Am avut peste 30 de interviuri într-un an ca să nu fii tu nevoit să o faci

Am terminat Facultatea de Administrație Publică la ASE în 2010, fix când erau înghețate posturile de funcționari publici pentru că abia se terminase criza economică în lume, în România economia duduia.

Neavând tată judecător sau senator am luat-o de jos și am început să lucrez: call-center, analist de raportare, analist de business la multinațională cu șef care are dosar la DNA, care era de fapt tot analist de raportare, dar nu își permiteau să îi zică așa, și din 2018 m-am reprofilat pe IT pe partea de BI.

De-a lungul celor 10 ani în care am început să plătesc taxe la stat și din dorința de a plăti taxe cât mai mari a trebuit să fac cumva să îmi cresc salariul. Metoda cea mai facilă a fost ca la un anumit timp să îmi schimb job-ul și să plec la altă companie. Așa am reușit în 4 ani din 2015 în 2019 să îmi dublez salariul de 2 ori, trecând prin 5 companii. E adevărat că în 2015 aveam un pic sub salariu mediu net, deci loc de creștere a fost.

Pentru a avea succes cu un asemenea proces trebuie să susții destul de multe interviuri, și dacă inițial susținutul de interviuri era o nevoie, în timp s-a transformat într-un fel de hobby și studiu al pieții muncii din România.

În 10 ani de când am susținut peste 100 de interviuri, doar în ultimul an susținând peste 30 de interviuri. Am stabilit că interviu este atunci am avut măcar o discuție cu HR în care mi s-a spus că o să trimită CV-ul către decidenți și o să vină cu un feedback.

O să detaliez câteva situații care sunt emblematice pentru cum se comportă recrutorii cu viitorii angajați:

  1. mesaj pe Linkedin mai mult sau mai puțin personalizat în care sunt întrebat dacă sunt interesat de o nouă oportunitate. Fără descrierea rolului. Cer descriere, care e atât de generală că poți fi și director și femeie de serviciu, cer mai multe detalii și fata de la HR spune că atât i-a dat clientul, dar dacă stabilesc un interviu cu clientul pot întreba de detalii.
  2. mesaj pe Linkedin cu ofertă și cu descriere de rol. Nu are nicio legătură cu experiența mea. Răspund la mesaj, îi spun că nu are legătură cu ce fac eu. Într-adevăr nu are legătură, dar rămânem conectați pentru viitoare oportunități. WTF.
  3. al doilea interviu în procesul de recrutare cu șefa de departament al magazinului electronic de vândut chiloți și topoare. Ajung acolo cu 10 minute înainte, aștept alte 5 peste ora stabilită și o întreb pe fata de la recepție când începe. Îmi spune să mai aștept, după 25 de minute vine șefa, mă conduce într-o sală și îmi spune că s-a uitat pe CV și crede că nu prea sunt potrivit pentru rol, că ei caută ceva mai business și eu sunt mai tehnic. Am pierdut 2 ore din zi degeaba. Sictir.
  4. interviu cu o firmă destul de mare, românească din IT. Fata de la HR mă întreabă verzi și uscate, de ce ne-ai ales pe noi, ce te recomandă, unde te vezi peste 5 ani… Se termină interviul, îi spun că aștept feedback, spune că o să trimită, că ei nu sunt ca ceilalți. Nici astăzi nu știu care a fost feedback-ul.
  5. aceeași firmă, după un an mă sună pentru un nou rol, nu mai dau interviu cu HR că l-am dat acum un an, ajung în etapa în care vorbesc cu șefa și cu un team leader. Îi spun că de data asta aștept feedback, spune că normal că o să primesc, mă sună peste 3 săptămâni, îmi spune că feedback-ul este pozitiv și că o să revină cu oferta. Mă mai sună peste 2 săptămâni, îmi spune că s-a sucit clientul și că se amână un pic procesul. A trecut un an jumate, mă întreabă o fată de la ei dacă nu vreau o nouă oportunitate. I-am spus că mă ia la mișto și nu cad în capcană și a treia oară.
  6. interviuri din 7 etape care durează 2 luni. Trec de toate rundele, deja nu mai știam ce am vorbit primele dăți, ajung să dau interviul cu șefu cel mai mare, vorbea cu mine de parca aleseseră deja pe altcineva.
  7. interviu tehnic, mi se cere să fac într-o oră un proiect, îl deschid, era de minim 3 ore, trimit ce am putut face într-o oră împreună cu feedback și îi spun că proiectul ăsta se face in minim 3 ore. Îmi răspunde a doua zi și îmi spune că am 24 de ore să termin tot proiectul. Îi spun că nu am timp, că e în timpul săptămânii, e de acord și îmi spune să trecem la pasul urmărtor al procesului de recrutare. De ce mi-a mai cerut să îl termin e o enigmă.
  8. interviu în diverse etape, se ajunge la întrebarea cea mai dureroasă, câți bani vrei pentru a fi motivat în schimbare, dacă spui suma exactă, nu te mai sună niciodată, dacă spui o suma mai mică nu o mai poți negocia după. Soluția pe care am ales-o este sa dau un răspuns care să cuprindă o sumă cumva sub nivelul pieței acceptat și maxiumul care este de obicei cu 1.000 de euro mai mult.
  9. interviu la compania care vinde tastaturi și frigidere prezentă și în mall și la Tecuci. Urc la etajul 4 la recepție, fata de acolo îmi spune că să merg la etajul 2 cu liftul. Până vine liftul și în lift 2 angajați vorbeau: “Unde de duci?” La 2 ca am un interviu“. “Da? Și cum trebuie sa fie omu?” “Să știe multe și să ceară bani puțini”. Intrăm amândoi în sală. Situație penibilă pentru el.
  10. interviu cu străinii, atât pentru companii din România, cât și pentru companii din afara țării. Toată lumea e flower power, toate răspunsurile pe care le dai sunt extraordinare, 100% feedback negativ. O fi de la engleza mea.

Piața de munca este dinamică și în creștere, sunt și candidați care sunt neserioși sau care aplică la job-uri pentru care nu au competențe. Verso-ul aceste situații este ceea ce am descris mai sus.

munca-25

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

83 comentarii

  1. Ca sa te angajezi ai nevoie de:

    This is ten percent luck, twenty percent skill
    Fifteen percent concentrated power of will
    Five percent pleasure, fifty percent pain
    And a hundred percent reason to remember the name

    Comentariu apreciat.13416
    • Ca să te angajezi, trebuie ca recrutorului să-i placă mecla ta. Aia e principala calitate. Restu curg după și nu sunt la fel de importante.
      Că tot a povestit autorul de experiențe, am să povestesc și eu aici câteva scurte de pe unde am fost, inainte să mă angajez la reno.
      – firmă de scaune pentru industria automotive- ceva tehnician automatizări, rang de inginer, ne-am văzut în 2 runde, convenit tot la bani, condițiile păreau ok, mai puțin partea cu programul de lucru 3 ture L-V, sâmbăta 2 ture, duminica schimbu 1 la mentenanță și intervenții in instalații. Sclavagismul s-a abolit demult. Altfel foarte ok procesul de recrutate. Profesioniști la HR, ok și directorul de la mentenanță. Nu era un job ușor, plus că trebuiau cunoștințe solide. Păcat de ei, că promiteau. Văd că postul este iar disponibil pentru angajare. Posibil să fi plecat un angajat, posibil să fi extins echipa. Nu m-am interesat.
      – firmă care produce componente din aluminiu: turnătorie, prelucrări: inginer automatist, integrare, mentenanță și upgrade de instalații. Recrutori ok, directorul de mentenanță un băiat de nota 20, foarte profesionist și destupat la minte. L-am refuzat fiindcă voia să mă pună șefuț peste o adunătură de plebei. Să mă ocup de o tură, responsabil, cu posibilitate de avansare rapidă, deoarece aveau nevoie de oameni. Șef și în vânzări directe, n-o să fiu niciodată. Nu le negociez, orice ar fi.

