După articolul ăsta, mi s-au cerut lămuriri cu privire la partea aia cu serviciile adiacente la suprapreț.
Modelul american, vizibil la UiPatch, de pildă, este să vinzi 51% din companie fondurilor de investiții, care la schimb vor convinge toate companiile în care au investit să lucreze cu acest nou startup mirific. De aia crește cifra de afaceri la cer în primii ani.
Modelul românesc este un pic diferit, din ce am auzit. Primești investiția, și apoi ți se sugerează să lucrezi mai departe cu anumite companii, unde investitorii au interes direct sau indirect, pe ideea “are fi-miu o firmă de design, are amantă-mea o firmă de piar”, din astea clasice.
Problema nu este aici, ci în altă parte.
Prima problemă este că prețurile acestor companii sunt foarte mari. Dacă tot ai asigurat clientul și el nu poate merge la altă firmă din piață, de ce să nu-ți pui ce preț vrei tu? Ce o să facă? O să supere investitorul?
A doua este că munca prestată este de proastă calitate. Nu are nimeni interes să facă ceva calitativ, dacă clientul oricum lucrează cu firma ta. De ce să te agiți? Ca să ce? Să faci ceva bun? Ce rost are? Banii vin oricum.
Schemele astea adorabile contribuie și ele din plin la eșecul startup-ului.
Nu zic că asta se întâmplă la unele acceleratoare și huburi românești, că n-am de unde să știu. Se întâmplă așa, undeva, în aer.
Fix de asta se plângea și Edison Motors in Canada. Că aveau coadă de investitori cu sute de milioane de dolari pe masă, al căror scop era să îi transforme în asamblori de mașini făcute în China în timp ce consumau toate subvențiile statului și banii celorlalți investitori.
Expun experienta mea cu o platforma de angel investment (unde nu am investit nici un ban, dar am asistat la vreo .. 30 de pitchuri) :
1. tinerele sperante(startupurile) vin sa ceara bani tintit : vrem 50k, 100k, 900k ca sa ajungem la urmatorul milestone (cota de piata de obicei) in 6-12 luni. Si zice : cu banii aia vom face ABCD, cheltuielile noastre actuale sunt aia aia aialanta .
2. Daca primeste banii, acestia provin(de obice) de la 10-20 de actionari care au pus fiecare miuta lui in speranta ca o sa se inmutleasca.
3. tanara speranta da un raport odata la 3-6-9 luni in care zice cam pe unde e .
Eh, cu tot acest amalgam este imPROBABIL ca pe termen lung tanara speranta sa-si ia agentie de webdesign de 500E/ora ca i-a zis actionarul nr 3 . Pentru ca are zeci/sute de actionari mai mici care stau cu ochii pe startup ca pe butelie .
Nu zic ca nu se intampla (cum fiecare am auzit de un mos care a murit cu tigara in bot la 90 de ani) , dar in opinia mea este improbabil ca delapidarea startupurilor in aceasta faza sa fie un modus-operandi (viabil) .
Legat de investitori suparati : Am fost penru o scurta perioada de timp actionar (minoritar – LOL) la Teamviewer. Ce sa vezi, actionaru minoritar Petrus Advisors( cu 3%) i-a dat la ziar si a zis : ALOOOO, ALOOOO, DA BA BANII .
„As active investors we will not tolerate that you spend ca. 1.4x your net profit or over 70 million euros per year on sponsorship contracts with Manchester United and Mercedes Formula 1,” Petrus said. „You are not SAP, Oracle or Mercedes.”
https://www.reuters.com/lifestyle/sports/teamviewer-contact-with-manchester-united-about-contract-2022-11-17/
Si antreprenoru Teamviewer a reziliat contractu.
m-am oprit la platforma de angel investing. ai vrut tu să îmi fuți articolul venind cu exemplu din altă parte, că știi bine că am dreptate.
@zoso : eu zic ca l-am salvat pa articol !
La fel cum este tot improbabil ca overtime-ul sa nu fie platit si sa fie incurajat la modul: da’ ce, aia din San Francisco credeti ca au work and life balance? Va dam stocks dupa ce bubuim pe bursa.
Si uite asa ajung 2 sa faca munca de 3. S-a facut economie de un salariu.
Nu exista nimic mai umilitor in cariera unui profesionist in IT (ca sa nu intram in detalii) decat average sefuț românaș la un startup. Si daca nu ai prea multa legatura cu industria doar mai urmareste-le vomele puse pe Linkedin. Exceptiile sunt atat de rare incat cauta tu si sigur nu vei gasi fix exceptiile.
