Cât e destul?

Două mii? Cinci mii? Zece mii? Toţi oamenii din publicitate pe care îi cunosc sunt obosiţi morți. Lucrează 12-16 ore pe zi, se plâng că nu mai pot, dar nu se lasă. Nu dorm nopţile, pentru că au proiecte de predat. Nu dorm zilele, pentru că sunt la serviciu, lucrează la pitchuri. Majoritatea lucrează în weekenduri şi de sărbători. Nu realizează că au devenit sclavii banilor. Ei nu mai muncesc pentru că fac ceva ce le place sau e mişto, ci pentru banii pe care îi cheltuie ca să fie publicitari. Să îşi ia tricouri cool, converşi şi blugi de 12 milioane. Să citească revistuţe stupide şi să aibă chestii fun pe birou. Să se atingă pe sub birou în timp ce îşi citesc interviul în iqads sau îşi văd reclama la tv, asta a rămas singura lor plăcere.

Au trecut 20 de ani de când am trecut de la a nu avea nimic la a avea totul. Au trecut 5-6 ani de când o ducem mai bine decât am fi sperat vreodată. Hai să ne oprim să mirosim trandafirii. Nu trebuie să fii milionar ca să traieşti bine sau liniştit. Trebuie doar să vrei asta. Şi să te mişti în direcţia asta.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

35 comentarii

  1. Oamenii din publicitate pe care îi cunoşti tu poate le place ceea ce fac. Şi eu aş face la fel dacă iubesc munca care o practic. Nu crezi ?

    00
  2. pai stai ca nu inteleg (cred ca m-am ardelenizat, procesez mai greu) despre cine vorbesti: despre cei care muncesc pt a avea ACUM un statut (“publicitar” sau ce cacat e) sau despre cei care dau in branci pt banii care-i asigura lui si familiei un trai decent (acum si-n viitor), banii cu care-si asigura o batranete in care nu trebuie sa stea la mila statului (ca parca asa indemnai zilele trecute)?

    00
  3. „Au trecut 5-6 ani de când o ducem mai bine decât am fi sperat vreodată.”
    =))
    Ce miștocar ești.
    Sau ești pro băse?

    00
  4. cred că răspunsul la întrebarea din titlul şi-l poate da fiecare, soluţii universal valabile nu există. dacă el se simte bine trăind ca să muncească, problema lui

    00
  5. :))) Bine creionat!

    00
  6. NOU
    #6

    Lucrez în publicitate: ei da, poluez universul. Sunt tipul care vinde rahat. Ăla de vă face să visaţi la lucruri pe care n-o să le aveţi niciodată. Cer veşnic albastru, gagici care nu sunt niciodată nasoale, o fericire perfectă, retuşată pe Photoshop. Imagini bibilite, muzică ultimul răcnet. Apostolatul meu este să vă fac să vă curgă balele. În profesia mea, nimeni nu vă doreşte fericirea, pentru că oamenii fericiţi nu consumă.

    00
  7. Magus – Aia care muncesc cu capul pe umeri ca sa isi intretina familia si sa-si linisteasca viitorul sunt aia care nu poarta blugi de 12 milioane si care ii cam doare in fund de iqads. Dap, te-ai ardelenizat

    00
  8. E usor sa zici lucrurile astea , astia deschis hiper/supermarketuri pe aici si romanul lucreaza fara comentarii pe un salariu mic , le convine sa lucreze si peste program de frica sa nu fie dati afara , cine crezi ca o sa faca gura pentru unu ? Lucreaza ca sa manance si atat , mai o rata , mai un tricou din mall . Sunt putini romani care fac ceva constructiv , un exemplu bun este baiatul care lucreaza pentru lamborghini , designerul care a desenat Lamborghini Insecta , 1 la 100 mai vezi ca el , restul sunt papitoi ametiti care dorm la birou pe mess “si lucreaza” 12H , se muta la Bucuresti si sta cu chirie pe aici , asta da viata fericita , lucrezi ca sa pleci de 2 ori pe an undeva si atat :) .

    00
  9. cat costa un trandafir?