      – firmă care se ocupă cu debitarea de foi de tablă la dimeniunsiune: electrician de mentenanță. Interviul l-am dat cu directorul de la mentenanță direct, mi s-a prezentat hala, utilajele, ce presupune. Am zis pas, din cauză că distanța e prea mare și cheltuielile cu deplasarea nu justificau nici timpul pe drum, nici banii dați pe motorină. Altfel un job ok, cu posibilități de avansare și invățat multe.

      – venit la București la interviu, la o firmă care se ocupă de roboți industriali: inginer post-vânzare. 2 români, 1 francez, 1 ceh, 1 slovac, să stăm de vorbă. M-au trimis repede acasă, că s-au prins băieții repede că nu sunt ce trebuie. La prezentări de produse, la vânzări și la ținut traininguri se descurcă mai bine și un stâlp de iluminat, decât mine. Altfel ok interviul, oameni deschiși și foarte direcți. Cel puțin francesul era un tip foarte isteț și golan așa, mi-a pus pus cărțile pe masă, că am cerut feedback și mi-a zis unde sunt bine, unde trebuie să mai lucrez, dacă vreau să activez pe domeniul vânzărilor. Nu mi-a părut rău. A fost o lecție bună. Cred că a fost cel mai bun interviu avut vreodată cu cineva.

      – firmă producătoare de motoare electrice- inginer robotician, printr-o firmă de recrutare externă. Doamna recrutor foarte profesionistă, se vedea că face asta de 20 de ani și că avea toate armele la ea. Sunt acceptat de firma de recrutare, hai să mă trimită la firmă, să discut direct cu directorul de mentenanță. Am vorbit cu ei, am făcut un tur de fabrică, mi-au prezentat cam de ce aveau nevoie, iar ce le trebuia lor, nu avea d-a face cu anunțul. Ce era in anunț era marginal, comparativ cu ce le trebuie lor. Inginer automatist, care să le automatizeze, upgradeze prese de ambutisare, care să facă și pe electricianul, și pe mecanicul, iar marginal să mai intervină pe la vreun robot. Firma a renunțat la procesul de recrutare, că cine a fost la interviu a cerut de 4000-5000 de lei in sus. Li s-a părut enorm și cică ar fi promovat pe cineva intern.
      Adevărul e pe la jumătate. Adică a mers in continuare așa.
      – integrator in automatizări industriale, cu secție de producție- inginer robotician: dus acolo, dat interviu cu o duduie dă la HR, plus un francez director de departament pe automatizări industriale. Stat de vorbă, schimbat 2-3 impresii, apoi omul vădit sictirit și cu scârbă în oase de când am intrat pe ușă, a început să mă tragă la răspundere și să-mi reproșeze de ce am practicat meseria de electrician, de ce nu am studii superioare în inginerie, de ce nu am nu știu ce certificat pe care-l caută ei de la un producător mare de roboți, că de ce nu știu limba franceză la nivel fluent, că ce caut eu acolo, că eu câți vreau până la urmă? Direct m-am infipt în recrutoare și a pornit oleacă de tămbălău cu privire la cererile punctuale pe care francezul le are( legitime dealtfel), iar dacă eu nu le îndeplinesc, de ce dracu m-au făcut să ne pierdem timpul unul altuia. După o discuție pe un ton ridicat și reproșuri din 2 direcții, m-am ridicat și am plecat.
      O zi bună și un praz verde. Cei mai proști oameni, cu care am putut intra in contact la un interviu. Ei m-au chemat, deși scria clar pe CV ce știu să fac, ce nu. Nu am fost întrebat de proiecte, de competențe, de ce știu să fac, de ce nu știu, discuția pe meserie a fost 0. Am ajuns acolo printr-o conjunctură, că un cunoscut a avut treabă pe acolo.
      – firmă producătoare de componente auto, pe divizia de cercetare-dezvoltare: software tester. Am fost căutat de ei pe Linkedin, unde am trecut la liniuță ce știu să fac. De ce nu? Că și așa pe Reno scârțâie, hai să testez piața, măcar de palmares, să văd dacă mai sunt capabil de ceva. Mbooon. Stabilim interviul, hai să-l dăm, ce știi, ce nu știi, 2-3 intrebări legat de asta. Eu prost bâtă, am intuit niște lucruri pe acolo. Ok, pare promițător, ne-ar interesa ca firmă, etc, etc. Vă sunăm noi în câteva zile. Au trecut vreo 70 și nici până acum n-au sunat.

      Am participat și în calitate de ajutor în recrutare, pe meserii tehnice, unde era nevoie punctual de anumite tehnologii, standarde, aplicații, etc. Oameni diverși, habarniști, buni profesioniști dar scumpi- firma nevrând să plătească banii ceruți. Mi-am făcut idee despre domeniu.

      Concluzia in urma interviurilor: oamenii din HR sunt slabi, foarte slabi pe alocuri. Am cunoscut și recrutori buni, profesioniști, dar sunt puțini.
      Pentru joburile tehnice filtrarea CV-urilor este făcută de HR, ceea ce e o mare greșeală, deoarece cele mai multe gagici d-acolo, nu știu diferența dintre o fotocelulă și aparatu de intărit gelu de unghii, iar ele fac departajarea.

      Interviurile tehnice sunt date cam fifti fifti, cum oameni atehnici sau cu oameni direct implicați și care pot purta o discuție pe meserie cu candidatul. Ar trebui crescut la 100% pentru oamenii tehnici ca implicare în procesu de recrutare.
      Puterea de decizie în privința oamenilor angajați nu o au direct șefii de departamente sau oamenii care muncesc acolo, ci HR-u sau directorul pe criteriul banilor. Nu contează că omul știe ce face, ci banii sunt principalul criteriu. Nu există oameni buni, pe bani de semințe. Procesele de recrutare sunt lungi, anevoioase, idioate, fără noimă.
      Experiențele la interviuri au fost jumi, juma. Foarte bune cu oameni, care erau acolo pe bază de expertiză tehnică și știu ce voiau și ce cereau. Mediocre unele din ele, pentru că nu înțelegeau nici ei ce căutau și de ce căutau. Puține slabe, din cauza unor egouri tâmpite și ale unor atitudini de patroni de sclavi.

      Comentariu apreciat.1458
    • @Red Colegul @Ionut M nu stie de Fort Minor.

      22
    • Știu, știu de Fort Minor.

      84
  2. “mesaj pe Linkedin mai mult sau mai puțin personalizat în care sunt întrebat dacă sunt interesat de o nouă oportunitate. Fără descrierea rolului. Cer descriere, care e atât de generală că poți fi și director și femeie de serviciu, cer mai multe detalii și fata de la HR spune că atât i-a dat clientul, dar dacă stabilesc un interviu cu clientul pot întreba de detalii.”

    This is my life. Acum orice rupta isi zice “headhunter”.
    Am intrebat-o pe una recent daca ii se pare normal ca eu sa astept pana la interviul 3 eu sa aflu exact pentru ce post au aia nevoie de om. Ah… nu.

    Dar top a fost una care ma intreba daca nu am concretizat oportunitatea de afaceri daca nu am vrea sa concretizam una personala. Me2?

