putea, de exemplu, să cumperi o piesă de la Rolling Stones și s-o asculți numai tu, what would be the point of that? Poți însă cumpăra un tablou. Galeria funcționează însă cam ca radioul, pune în legătură artistul cu potențialul cumpărător, își asumă cheltuielile de promovare și apoi și le recuperează printr-un comision din vînzare. Însă odată vîndut obiectul, la revedere. Similar, muzeele – cel puțin alea de pe-afară – plătesc milioane pe obiectele pe care le cumpără. Imaginează-ți acum că Tate Modern dă 50 mil. dolari pe un tablou de Rothko și vine echivalentul Visarta și zice, „munca’, tu ai șase milioane de vizitatori pe an care văd tabloul ăla, ia plătești tu aici o liră per vizitator, că tre’ să dăm drepturile de autor unui artist mort și familiei lui care n-are nici un merit pentru lucrarea asta”. Nu ți se pare ridicol?

    • @Alex Mihăileanu De ridicol mi se pare ridicol, nu-i vorba. Dar mie multe mi se par ridicole pe lumea asta. Merci pentru explicatie, are sens ce zici.

      00
    • @Alex Mihaileanu
      1. Cred ca gresesti aici si chiar ma mira (just a little), pt ca esti fotograf/designer/artist V/developer: ” diferența e că arta vizuală nu se vinde ca muzica, iar un echivalent RIAA nu ar trebui să existe în domeniul ăsta. Odată vîndut obiectul, cumpărătorul deține toate drepturile.”

      Si acum produsele vizuale (foto sigur, probabil si altele) se vand diferit pt „uz personal” vs ” comercial”. Inclusiv „poza aia de mashup”. Si nu, nu e ridicol ci „normal” ca dreptul de „use for commercial purposes” sa aiba pret separat ( fix si/sau royalties).
      Poate ca ‘vizualele’ sunt in urma muzicii dar daca piata evolueaza spre „industrie a expozitiilor” atunci anglo.saxonii vor legaliza ‘drepturile accesorii/adiacente”, desi cred ca au facut.o deja si la noi e doar o unda de soc intarziata.

      Visarta in sine nu ma intereseaza dar organisme de genul, daca nu exista, vor aparea. Probabil ca in RO vor fi formule dubioase dar pe fond argumentul e de bun simt – economic si legal. Nu poate fi mai rau/’ridicol’ decat ‘licentierea in perpetuitate’ de la Adobe & the likes 😎
      In RO partea principiala poate precede chiar partea financiara, v. Perjovschi vs MNAR & Corneliu Baba.

      2. „Ridicol?!” Nu, nu e ridicol – preturile probabil difera deja in fc de incorporarea sau nu a ‘drepturilor accesorii’ in pret&contract. Mai ales pt artistii contemporani. Muzeele ‘comerciale’ concureaza cu colectionarii privati, investitori/speculatori sau nu.
      Am convingerea ca vei milita pt astfel de abordare daca vei avea succes comercial: „vreau si royalties” ;)

      „Similar, muzeele – cel puțin alea de pe-afară – plătesc milioane pe obiectele pe care le cumpără. Imaginează-ți acum că Tate Modern dă 50 mil. dolari pe un tablou de Rothko și vine echivalentul Visarta și zice, “munca’, tu ai șase milioane de vizitatori pe an care văd tabloul ăla, ia plătești tu aici o liră per vizitator, că tre’ să dăm drepturile de autor unui artist mort și familiei lui care n-are nici un merit pentru lucrarea asta”. Nu ți se pare ridicol?”

      00
  3. Daca taxa era doar daca expuneai un artist membru Visarta mai era cum mai era.
    Ca atunci galeriile cereau de la fiecare artist fie o declaratie pe proprie raspundere ca nu este membru Visarta fie plata unei sume egale cu duma ce trebuia platita catre Visarta. Na artistule ai vrut sa fii membru plateste tu 300 lei (spre exemplu) si apoi noi platim banii astia mai departe si apoi dupa un timp de la Asociatie se intorc la tine (desigur ce mai ramane dupa ce isi opresc si cei de acolo partea). Si atunci numarul de artisti membri ai Visarta ar fi scazut rapid spre zero.
    Dar din cate am citit se pare ca se dorea sa se colecteze pentru toti artistii.
    Ceea ce schimba radical situatia…

    00
  4. Bai cristici eu incep sa cred ca tu vrei sa te tina cineva in brate! :)

    00
  5. NOU
    #17

    Eu înțelesesem că Visarta ar urma să ceară acea taxă doar pentru artiștii pe care îi reprezintă, nu pentru toți. Cel puțin așa a zis tanti aia care e șefa visarta la un post de radio. În intervenția ei însă, era extrem de agresivă și cu un țățism din ăsta tare în clonț.

    00
  6. Galeria Dinamo sustine initiativa!

    00
  7. Imi aduce aminte de Mihail Vlasov care tot incerca sa puna mana pe Registrul Comertului , o arvunise si pe Alinuta de la PNL, mai cumparase cativa parlamentari , a fost atat de aproape…

    00
  8. Off-topic (semi): tu fie imi stergi comentariile, cu toate ca in cazul asta chiar nu inteleg de ce, fie ceva la site e in neregula si se pierd pe drum. Nu e primada data cand nu apar, si in alte dati sunt 100% sigur ca nu era nimic naspa.
    Ca stiu cand e posibil sa nu treca de „marele filtru” :P

    00
  9. Mihai Duta, autorul, este inginer instalatii mecanice. El scrie opinii pe un fel de site de stiri care se numeste newsweek. El insa scrie opinii zilnic, nu saptamanal. E de neoprit.

    Cristi, autorul nostru, cand nu scrie, se indeletniceste cu controlul caltatii la etichete de muraturi. Dar scrie si el opinii pe un blog despre fesan, topoare etc. Inca nu a ajuns la recordul lui Mihai Duta in ale scrisului, dar promite.

    Un sculptor, Aurel Vlad, tot pe newsweek si tot in opiniile lui Mihai Duta, se plange ca au venit unii de la visarta si i-au dat odata niste bani care insemnau ceva drepturi de autor. Sculptorul zice ca el nu stie sau nu isi aduce minte sa fie membru visarta si ca nu i se pare normal sa colecteze aia bani pentru el. Ca asa ceva e ilegal.

    Am intrat, de curiozitate, pe site-ul visarta. Au o lista de membri acolo. Aurel Vlad e membru din 2014.

    Cam asta este situatia.

    00
  10. Ceva teribil s-a intamplat, asta e clar. Dar ce? :)))

    Mihai dutze care scriu la ziar sunt cu miile. Jurnalisti – probabil mai sunt o suta, max. doua – pe la recorder, pe la rise, cativa la gsp, casa jurnalistului, 2-3 pe la republica si cativa imprastiati pe la vechile ziare si televiziuni.

    In rest, opinii de instalatori.

    00
  11. Eu înțelesesem că Visarta ar urma să ceară acea taxă doar pentru artiștii pe care îi reprezintă, nu pentru toți. Cel puțin așa a zis tanti aia care e șefa visarta la un post de radio. În intervenția ei însă, era extrem de agresivă și cu un țățism din ăsta tare în clonț.

    Este și mai rău.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.