    00
  10. O ducem bine de tot…ma rog, nu stiu exact cine sunt cei care “o ducem bine”. Ca parca mai devreme citii ca “Doi din trei români sunt la limita sărăciei”…

    00
  11. @Ryan Pivovar: nu zau, baiatu care face design la lamborghini face ceva constructiv ?

    00
  12. @julian: sa fi vazut in campanie ce portocaliu era…
    Atata sanatate sa aiba cat adevar e in ceea ce zice!

    00
  13. Frumos articol sincer ;) cam prea dreptate ai.

    00
  14. NOU
    #16

    Nu ai cum demonta teoria economica “Resursele sunt limitate iar nevoile nelimitate”.
    Pe măsură ce ai, de aia vrei mai multe și nu te poți opri. Și nu se aplică doar la publicitari. Se aplică la toți oamenii. :P

    00
  15. NOU
    #17

    @Ovidiu Tu ce ai facut constructiv ? Din punctul meu de vedere este ceva interesant si de admirat , nu multi ajung acolo , tu nu faci nici pentru Dacia , macar nu castiga 15-20 de milioane ca altii , zoso si-a ales un drum care ii place e blogger sau ce vrea el sa fie , ii place sa scrie si sa comenteze la ce orice ora , ala a vrut sa se faca designer pentru ca este un om creativ .

    @zoso Daca toti si-ar da demisia din Cora maine ar veni altii , romanul e invatat pe bani putini , daca nu fac mai multi galagie n-o sa se ajunga nicaieri , unul nu este de ajuns , le convine viata asa , sa fie sanatosi . Nu e bine nici s-o lasi asa , ai dreptate , fiecare om poa’ sa faca ceva , dar uite un ex. bun , daca tu plecai in Germania cand aveai 7-8 ani poate pana-n ziua de azi castigai mai multi bani ca acuma sau chiar faceai ceva , rar se intampla acolo sa nu faci nimic , daca tu gandesti peste limite si altii nu pot sau nu vor n-ai ce sa le faci , asta e tara in care traim , suntem obisnuiti sa o frecam si sa ne vaitam :) , ii dau 100 de ani sa se schimbe ceva major pe aici .

    00
  16. mi-a placut postul, bravos. si faptul ca i-ai ales pe publicitari drept reper :))

    00
  17. Cred ca n-are rost sa castigi o gramada de bani, daca nu faci fain ceva cu ei. Puteai sa alegi aici corporatistii, consultantii, antreprenorii, cam orice industrie din Ro, in care se munceste cu altceva decat cu sictirul.

    Daca mergi acasa si cazi lat, n-ai facut nimic. Da, sunt zile in care bagi pana la 11-12 noaptea, dar nu tot timpul. Asta tine de responsabilitatea ta, de a sefului tau direct, de faptul ca ai prieteni/familie de care iti pasa(sau nu).

    my2c

    00
  18. Asa e, sunt oameni care chiar muncesc mult si care s-au abrutizat in incercarea de a castiga cat mai multi bani si a avea cat mai mult succes dar fiecare are ideea lui de realizare profesionala. Bine e sa-si dea seama ca uneori risca sa-si piarda sanatatea alergand dupa aceste idealuri.
    Parca nu e genul tau de exprimare fraza aia cu “hai sa ne oprim putin sa mirosim trandafirii”.

    00
  19. “Două mii? Cinci mii? Zece mii?” Propunerea mea este “199.000 lei” de Frederic Beigbeder :). Poate afla una alta despre viata lor. Daca dureaza prea mult macar sa incerce manevra cu trandafirul. Good point you made.

    00
  20. @julian – e pro base, pro tariceanu si, de ce nu, pro isarescu :) si cine o mai fi condus tara in astia 5-6 ani. de fapt, asta e adevarul, indiferent de meritul cui e. unii traiesc rau in continuare, dar altii, care au dus-o greu prin anii ’90, stau acum destul de bine, si doar din munca cinstita.

    00
  21. intr-o viata anterioara am fost sclavi pe plantatie

    00
  22. Nu stiu daca numai in Banat e vorba asta ca “ce e prea mult strica!” Las’o naibii … de parca am avea maxim shasa vietzi.