    Comentariu apreciat.1107
  3. Dupa o singura pozitie imi pare rau inca dupa niste ani: fara sa aplic am fost chemat la un interviu la baietii astia de la face antonia si cu bromania reclama, ceva middle management dar trb sa fi si tehnic. O mie de interviuri, recrutorul lor f insistent, imi dadea mailuri sa-mi zica in ce stadiu este totul, f profi. Dau cu managerul mare din portugalia parca era, via skype, omul se vedea clar ca era mahmur, dar bomba, abia lega 2 cuvinte in engleza si pot sa bag mana in foc ca daca se ridica in picioare era in chiloti sub birou. Daca pana la interviul cu asta totul mersese uns si ma si vedeam angajat, mi-am dat seama ca dupa intrevederea cu omul asta totul s-a pierdut si nu neaparat din cauza mea, mai ales ca era o discutie libera, nu avea ce sa nu fie bine. Ei bine, dusi au fost. Ii dau mail tipului de la hr dupa vreo 2 sapt, nu raspunde. Ii mai dau o data dupa inca 2 sapt, chiar imi doream pozitia, nu de foame cat chiar imi doream sa fiu acolo, si vine un reply automat de la un ooo dar alt nume. wtf. mi-am bagat picioarele. dupa vreo 6 luni o companie de recrutare ma suna pt ac pozitie. Zambesc, le povestesc toata aventura si ramane ca revin ei cu un raspuns de ce n-a fost sa fie. Cu greu revin ei dupa mai mult timp, neoficial, ca respectivii fusesera dati afara si se pierdusera dosarele/interviurile sau fusesera sterse sau ceva de genul. N-am mai continuat procesul pt ca eram in alt punct acum si nu-mi mai doream o schimbare. Mult timp mi-a parut rau dupa pozitia aia….

    Comentariu apreciat.874
  4. Interviu la multinațională: HR, teamleader, manager, VP… Înțeleg mai bine rolul decât HR-ul propriu. Totul frumos, mai rămâne un pas…
    Apare în schemă un om de la un dealer, mai tânăr cu 15 ani, fără familie.
    Sunt abandonat și angajat omul. După 3 luni clachează, motivând: ”nu credeam că e așa dificil acest job”. Din 3 luni cât a fost angajat, 2 a stat în medicale. Subsemnatul, din 27 de ani de carieră am fost în concediu medical de 2 ori.

    Comentariu apreciat.759
    • Să zică merci. La fostul job, bancă, au angajat pe postul de șef serviciu litigii (cam cel mai al dracu din departamentul juridic) un puști (cred că era mai tânăr și decât fătucile angajate pe post de referent care nu mai știu ce făceau).
      A stat o săptămână. As in 5 zile lucrătoare. Din care 3 în concediu medical.
      Oficial: și-a dat seama că trebuie să se opereze de hernie de disc și urma să stea 2-3 luni în medical și să nu ne încurce.
      Neoficial: nu credea că e așa greu.

      Faza cea mai tare: peste vreo 4-5 ani a depus iar candidatură pt un post tot în departamentul juridic. Își prezenta experiența anterioară ca o lună de zile. Am leșinat toți de râs.

      Comentariu apreciat.431
  5. Oh, da, experientele de la interviuri, cate ar fi de povestit aici… 🙂
    La mine cele mai amuzante au fost:
    – o firma mica de software, am vb cu patronul direct, nu am fost intrebat nimic pe partea tehnica, dl respectiv a zis ca par serios si ma poate angaja, salariul era mic oricum, nu m-am dus
    – total opus, la alt interviu am fost intrebat din prima ce stiu despre compania respectica (tot o firma mica), cand am raspuns ca nu prea multe am fost certat: “cum, ce e asta, nu te intereseaza deloc, etc”, evident nu am fost angajat
    – la alta firma ceva mai maricica am fost cautat de HR, le-am zis salariul dorit din prima si am fost chemat la interviu. Nici aici nu a fost un interviu tehnic, am facut eu un rezumat la proiectele mele, ei la ale lor si. Tipul cu care am vb parea ca nu intelege ce caut acolo 🙂

    Una peste alta, multe probleme vin de la HR care incearca sa cheme cat mai multi candidati. In multe cazuri ajung sa ignore competentele tehnice, pretentiile salariale etc si ajungi la interviu moment in care interviatorul realizeaza ca esti total pe langa ce vor ei din toate punctele de vedere.

    Bineinteles, exista si firme serioase cu departamente de recrutare f bine puse la punct, nu toate sunt ca in exemplele de mai sus.

    Comentariu apreciat.444
  6. @10: din ce am experimentat eu, echipa de intervievare se străduiește sa afișeze o atitudine pozitivă indiferent de ce spui. Decizia e luată de păpușarul de după cortină.
    La britanici, mi-am dat seama ce feedback-ul gen “fantastic, lovely” la orice răspuns al meu, e un automatism pentru ei, luat din manualul de call center. Asta după ce am experimentat același feedback cînd făceam asigurarea la mașină prin telefon. Inclusiv după ce le dai numărul cardului bancar, feedback-ul e “Fantastic, {insert your mame}”.
    Mai trebuie și cunoștințe culturale de pe unde dai interviul că să îți dai seama cînd e interesat recrutorul.

    Comentariu apreciat.741
    • NOU
      #16

      Inteleg ca trebuie sa aiba atitudine pozitiva, dar nu ma face deloc sa cred ca tot ce spun e “lovely”. Cat despre cultura tarii, mi se pare ciudat ca si ala din Dubai si ala din Suedia sa aiba aceleasi apucaturi.

      Comentariu apreciat.220
    • Tocmai asta subliniam. Că nu tot ce spui e “lovely”. Cu toate astea, cam asta ți se servește.
      Am dat un exemplu particular, menționînd britanicii, care nu trebuie generalizat ( vezi Dubai, Suedia…). Poate de aceea ai ratat unele interviuri (mi s-a întâmplat și mie).
      La polul opus, aș putea menționa un interviu cu francezi, care, la ce sobrietate afișau, mi-au lăsat impresia că n-am nici o legătură cu profilul căutat de ei, dar mi-au transmis oferta de angajare.

      Comentariu apreciat.290
    • Până la urmă cel mai ‘lovely’ e dacă cere unul salar cu vreo 2-3 mii mai puțin decât tine.

      123
    • Asa vorbesc si la piata, nu e niciun automatism de manual.

      31
  7. mie mi s-a intamplat ca, cu cat am fost mai dezinteresata, cu atat sa fie mai dornici sa ma angajeze si invers.

    Comentariu apreciat.722
    • Da. Cu cât mi-a plăcut mai mult postul/compania, cu atât mai nașpa a fost evoluția interviului. Probabil ar trebui să încep cu “îmi bag pwla în firma voastră, mă lasă rece dacă mă angajați”

      Comentariu apreciat.561
    • Sau folosesti tactica lui George Constanza cind a mers cu Jerry Seinfeld la un dealer de masini:
      – One more word, mister, and I walk right out!

      10
  8. Eu am avut doua situatii hilare:
    1. Firma mare romaneasca, dau trei interviuri si ma suna ca ma vor si ca sa ma duc sa imi prezinte oferta. Le zic, da’ nu se poate da pe mail? Nu, ca politica firmei, manele chestii, e cu stampila, semnatura de la nush ce director. Ok, hai ca vin. Discutia era la programata pentru ora 14:00. Ajung acolo, tipa de HR ma pofeste intr-o camera si ma roaga sa astept. Pe la 14:15 apare stanjenita ca “viitorul” sef inca nu a ajuns si e pe drum, iar oferta e la el in servieta. Pe la 14:45 ma suna el, era in trafic si sosea. La 15:30 am plecat am zis si i-am zis tipei de la HR care era cam rosie ca nu mai pot astepta, sa reprogramam. Astept telefonul de reprogramare de vreo 4 ani.