@nightwalker : oare nu este mult mai umilitor ca ITist sa nu ai cunostiinte tehnice care sa fie cautate ?
Si atunci da, te duci la average sefutz care iti baga average salariutz pe card, sau tai facturica si dai mail cu kind reminder la fetele de la conta . Mai dai un scroll pe reddit si vezi ca unu mai prost ca tine a luat 5 compensatorii … poate fi teribil de umilitor, sunt de acord .
Esti it-ist, nu vanzatoare de bilete in cusca la metrorex !
ut satus spectaculum!
Gresit.
Ca sa-ti rezum, pretentiile sunt de San Francisco, salariul este de Geoagiu-Bai.
Expertii aparuti dupa ultima ploaie si in urma unor cursuri la vestitele scoli de programare din online-ul romanesc nici nu intra in discutie. Sper ca esti constient ca astia nici macar nu trec de interviul cu HR-ul unui startup, nu mai vorbim despre interviurile tehice.
Nu stiu cat % din ceea ce spune Vali chiar se intampla in realitate, daca chiar acestea sunt mecanismele, dar si eu la fel ca si el simtim cum ceva pute tare de tot. El vede dintr-un punct de vedere, eu vad din alt punct de vedere.
Foarte multe lucruri nu sunt in regula pentru ca astfel de atitudine nu si-ar avea loc intr-un mediu care are trebui sa fie dominat de excelenta.
Ca tot zici de compensatorii, cate startupuri romanesti au dat 5 compensatorii cand s-a inchis pravalia? Intreb de curiozitate pentru ca eu nu am auzit.
@nightwalker : nu am reusit sa ma fac inteles, este vina mea .
Reiau teza : Un it-ist/ziarist/medic/escavatorist/vidanjorist/orice-meserie peste medie nu are cum sa fie umilit de sef pe termen lung , pentru ca isi va gasit de lucru indeajuns de repede pentru a nu fi umilit in mod repetat .
Daca esti sub-mediocru dpdv profesional creste riscul sa-si bata lumea pula de tine, sa nu poti pleca de acolo . De aici probabilitatea te simti umilit creste, ceea ce este teribil de neplacut .
Cred ca nici eu nu am reusit sa ma fac inteles.
Patronașii ajung sa umileasca chiar si oamenii foarte buni. Desigur ca pleaca si arata cat de toxic este intregul ecosistem.
Dar discutia nu este despre asta, ci despre cum nu exista o scena reala a startupurilor pe plan local. Umilinta este doar o consecinta a dinamicilor descrise mai mult sau mai putin complet de catre Vali, fapt care face oamenii foarte buni sa migreze spre corpo sau freelancing d-ala evazionist cum ar zice guru din industrie.
scopul unei firme sau a unui demers economic de orice natura este sa faci bani, nu sa faci lumea mai bune …
Hai, mah, doar nu credeai ca vin unii sa bage complet dezinteresat banii in startupul tau doar ca sa faca bani atunci cand reusesti, daca reusesti? De regula, la orice e o schema de sifonat bani prin prieteni
Deci ta-su in loc sa ii dea bani direct lui fi-su prefera sa ii dea bani prin intermediul firmei in care a investit? Si fi-su n-are problema sa saboteze firma in care a investit ta-su si sa o ajute sa falimenteze, in loc sa faca o treaba buna si sa aduca bani familiei? Interesant.
Era prin anii 2010 cred, cand lucram la o firma IT din Iasi.
Primeau astia lunar oferte de cumparare procente de la fondurile de investitii.
La un moment dat, treaba mergea mai prost decat de obicei, asa ca actionarii au zis sa vada despre ce e vorba, doar ca si-au luat consultanta in acest demers.
Rezultatul povestilor frumoase era cam asa:
– noi cumparam 20-25% din afacere
– banii se duc in dezvoltarea afacerii, nu la actionari
– structura de conducere se schimba printr-o tara bananiera, cu legislatie prietenoasa pentru investitori
– se face consiliul de administratie cu niste dubiosi platiti pe salarii regesti
– ei iti aduce clienti din portofoliul lor
– au prioritate sa isi vanda procentul din firma cumparat de la tine.
Ideea era ca preluau controlul firmei, banii bagati in firma se duceau in 2-3 ani pe diverse cheltuieli si consiliul de administratie, apoi sperau sa te ingrase frumos si sa te vanda mai departe catre un rechin mai mare (partea lor), iar tu sa ramai cu aia pe cap.
Erau fonduri de disc, ca Romania e o zona de risc.
Actionarii au ras, si-au vazut de treaba, iar acum firma e vanduta de tot (cred).