    00
  23. No bun, o zice unul tinerel rau care a lucrat si in PR si in Publicitate (si nu s-a dezvatat complet de domeniu) : stii ce presiune psihologica poate pune pe tine o agentie unde si 20-40% din oameni sunt pe mentalitatea asta ? (”Dau headline banal pe o poza furata si in weekend merg la mall, wohoo !”)

    E al naibii de greu sa gasesti o agentie care sa cultive mediul creativ, care sa nu fie o tipografie rebranduita (adica sa faca macar o jucarie frumoasa in online, daca nu un spot sau un outdoor mai destept) . E groaznic de greu sa gasesti un loc de munca unde sa poti avea cele trei lucruri pe care Gladwell le recomanda in Outliers (pentru o slujba satisfacatoare) :

    1.Autonomie
    2.Complexitate
    3.Corelatie efort-recompensa

    00
  24. @morbo: de când e băse la putere și eu o duc mai bine. Nu am fost nici portocaliu, nici nu am mirosit trandafiri. Am fost la muncă în Germania.
    Anul acesta iar mă duc. De data aceasta cred că pentru o perioadă de 2 ani, unde voi fi barman, ceea ce îmi place.
    Îți dai seama dacă câștiga Vadim… ceream azil politic :)

    Apropo, „E mai bine să ai exact atât cât îți lipsește!” – ziceau Paraziții

    00
  25. @Ryan Pivovar: daca castigi 15-20 milioane nu inseamna ca faci ceva constructiv ( a se aminti de pitipoancele de la banca ) si nici daca faci design nu trebuie sa insemne ca faci ceva constructiv. si da, zoso face ceva constructiv judecand prin impactul social pozitiv care-l are blogul sau. dar zi-mi tu mie ce impact social pozitiv il are design-ul uni lamborghini? cred ca tu faci parte din aceia care au impresia ca daca castiga mult inseamna ca si ofera mult …

    00
  26. pai cu totii plecam de jos nu? adica si tu oi fi muncit vreodata mai mult decat ai fi dorit pentru ati atinge scopul nu? chiar mereu ai facut numai ce ti-a placut?

    00
  27. La chestia cu trandafirii te-ai referit la PSD, asa-i?

    De fapt vrei sa zici oamenilor ca socialismul e totusi o chestie misto dar care n-a fost aplicata corect, nu?

    HA, stiam eu ca tu esti de stanga.

    00
  28. ,,banii n-au valoare,oamenii au valoare…”

    00
  29. Corect. O poza cu “50 Pula” nu gaseai? :))

    00
  30. Nu stiu de ce da banii din epoca de aur parca-mi placeau mai mult

    00
  31. Nu trebuie să fii milionar ca să traieşti bine sau liniştit. Trebuie doar să vrei asta. Şi să te mişti în direcţia asta.

    GENIAL !

    00
  32. 16 ore pe zi? Cine a spus asta? Cine a spus prostia asta si-a dat seama? Adica a fost la birou de la, sa zicem, 6 dimineata si a plecat de la birou la 10 seara? Personal am avut cateva zile de MUNCA, adica munca nene, tura de 12 ore din care am scazut luatul cafelei, dusul la pipi si mi-a iesit cam 11,5 ore de munca efectiva, fara pauza de masa. Dupa 2 zile de-astea iti zici ca inca 3 si iti dai demisia.

    Cine mai spune prostii(miciuni) cu 16 ore de munca: include si drumul(ca el sta in Dr Taberei si are biroul la marginea dinspre Ploiesti a Piperei), drumul inclus e si cu dusul nevestei la serviciu, ajunge la 10 la munca, cafeaua, barfa, masa de pranz-2 ore, back to the office la 14, iar cafea, iar tigari, si la ora 16: Aoleu, maine e deadline-ul. Munceste de la 16 la 20, iar 2 ore drumul spre casa. Nu sunt 16 ore? Eh, a exagerat si el putin. Si n-am spus nimic de zuma, cititul presei pe net, cautatul si comandarea unui nou hdd.