    2. Aplic la un “gigant” din IT, mai precis la un sediu din Cipru. Dau 2 interviuri, ma pun sa rezolv si un test, tot asa, intr-o ora. Dau testul, trimit toate cele. Cum intre timp imi tot cautam sa ma roiesc din tara, mi-am gasit altceva. Dupa 6 luni ma suna ca am trecut la pasul urmator. Eram angajat de 4 luni la altii la care aplicasem dupa testul la ei. Le-am multumit frumos si le-am urat succes in viata.

    Comentariu apreciat.1041
    • Primul interviu din viata, imediat dupa terminarea facultatii, a fost la ING. Nu m-a anuntat nimeni nimic. Aveam colegi care au intrebat si au aflat ca HR a zis nu, desi team-leaderul ar fi vrut da. Detalii..
      Dupa 1 an ma suna de la ING ca au post de help-desk. Ba voi sunteti nesimtiti? Pentru help-desk nu aveam nevoie de mai mult de 12 clase. Plus ca lucram deja de 9 luni si castigam de 2.5 ori mai mult decat cerusem la ING…

      Comentariu apreciat.345
    • NOU
      #25

      La ING am fost si eu odata, prin 2003, vinzator de asigurari de viata. Managerul echipei ne-a bagat pe toti intr-o sala si ne-a aratat laptopul pe care lucra. Ne-a zis ca cine reuseste la interviu o sa primeasca unul la fel (evident nu de tot).
      Ce vremuri….

      Comentariu apreciat.441
  9. Cu 10 ani in urma schimbam profesia. M-am angajat pe 50% din cat avusesem inainte. In prezent am de 10 ori salariul de la vremea aia. Progresul salarial insa l-am inregistrat im cea mai mare parte prin schimbarea angajatorului de mai multe ori. Si asta e trist, pentru ca au fost anumite joburi care mi-au placut, insa nu aveai cum sa cresti salariul decat daca plecai de acolo, nu ofereau perspectiva de viitor. Asta e greseala multora. Daca vezi dupa 2-3-4 ani ca nu e perspectiva, cauta altceva.

    Faze de cacao de la interviuri? Pff…
    – Zeci de tantite care promiteau ca revin cu un raspuns sau un feedback. 99% din ele nu te mai cauta niciodata.
    – Fost la interviu pentru jobul A. Toate bune si frumoase, interviul decent, insa nu primesc raspuns. Revin eu cu intrebari peste o luna. Mi se spune ca nu am fost acceptat pentru jobul B care implica total alte cunostinte tehnice, pentru ca desi in opinia lor m-am descurcat foarte bine la interviu, nu am experienta necesara in jobul B. Si-au dat seama de prostia lor la telefon, in timp ce vorbeam.
    – La 2 ani dupa un interviu la o firma de recrutare primesc mail de confirmare accept GDPR…. mail in care eram in CC impreuna cu alti 1000+ candidati intervievati de ei… mail ce evident incalca grosolan normele GDPR. I-am reclamat de amuzament la dataprotection.ro, si-au luat amenda.
    – Am facut o colega HR-ista si un manager sa roseasca de rusine cand am descoperit ca un candidat care trecuse de 2 interviuri cu ei nu stia Engleza. Nu stia omul nici mancar sa raspunda la “What’s your name”. Asta la un job care implica sa discuti cu oameni din UK 90% din timp. Al treilea interviu al omului, cel tehnic, a fost cu mine.

    Comentariu apreciat.813
    • Faza cu limba este o chestie pe care am constatat-o si eu, la unele meserii se presupune automat ca stii engleza si nimeni nu verifica nivelul. Cand faceam interviuri tehnice (programare) pentru o companie unde se lucra in paralel cu o echipa din Canada, aveam obiceiul ca una din intrebari sa fie in engleza. Direct, fara avertizare inainte, intrebat in engleza ceva tehnic (nu foarte greu) si specificat ca astept un raspuns tot in engleza. Ex: Could you explain the main differences between a list and a set, in English?

      Mai mult de 25% din persoane aveau dificultati in a raspunde la intrebare in engleza desi la nivel conversational se descurcau (majoritatea intelegeau intrebarea si cerinta de a raspunde in engleza).

      40
  10. Am primit asa:
    – mesaje pt pozitii de junior, in conditiile in care lucrez de vreo 10 ani
    – mesaje pentru pozitii in total alte departamente
    – mail in care omul a atasat 10 joburi diferite si mi-a zis sa-mi aleg. Can l-am intrebat de unde are adresa mea de email raspunsul incepea cu “Salut Mihai”.

    Am o regula personala ca aduc in discutie salariul inainte de orice discutie tehnica si nu iau in considerare sa plec daca oferta nu e cu minim 30% mai mare decat salariul curent (in conditiile in care nu “fug” de ceva nasoleala la actualul job).
    Am avut cazuri in care am trecut prin tot procesul si la final am primit oferta mai mica decat ce castigam deja, i-am intrebat daca au probleme cu matematica.
    Am avut caz in care am anuntat ca plec, au insistat sa astept contraoferta si contraoferta presupunea ca eu sa-mi iau licenta (deducerea de impozit) si sa dau o certificare si ajungeam la un salar sub cel pe care plecam, m-a pufnit rasul.

    Comentariu apreciat.654
    • Cu salariul cerut inainte de alte detalii inchizi 95% din discutiile de pe LinkedIn.

      Comentariu apreciat.311
  11. Mie mi se pare absolut cretin faptul că efectiv nu am reușit să intru în domeniul ăsta al recrutării fiindcă nu am experiență.
    Mă rog, nu am experiență oficială, pentru că am avut câteva proiecte ca recrutor privat, însă cum nu puteam da numele respectivilor, e irelevant.
    Toți cei care caută recrutori, vor țâșpe ani vechime, inclusiv pentru posturile de junior și aceeași situație e și pentru sourcing.
    Nici nu contează că mie chiar îmi place domeniul ăsta și mi-aș face treaba super bine (mă rog, indiferent de job îmi dau toată silința, asta nu înseamnă că e și cu placere).
    Iar în situația mea bănuiesc că sunt foarte mulți, că altfel nu îmi explic de ce internetul e plin până la refuz de înjurături la adresa recrutorilor care își fac treaba cu picioarele și habar nu am de ce draci și-au ales meseria asta dacă le pute.

    Indecis. Tu ce zici?2811
    • @Ioana
      Sfat de la mine. Bagă-te la un master pe HR și caută un intership într-o companie.
      Posibil să nu mai ai vârsta și nici dorința d-a te bate cu juniori de 20 de ani, aflați pe băncile facultății, dar crede-mă că e ok. Asta ți-ar fi singur șansă. Știu ce vorbesc, pentru că eu eram printre cei mai în vârstă din departamentul unde activam. Aveam un tip de 45, apoi eram eu de 33, iar restul erau numa puști: 22, 24, 25. Și am început mai târziu ca ăia micii, pe același nivel cu el. După 1 an de zile, eram sunat inclusiv când stăteam pe budă, să mă întrebe cum fac una-alta, în condițiile în care eu terminasem ceva economic, nu mai pusăsem mâna p-un curs de facultate de vreo 7 ani, nu eram nici inginer cum erau ei și nu mai aveam nici capacitatea de a invăța pe care o aveau ei, cu mintea antrenată. Dar na, când faci ceva să fie și nu-l faci din plăcere, să fii motivat să inveți, să cauți, să te zbați, să te duci la alții mai bun cu o atitudine potrivită și să-i întrebi: boss, m-ai mai ajutat și ieri, nu știu să fac asta, ajută-mă. Ia colea 100 de euro și mai explică-mi. Bineînțeles că nu mi s-a luat niciun ban pe ce mi s-a explicat, că-i mândria de a te da cocoș în fața unui începător când explici, dar asta a făcut diferența. Ideea e să incepi de undeva, de jos. Altfel cu toată experiența pe care ai avut-o indirect, oamenii nu-ți recunosc competențele.
      Eu am fost trimis la plimbare la interviu intern, pentru că nu am diploma de injineur, deși eu am fost în prima linie când lucram ca extern, când am automatizat instalații.
      Și mă cunoșteau ăia care pe calu breaz, că stăteam cu ei de cioace și de paranghelie.
      Nu m-au primit fără hârtie, deși știau ce pot. Așa că, hai să luăm diploma, ce pana mea. Succes

      Comentariu apreciat.302
    • Mersi. O să văd ce e de făcut în această privință. Nu am o problemă să plec de la nivel de începător, că nu e ca și cum am pierdut timp cu studiile pe domeniul ăsta.
      Vârsta eventual ar putea fi un minus, dar puii mei, pe principiul ăsta, cei care se reorientează profesional la 40+ ce să mai spună…
      Cele câteva proiecte private au fost câștigate cu vrăjeală și duse la bun sfârșit cu succes, pentru că aparent chiar am un talent pe chestia asta și de aia mă sâcâie că sunt sigură ca dacă as și avea parte de un training bun și o șansă…
      Oh well, asta e piața, în care o hârtie contează mai mult ca talentul și dorința de a face o meserie, asta deși toți se cufuresc grav în ultimii ani cu soft-skilurile și d’alde “suntem o companie altfel, prietenoasa, dorim sa găsim oameni talentați” bla bla bla…

      123
    • Talentul și soft-skillurile pe care companiile le caută sunt așa: să-ți faci treaba, să faci mai mult decât trebuie, să muncești pe coji de semințe și să nu comentezi când ți se cer toate idioțeniile și aberațiile, ca să nu superi șefimea. Asta este gargară corporatistă, limbaj de lemn. Știu ce zic, că-s trecut prin ceva firme, de la săpat de șanțuri in cizme, la cărat cu spinarea și inginerie.

      201
    • @Ioana sincer nu stiu de ce ai vrea sa faci recrutare si o spun fara nicio rautate. Pe o parte e vb ca din ce in ce se automatizeaza mai mult procesul asta. Mai departe ar fi si salariile mizerabile de inceput si culminand cu faptul ca nefiind un domeniul super tehnic mutatul in alta firme sau luat proiecte depind mult de relatii si prietenii decat de cat de capabila esti. Daca concurentul este fost coleg cu cineva angajat la HR, ai slabe sanse de succes. Daca totusi tii mortis, sa ai spor.

      44
  12. Pe mine m-a întrebat la un interviu ce mănânc dimineața. Era pentru un post de răspundac la call-center. Nu am înțeles nici până azi relevanța întrebării.

    Comentariu apreciat.432
    • Sa nu te fermenteze la burta sa omori colegii de birou.

      Comentariu apreciat.1004
    • Acum mi-am dat seama că trebuia să zic că mănânc fasole bătută cu ceapă.

      Comentariu apreciat.571
    • Call-center? Raspuns de premiant: o broasca pe burta goala!

      181
    • Mie îmi zicea un fost coleg de facultate că în România e plin de call-center-e și asta pentru că românii sunt ieftini. Să fie doar asta?

      80
    • E plin de absolventi mediocri, ce au pe linga lipsa cunostinte de specialitate si cultura generala si lipsa de interes in a creste competenta si cunostintele. Daca in 4 ani de studii ramii un mediocru pentru ca nu te intereseaza nimic, cum dracu sa devii dintr-o data curios si studios?

      De mic copil am fost curios, sa stiu chestii, sa aflu cum merge aia, cum se face aia, de ce asa si nu altfel. Informatia era disponibila doar in forma scrisa, carti si reviste, anii ’80. Curiozitatea asta m-a facut enciclopedic, stiam chestii din multe domenii, puteam la final de liceu sa-mi aleg cateva domenii: chimie, medicina, inginerie. Am ales ingineria.
      Ei bine, curiozitatea asta m-a facut sa dezvolt, mai tirziu, capacitatea de a intelege cum merg lucrurile fara manual de utilizare si capacitatea de a repara lucrurile, de a gasi solutii la orice problema tehnica.
      CURIOZITATEA a murit. Nu stiu cine e devina, dar a murit. Nu vezi oameni curiosi in a descoperi singuri chestii, in a intelege chestii. Toata lumea se multumeste cu chestii de-a gata, facute de altii. Trebuie sa existe o aplicatie care sa faca ce vrei tu. Daca nu e pe iOS, e pe Android. De asta teoriile conspiratiei prin atita radacina in mintile oamenilor, pentru ca gasesc teren arat, nu plantat cu informatii ce nu permit semintelor prostiei sa prinda radacina.

      10
  13. E o perioadă în care eu aplic la joburi din curiozitate, iar femeia de nevoie.
    2 spețe în cazul meu:
    – mă sună tanti de la HR, povestim o oră la telefon. mă invită la interviu, la dracu-n praznic. mă duc, povestesc cu tanti de la HR, patroana și ceva director. se lungește discuția blană, le zic ce bani vreau. îi rog măcar feedback să-mi dea după interviu, că am văzut ce fel le-a picat fața când am zis suma. mă sună după o saptamană să îmi dea feedback „Adrian, noi am ales să mergem mai departe cu o persoană de sex feminin”
    – anunț pe ejobs – apăs pe aplică, sunt redirecționat către ceva portal, stau juma de oră să completez formulare și întrebări, deși în anunț nu scria absolut nimic despre asta. o săptămână mai târziu primesc mail că să completez alte formulare și teste, cu durata medie de completare 4 ore. no way!
    2 spețe în cazul experiențelor pe care le-a avut a mea femeie:
    – ceva job de vândut suplimente alimentare, salariu mic, „dacă 2 zile consecutive nu vinzi X produse nu iei nimic salariu luna aia”. bine, pa!
    – ceva job de recepționeră la ceva cabinet stomatologic. o cheamă la interviu, povestesc 5 minute, „păi veniți peste o săptămână să dați niște teste”. femeia insistă să dea testul pe moment, dacă tot a bătut drumul până acolo. o stat o oră și o completat căcaturi de IQ despre forme geometrice. o sună după o săptămână „vai, v-ați descurcat foarte bine la test, cel mai mare scor. salariul la noi este de 1.500 Ron + bonuri de 10 Ron, dar munciți 6 zile pe sătămână.” vai, muriți cu spume!

    Comentariu apreciat.1004
  14. Hai in IT. Se gasesc joburi non-stop. Dar dupa o vreme nu o sa mai vrei tu sa muncesti.

    Comentariu apreciat.583
  15. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 648
  16. In anul in care am vrut sa-mi schimb jobul am zis ca nu ar fi rau daca as face si o schimbare de domeniu si am aplicat la o firma situata in Pipera, dincolo de calea ferata, minim 1h30 pe drum / sens, cu maxi luat de la metrou Pipera pana la ei.
    Am participat la interviu cu HR/ receptionista, 2 ore , totul bine, te cautam noi.
    Peste 2 saptamani am revenit la interviu cu team leader, m-a facut aia cu ou si otet ca de ce am aplicat la ei ca nu am exprienta.
    Peste o luna sunt sunata sa vin la interviu cu directorul general , sa ii zic si lui verzi si uscate. Ma ia si el la per pules ca nu am exprienta, ca banii ceruti parca sunt cam multi, ca sigur vreau sa vin la ei ca fac mult de drum , ca uneori iarna maxiurile nu merg si pe jos de la metrou pana la ei e cam nasolut. Il asigur ca imi doresc sa lucrez pentru ei, merg oricat , imi placea domeniul plus ca era fix pe masura studiilor terminate ( dar da, no experience) .