    00
  33. 1. intr-o carte despre o minunata lume noua se povesteste cum s-a ajuns la o societate perfecta. Unul din pasi a fost omorarea tuturor celor care citeau carti. Pentru ca nu consumau, daca placerea lor era sa citeasca. Societatea perfecta exclude pasiunile tampite si care nu necesita consum (cartile pot fi recitite, imprumutate, exista biblioteci publice etc, se face praf consumu daca-i lasam sa citeasca!). Societatea trebuia sa fie facuta din oameni care sa aiba innascuta placerea de a consuma. Mult. Pentru ca astfel munceau, fara sa-si puna intrebari.

    downshiftingul este foarte departe de romania (cu riscul sa ma injurati ca scriu in engleza, chiar habar n-am cum s-ar numi in romana fenomenul, dar daca o sa cautati cuvantul asta si aurora liiceanu, gasiti ceva interesant de citit).

    2. au fost evrei care au murit dupa ce au scapat din lagare, pt. ca au mancat prea mult, prea brusc. Dupa atata comunism si privatiuni, si alimentare goale si rezerve de ulei si zahar si cozi la tacamuri, tot poporu vrea sa CONSUME (multi din tinerii care consuma si muncesc pe rupte ca sa poata consuma mai mult poate n-au trait multa vreme in comunism, dar parintii lor da, si ei isi aduc aminte, si mentalitatile, precum si neimplinirile, se transmit).

    3. tot in cartea aia despre minunata lume noua se povestea cum oamenilor li se inculcau inca din pruncie, prin sugestii in somn, anumite idei care sa le devina valori personale. Cum ar fi: este bine sa ai lucruri. Este bine sa ai lucruri scumpe. Este foarte rau si absolut oribil sa fii imbracat cu haine vechi de cateva luni. etc. Eu cred ca oamenii astia de langa noi care muncesc asa au idei fixe similare, ridicate la rangul de valori personale doar pt. ca in comunism ni se spunea ca asta e propaganda capitalismului imperialist, si prostiile astea cred ei acum ca ii reprezinta. Ca si cum ai gasi o pereche de pantofi, o iei si dupa aia uiti ca a fost o vreme cand nu iti apartinea: acum e a ta, dintotdeauna a fost a ta, esti legat de pantofii aia, sunt valorile tale, principiile tale.

    4. este destul de greu sa fii cineva, sa iei decizii privind viata si viitorul tau, sa te definesti ca persoana, si destul de simplu, comparativ, sa posezi obiecte. Care mai au si avantajul ca te “definesc” ele: sunt genul de persoana care poarta prada. sunt genul de persoana care are masina d-aia si mobila d-aia. “trebuie sa am masina”. “nu pot purta pantofi de acum trei ani”, “cand o sa am bani destui, am sa ma retrag si am sa fac ce vreau/am sa-mi traiesc viata”.

    asta ultima ii trimite de obicei direct in mormant.

    intrebarile grele, de genul “si eu cine sunt, incotro ma indrept, ce vreau de la viata, sa fac copii sau mai bine nu, e bine sa fac asta, e drept sa fac ailanta, sa fur acu putin ca sa-mi fie usor sau sa fiu cinstit si sa pic de prost”, astea cer un efort mai mare decat acumularea de obiecte. si de aici si munca, pentru a avea in loc de a fi: am intrat acum cateva luni intr-un mall la Baneasa si am iesit dupa o ora asaltata de senzatii (e a doua oara cand intru intr-un mall), e un bombardament acolo, de-ti vine sa vrei sa le posezi pe toate, mai ales cand esti tanar poate: culori, mirosuri, forme, muzica…. si daca vrei sa ai totul, cum zice si zicala americaneasca (you can be anything you want to be, you can have anything you desire, just try hard enough)… muncesti, nu? cat? pana… le ai pe toate. uite americanii ce bine o duc.

    este foarte trist, dincolo de o postare pe blog si un dialog cu comentatorii… pt. ca nu costa atat de mult sa traiesti la oras pe cat s-ar crede vazandu-i pe tinerii astia… am si eu o prietena asa, abia de-o mai vad. tot tanara si mereu in priza.

    00

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.