    Dupa 3 luni ma suna tipa de la HR/ receptie sa imi spuna ca ei m-au placut foarte mult dar sa mai vin o data la sediu sa dau un test Excel ca sa fie ei convinsi ca eu sunt ce trebuie.

    Deja schimbasem jobul, ura si la gara.

    Comentariu apreciat.572
    • Nu inteleg de ce ai stat sa te ia aia la rost, ca doar nu mai suntem la gimnaziu, sau era o figura de stil?

      Comentariu apreciat.270
    • Excelu si engleza e viata mea.

      Cel putin pe excel chiar recent intr-o discutia ma intreba bosull de la financiar, trecusem de HR-iste, daca sunt avansat.

      Pentru mine asta e intrebare de baraj, daca ii explic ca 99% el nu foloseste in departament mai mult de functii basic se oftica, daca ii zic ca depinde zice ca nu sunt sigur de mine. Am invatat sa zic ca daca ei folosesc macro-uri nu pot sa zic ca sunt proficient in asta dar pot reimprospata rapid. Problema e ca am dat anterior de unii care nu stiau ce sunt alea macro-uri :))

      121
  17. in IT se angajeaza mult pentru “bench” daca nu te iau in 10-15 zile dupa interviu inseamna ca au pe cineva mai potrivit

    164
  18. De-a lungul timpului, am observat cateva aspecte…
    -extrem de multe joburi sunt listate degraba, neavand ca scop sa angajeze pe cineva pe el. Fie e deja dat prin pile, fie trebuie listat doar ca sa se respecte niste proceduri interne, fie ca sa agate cv-uri etc. Uneori nici nu au inca proiectul si fundingul de la client dar jobul e listat oricum.
    -pool-ul de angajati este extrem de mare, f multi oameni care aplica, sunt zeci si chiar sute de aplicanti pt un rol (buch), ca hr ai de unde alege si de-aia isi si permit sa se poarte cum se poarta;
    -inca suntem vazuti ca o piata de “indieni” ; nu avem o cultura a startupurilor, a concurentei… sa fim ieftini si yesmen asta e tot ce conteaza, ganditul si deciziile pe bani multi se fac in alta parte;

    Comentariu apreciat.372
    • Asta cu pool-ul de angajati depinde extrem de mult de domeniu si de oras.
      Hai in Cluj si cauta un Test Automation senior, sau un senior pe backend cu Java.
      Cat despre cultura startup-urilor, lol. 80% din “antreprenorii” din IT si-au facut firma de outsource cu clienti furati de unde lucrau inainte, altceva nu stim. Dar sunt si firme de produs care angajeaza aici, exista concurenta, se iau si aici decizii doar ca nu ajungi usor acolo.

      143
    • Il gasesti si in Cluj daca ii dai 3/4 din banii de Germania…sau il aduci din București sau Iași, bine nu pe 6000 de lei…

      122
    • @Liviu, nu ajungi la salar ca nu-ti raspunde nimeni. Si stai linistit ca nu vorbim de 6000 de lei ci de dublu sau peste (pe automation), pe carte de munca nu PFA si prostii.

      66
    • Fa rolul remote. Da anuntul si pe Polonia, Cz, Sk si care ti se mai par propozabile. Ia in calcul si pe contract (adica cu daily rate). Solutii sunt, dar trb adaptabilitate. Stiu ca in Cj se practica wfh 2 zile pe luna si doar daca ai nu stiu cata vechime in companie…come on…

      111
    • @Liviu fix! O sa le zic alora din state ca pentru un rol in sucursala din romania sa externalizam in polonia, eventual freelance.
      Inainte de pandemie aveam 5 zile wfh/luna, momentan suntem full remote nu se stie cum va fi mai incolo ca inca nu s-a discutat si oricum e decizie ce se va lua la nivel global.
      Din nou, am trecut prin problema asta, pana la urma am gasit. Ceea ce voiam sa exemplific e ca in unele cazuri resource pool-ul e extrem de mic.

      100
    • Ce am spus eu nu ti s-au parut solutii bune fiindca pana la urma ai gasit. Daca nu gaseai, tot pierdeai rolul. In fine, depinde si de context, dar ideea e ca daca te adaptezi, ai sanse mai mari sa gasesti. Lumea nu mai e ca inainte, vrea flexibilitate, a prins gustul. Cand are chef, vine la birou, cand nu , lucreaza din cabana. Si asta este cost optimization si pt comp.

      132
    • pool-ul de angajati este extrem de mare – suuuuure. E foarte mare. Mai ales pe d-astea specializate, unde a ajuns salariul aproape la nivel de suedia.
      “extrem de mare”. Lol

      Inca va mai treziti in 2000?

      00
  19. NOU
    #59

    eu o sa dau si nume, ca n-am nimic de pierdut:

    doua experiente cu Deutche Bank, centrul lor de sourcing in Romania: prin ian 2019 ma suna o tanti pentru interviu; merg acolo si incep sa intreb de beneficiile non-salariale (gen asigurare de viata ptr angajat, cursuri, certificari). mi-au zis ca trebuie sa verifice, ca nu prea primesc intrebari din astea. apoi i-am intrebat ce se intampla cu centrul, ca banca-mama tocmai se afla in plin proces de coruptie/spalare de bani prin conturi in Estonia si alte cele, daca o sa fim angajati cu ctr chiar pe DB sau pe vreo firma colaboratoare. mi-au zis ca sunt zvonuri in piata si sa nu ma incred in ele. le-am zis ca acele ‘zvonuri’ sunt pe bloomberg, reuters si new york times. au tacat malc si m-au rugat sa le trimit pe email articolele din presa.

    un an mai tarziu, febr 2020, tot o tanti de la Deutsche Bank, acelasi post; ii zic patania de un an inainte, imi zice ca nu mai lucreaza colega ei care ma contactase si nu era la curent cu interviul meu de atunci. ma roaga din nou sa ii trimit acele articole pe email, ca nu stie despre ce e vorba. evident pauza si nici un semn.

    si fun fact: tipa care e acum Director regional la Coca-Cola era acum multi ani recrutor la o firma micuta, si ma sunase pentru un post la Avon. super nepregatita si fara experienta, intrebari stupide. ajung direct la Avon, incepe interviul, alte doua tipe mi-au dat exemple de situatii limita prin care eu trecusem deja in jobul in care eram atunci. practic am avut raspuns pentru toate situatiile lor. apoi ma suna tantica de la firma recrutoare si imi spune ca nu se potriveste profilul.

    Comentariu apreciat.494
  20. Și nu uita de cei care dorm și se trezesc la birou, ca să “performeze”

    91
  21. 1. HR-ul vrea sa inchida repede posturile vacante asa ca de-asta invita pe toata lumea la interviu. Nu se stie de unde sare iepurele. Nu le pasa de competentele intervievatului, doar sa ii placa managerului/team leaderului… Uneori daca managerului nu vrea s-o f*** ii mai zice managerul sa nu ii mai piarda timpul cu interviurile inutile.

    2. Multe firme care isi externalizeaza procesul de recrutare apeleaza ori la 2-3 firme micute, daca e clientul mare, sau le rotesc, daca e clientul mic. De-asta se intampla ca acelasi candidat sa fie sunat de 3 ori pentru acelasi post in aceeasi firma.

    3. De multe ori cand procesele de recrutare se prelungesc la nesfarsit inseamna ca postul ala era promis ori vreunei recomandari de sus, ori cuiva din intern dar nu s-a concretizat nimic si trebuie sa pastreze si ei aparentele cuiva si sa dea bine pe hartie.

    4. Uneori se intampla ca HR-ul sa dea din colt in colt pentru ca managerii vor un om pe 3 posturi iar politica salariala a firmei nu permite asta. Daca e un HR ok iti va zice ca asta e plafonul salarial + beneficii fara alte abureli ca sa nu il scuipi dupa aia pe hol ca te-a mintit.

    5. Cum iti dai seama ca atat firma cat si HR-ul sunt praf? Te pun sa faci teste de inteligenta si logica pentru pozitii middle si senior unde teoretic deja ti-ai demonstrat calitatile pe domeniul respectiv. Dati-le jet din prima. Poate se prind pana la urma.

    6. Favoritii mei sunt HR-istii care iti zic la telefon cat de minunat esti, ca ai experienta necesara, cunostinte tehnice etc. pana cand le zici ce asteptari salariale ai. Atunci incep sa iti zica ca iti mai trebuie vreo 2-3 ani de experienta, sa pui burta pe carte si sa mai inveti pentru vreo 2-3 certificari…Pot doar sa imi inchipui ce injuraturi primeau aia cand se desparteau de ele.

    Comentariu apreciat.283
  22. 7. Aveau termen sa il termine in 24 de ore si nu au gasit pe cineva in firma 🙂

    Comentariu apreciat.320
  23. Din pacate daca nu dai si numele firmelor “neserioase” nu poate ajuta pe nimeni cu cu nimic faptul ca ai dat tu 30 de interviuri intr-un an!

    Comentariu apreciat.280
    • Numele firmelor sunt un pic irelevante. In aceeasi companie poti sa ai departamente de cacao unde interviul tehnic sa fie de o idiotienie maxima si departamente ok, sau super unde totul merge ca pe roate. Toate combinatiile pot fi intalnite.

      193
    • NOU
      #66

      Pot sa dau nume, unele se pot descifra din descriere. Nu am dat pt ca sunt unele de ii trimit topoare lui Vali și apoi i le trimite neascutite.

      170
  24. Huh.
    “în 4 ani din 2015 în 2019 […], trecând prin 5 companii”
    Nu are nimeni o problema cu asta, se pare. Tu ceri seriozitate, dar cand vine vorba de dat, fuck all. Asta in conditiile in care in unele domenii abia dupa 6-9 luni incepi sa devii productiv.
    Continua cu sportul asta, sunt ferm convins ca un CV cu firme insirate ca la Pokemon ajuta enorm peste cativa ani.

    Indecis. Tu ce zici?3317
    • Mai degraba as tine in echipa un ins bun unu-doi ani, decat unul prost zece.

      218
    • De acord, dar omul nu a stat nici măcar unul, în medie. Iar dacă a sărit de un an undeva, e și mai grav în alta parte. Pe de altă parte, dacă e chiar așa bun, ar primi ceva sa rămână, nu ar fi nevoie sa treacă prin zeci de interviuri poate poate primește ceva extra față de jobul precedent.

      Indecis. Tu ce zici?247
    • “Pe de altă parte, dacă e chiar așa bun, ar primi ceva sa rămână”
      Stim bine ca de regula, asta nu se întâmplă.

      154
    • Sincer daca tu cauti un job serios iar tu ai in CV 5 firme in 4 ani, eu nici nu te-as chema la interviu. Mi-e f clar ca nu apuci sa legi mare lucru cu nimeni si esti acolo doar ca o treapta in cariera ta imaginara in care iti dublezi salariul la 2 ani.

      214
  25. NOU
    #72

    In 2015 aveam 3 ani la compania de la care am plecat, am stat 1 an în alta parte, 1 an și 9 luni la următoarea, 8 luni la următoarele 2 și am 1 an și 9 luni la compania curenta.

    Primesc întrebări pentru cele de 8 luni și răspund cu fix ce s a întâmplat. La prima trebuia creștere și nu mi au dat-o pentru ca nu aveam 6 luni (aveam 6 luni fără 4 zile) și la a doua echipa mea avea deadline uri stricte și alți băieți de la IT ieșeau 4 ore in pauza și petreceau ca a întrat Dragnea la pușcărie. Nu văd de ce as investi mai mult în astfel de companii.

    234
  26. Acum cativa ani am avut un interviu telefonic cu „sefa” unei agentii de publicitate. Toate bune si frumoase pana cand m-a facut de cacao pentru ca „am terminat o facultate privata de marketing in loc de ASE”. Ca „la facultatile private nu se invata carte, ca stim cu totii cum se iau examenele.” (Ma jur ca daca as fi stiut o cale mai usoara de a lua examenele decat invatatul pe rupte, nu as fi avut restante si as fi luat si licenta fara nopti nedormite).

    Apoi m-a intrebat cand pot sa vin la o discutie face-to-face. Nu m-am dus. Cateva zile mai tarziu, o cunostinta care daduse CV-ul mei „sefei” respective m-a intrebat de ce am refuzat sa merg la interviul face-to-face. I-am spus pentru motivul, iar raspunsul a fost: „Aaah, pai asa face ea, ma, ca sa vada cat de tare iti doresti postul”. WTF.

    Comentariu apreciat.232
  27. O HR-ita m-a abordat pe LinkedIn sa imi propuna un post pe IT. Din numele firmei imi dau seama ca mai aplicasem la ei cu 2 ani in urma, dar m-au respins la etapa tehnica. Culmea – fix cu aceeasi tipa vorbisem, dar n-a tinut-o memoria. Cam weird situatia

    158
    • E ca și cum ai cere unuia de la call center ul RDS să-și aducă aminte de tine și peste 2 ani, când suni ca nu ai net…

      Comentariu apreciat.396
  28. îmi spune că s-a sucit clientul și că se amână un pic procesul.

    In argoul HR asta inseamna ca nu te-au selectat pentru job.

    A trecut un an jumate, mă întreabă o fată de la ei dacă nu vreau o nouă oportunitate.

    In traducere: nu mi-am facut targhetul de interviuri. Nu vrei sa te fraieresc si pe tine un pic, sa pierzi niste zeci de minute din viata raspunzandu-mi la intrebari doar ca sa imi fac targhetul de interviuri?

    De ce mi-a mai cerut să îl termin e o enigmă.

    Pentru ca aveau nevoie de un proiect facut pe gratis, de aceea. De asta. Dupa care ai fi primit feedback ca nu ai trecut interviul.

    Comentariu apreciat.380
  29. O sa incerc sa dau cateva detalii cum sa te prezinti mai bine la interviuri. Am facut si un guest post in 2019 la Vali pe blog insa ca in orice situatie, de atunci, apar lucruri care trebuie imbunatatite, lumea evolueaza, se schimba procese, obtii noi date despre tine, trebuie si tu sa-ti adaptezi stilul. Ar trebui sa vin probabil cu varianta 2.0

    Cateva mici mentiuni (nu intru ca in guest postul facut de mine atunci in toti pasii) dar rapid scriu in viteza:

    Pentru colegii de comentarii, din propria experienta zic (posibil sa nu am dreptate, e doar parere personala):
    – Un interviu trebuie tratat ca un proces de cunoastere (vezi ce stii, ce se cere si unde esti pe piata, obtii feedback) si un proces de vanzare (obiectivul e sa obtii contractul).
    – Poate fi un singur un apel telefonic sau poate fi format din mai multi pasi: Apel telefonic de la recrutor, interviu 1 semi tehnic cu managerul, interviu 2 tehnic telefonic cu un expert, interviu cu echipa care poate sa dureze si 5 ore (cate o ora o persoana diferita)
    – La un interviu poti fi intrebat detalii tehnice, de “team fit”, de comportament (“behavioral questions”), sau de istoric, ce ai facut cand erai copil ce responsabiltati ai avut. In toate astea tu trebuie sa te vinzi
    – In fiecare pas e alta persoana la care trebuie sa te adaptezi stilului acesteia, din nou, ideea e sa vinzi acolo.
    – Oricand poate pica interviul, daca uneia dintre persoanele din tot procesul de mai sus, la o intrebare i s-a parut ca ai fost dubios sau poate neconvingator, nu va da go-ul pe mai departe. Nu conteaza ce ai facut in pasii precedenti sau cu ceilalti membri ai echipei, sunt firme mari in care daca unul din 5 zice ca nu i-a platut de tine, firma nu merge mai departe pentru ca ei vor sa aiba 100% OK.
    – La un interviu ai de lucrat cu tine, cu persoana din fata ta, cu timpul (trebuie sa termini in intervalul respectiv), cu emotiile, cu atentia (trebuie sa ramai concentrat pe obiectiv, pe vanzare), cu intrebari capcana, cu varianta de raspuns optima (poti avea 3 variante de rezolvare la o situatie dar trebuie data cea mai optima), cu contra candidatii impotriva carora cocurezi (poti fi bun dar altul sa fie si mai bun)
    – Nu tot timpul cel mai bun tehnic ia oferta, din nou, sunt mai multi factori
    – O oferta “verbala” sau o promisiune nu inseamna nimic, nu va bazati ca a zis managerul nu stiu ce, am avut situatii cand dupa oferta scrisa a trebuit sa o retraga. Sunt x motive sa pice pe parcurs: freeze, te-ai miscat mai greu cu venitul, cu acceptatul, cu actele, s-a dat pozitia, a acceptat unul inaintea ta, nu mai e bugetata, nu mai e interesat clientul alora. De asemenea dupa o oferta scrisa poate urma un background check, o oferta scrisa poate fi retrasa daca background checkul pica, deci din nou, nu inseamna mai nimic ca ti s-a facut o oferta dar procesul nu s-a terminat, poti sa te trezesti cu niste clauze cand sa semnezi contractul cu care sa nu fii confortabil si sa fii nevoit sa le refuzi
    – HR in general nu da feedback din doua motive, lipsa de respect fata de candidat, si sa evite sa fie data in judecata firma pe motiv de discriminare. Sa ziceti merci daca da feedback standard de genul “desi suntem impresionati de calitatile si modul cum v-ati descurcat la interviu, am decis sa alegem alta persoana pentru urmatorul pas”
    – Din nou, tratati interviul ca un proces de vanzare in care te duci sa incerci sa semnezi contractul, nu va abateti de la obiectivul asta.
    – nimeni nu mai tine minte ce ai facut acum 2 ani chiar daca ai dat interviu cu acelasi HR. HR-u vede poate sute de persoane pe an, nu o mai tine minte pe Geanina. Desi sunt ceva notite in sistem, nu te astepta ca alea sa aminteasca tot ce s-a intamplat.
    – Daca ai picat un interviu la firma X, ideea ar fi sa incerci din nou dupa minim 1 an, altfel te vor refuza
    – Sunt multe metode de a te pregati pentru un interviu insa din experienta consider ca doua ofera feedback bun: mock interviews dai interviu ca un joc cu cineva din domeniu, rogi pe cineva daca are timp sa-ti dea un interviu (un prieten, cineva de pe grupuri de mock interview, de pe meetups, linkedin, fosti colegi care sunt angajati la alte firme, sunt chiar siteuri care programeaza mock interviews.) si ceri feedback si ala fiind un interviu de forma, un joc, feedbackul va fi direct, pe langa asta auzi chestii noi de care nu stiai. A doua metoda este sa te duci fizic la interviuri dar scopul sa fie sa imbunatatesti tot timpul prestatia (vezi ca te-a intrebat ceva tehnic si nu te asteptai incerci sa modifici acolo, poate vezi ca ai emotii incerci sa modifici modul in care vorbesti, poate vii cu un speach bun la inceput la intrebarea “tell me about yourself” unde nu-i insirui o serie calidati tehnice ci poate formulezi in asa fel incat sa zica ala “ok, vreau sa aflu mai mult”. In general de la intrebarea asta incerc sa dau directia interviului, acolo incerc sa dau un hint la ceva ce consider eu exceptional ca am realizat ca ala sa intrebe detalii si eu sa plusez mult in zona aia. In minutele alea conteaza mult impresia
    – Ce inseamna sa te vinzi, pentru mine inseamna sa explici ce ii iese (sau i-a iesit) firmei in urma colaborarii cu tine (proiecte mai multe, calitate mai buna masurata cu indicatorii astia, timp de executie mai scurt, automatizat, creat procese care au schimbat/imbunatatit chestii, mai multi clienti, profit mai mare sau cota de piata mai mare, echipa s-a marit, clientii au platit mai mult, ce ai inovat/inventat, ceva ce ai facut remarcabil de pe urma careia firma/echipa a profitat). Asta-i intereseaza, nu-i intereseaza ca ai scris 3 pagini in word saptamana asta.

    Pentru autorul guest postului. Pe langa relatare, pentru mine (cel care merg la interviuri si dau de diferite situatii) m-as concentra pe feedbackul pe care mi-l fac eu in urma lor:
    – Doua intrebari pe care mi le-as pune: din 30 de interviuri ce statistica am? Cate au trecut de primul pas? De al doilea? De la cate am primit oferta?
    – Unde trebuie sa adaptez la modul in care ma prezint la interviu? La ce zona? Eu ma uit cum pot statistic sa ajung in oferta finala din mai multe interviuri executate.

    Din nou, sunt doar pareri personale si la anul pot veni cu alte idei pentru ca pot avea alte date in urma prestatiei mele la interviuri. A, scuze pentru romgleza si pentru greselile gramaticale

    Indecis. Tu ce zici?3016
    • Ai foarte mult timp la dispoziție dacă faci analize de genul ăsta.
      Mai taie din ele, că-s prea multe.

      Indecis. Tu ce zici?1418
  30. lucrez la stat, de aici ies la pensie
    nu mai trebuie să merg în viața mea la interviuri

    Comentariu apreciat.412
    • Poti iesi la pensie si de la privat (se mai intampla :)) daca dai peste o firma ok (da, exista si d-astea prin Romania, desi rare). Nu disperati. Sursa: experienta de peste 15 ani cu diverse multinationale

      24
  31. n-am mai fost la intervirui de vreo 10 ani de cand sunt la astia. mi-e bine aici, salariul a crescut, increderea lor in mine a crescut, oportunitati diverse au aparut, de unele am profitat, de altele nu, daca ultima da roade, sky’s the limit. daca nu se schimba nimic radical, aici imi putrezesc oasele.

    am participat si la procesul de “recrutare”. pe cativa colegi m-au pus sa ii tin de manuta cateva saptamani/luni pentru a se convinge safii ca cei de la hr au facut treaba buna angajandu-l pe respectiv. aberant dar hei, au fost cateva saptamani misto.

    si partea de care sunt cel mai mandru este aia in care m-au pus sa il trainuiesc pe noul angajat, care nu stia exact diferenta intre mana stanga si mana dreapta. era proaspat absolvent. al unei facultati de stat, faimoasa de altfel. acum le construieste singur un bloc.

    173
  32. Faceti va firme. Altfel la 50 de ani aveti sanse mari sa nu va mai cheme nimeni la interviuri. Si veti accepta orice. Am eu o sefa de depozit fosta mare directoare la o multinationala. Om fain de altfel.

    48

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.