Uniunea Europeană vrea transparentizarea salariilor, dar nu cu nume și prenume, ci o medie pentru postul respectiv. Ai 20 oameni care fac zilnic șaibe? Fă o medie a salariilor și atașeaz-o anunțului.
Deşi sunt de acord că publicarea salariilor în anunţurile de angajare ar creşte încrederea în companii şi ar eficientiza recrutarea, angajatorii nu sunt pregătiţi pentru transparentizarea acestora şi se tem că o astfel de măsură va duce la demotivarea unor angajaţi şi va creşte fluctuaţia de personal, arată un sondaj recent al eJobs.
Observați dualitatea. Ar fi bine, că am angaja mai repede, oamenii nu ar mai aplica decât dacă ar vrea cu adevărat salariul ăla, dar nu ar fi bine, că acum căutăm să angajăm oameni pe salarii mai mari decât au sclavii noștri.
Și nu vor să le mărească salariile din senin. S-ar simți sclavii prea bine. Ar crede că companiei îi pasă de ei și unde ajungem după faze din astea? Să muncească mai bine? Să se simtă apreciați? Dă-i naibii!
Also, ce mai fac oamenii de HR cu timpul lor dacă pot angaja mai repede? O să gândească mai multe activități amuzante de team building în companie, nu?
mi-e teamă că în România, după ce angajații găsesc discrepanțele, se va merge la patronat cu cerința de a le tăia din salariu nemernicilor ălora mai bine plătiți
Adica bugetarilor, pentru ca e stiut ca solutia cand tu esti platit prost este sa fie si ceilalti platiti la fel de prost.
Nu cred ca intelegi.
Pentru postul de „operator strung” firma are 50 de angajati. Cand vor sa mai angajeze alte 5 persoane trebuie sa publice anuntul si sa spuna nivel salarial” 3000-4000 lei (net/brut); Nu vor da lista cu toti angajatii actuali si nivelul salarial al fiecaruia.
Ce se va intampla e ca daca vor angaja pe salarii mai mari decat exista deja in companie, (HR-ul stie, fiecare salariat actual pe pozitia aia stie care e nivelul lui de salarizare fata de noua pozitie) actualii angajati se vor revolta sau vor pleca direct la concurenta.
Firma „pierde” in 2 directii:
– fie creste salariile tuturora (care merita, ca altfel i-ar da afara) la nivelul pietii si angajatii sunt fericiti si apreciaza; Teoretic asta ar fi un castig pt companie/angajat, dar cum teoretic compania va plati mai mult va fi vazut ca o pierdere.
– fie nu creste salariile tuturora si o sa aiba angajati nefericiti si slab productivi sau angajati care-si vor cauta altceva din prima. Deci tot pierdere.
@Ariel: nu poti. Intr-o lume ideala poate.
Hai sa-ti spun ce se intampla REAL daca ai salarii intre 3-4.000 RON pentru 50 de strungari si decizi sa le dai la toti 5.000 RON (hai sa fie bine, ca sa nu fie rau).
Nu apuci primele 3 fluturasi de salariu fara scandal, „ca ala munceste mai putin ca mine si ia la fel de mult ca mine).
Oamenii sunt extrem de subiectivi, isi supraapreciaza propriile performante si le subapreciaza pe ale celorlalti. S-a incercat asta in comunism si stim cum a functionat.
Ce poate functiona (dar nu pe toate meseriile) e sa corelezi salariul cu productivitatea, produci 10.000 de saibe si media e de 8.000, ai un plus de 25% la salariu.
BTW, ai sesizat la bugetari cand s-au marit salariile tuturor o crestere a productivitatii, servicii mai bune? Q.E.D.
@hiqued, ba da, am observat o crestere a pretentiilor financiare extra-salariale (aka spaga).
In domeniul in care lucrez eu e simplu si imi place – se publica salariul oferit la virgula (mai se adauga niste bani in functie de situatia personala a fiecaruia, dar tot asa totul e la vedere si se poate calcula).
Ideea sistemului e ca fiecare pozitie are o anumita valoare – iti faci treaba, bravo, de asta te platim; nu iti faci treaba, pleci. Probabil sistemul ar putea fi imbunatatit cu niste bonusuri aditionale de performanta. Dar altfel totul e super transparent.
O alta componenta a sistemului e ca nu exista promovari. Te simti material de manager aplici pe pozitie cand se elibereaza. Faptul ca esti un strungar emerit si lucrezi de 30 de ani pe pozitie nu te califica automat la a prelua conducerea sectiei.
Sclavagismul n-a disparut, s-a rebranduit!
Ma straduiesc foarte tare sa inteleg cum ai putea sa specifici intr-un anunt de job salariul exact. Eu cand merg la piata stiu ca vreau sa dau 20 de lei pe kg de capsuni, dar daca vad unele mai faine la 25, mai plusez 5 lei si le iau.
Apoi daca postezi un range, cu ce mai este folositoare informatia? Angajez sofer, salariu 2000-8000. Complet inutil.
Inteleg nevoia sa nu iti pierzi timpul la interviuri, unde dupa 5 intalniri iti ofera mai putin decat ai in prezent, am patit si eu si de atunci la primul email le spun cat castig la locul actual ca sa nu ne irosim timpul degeaba.
Apoi sa te apuci sa publici o medie a salariilor angajatilor ar face ca angajatii care castiga mai putin sa se frustreze si sa devina si mai putin productivi. Iar motivul principal pt care unii castiga mai putin este ca sunt mai slabi, mai ineficienti etc.
Eu am 5 colegi pe pozitii aproape identice cu diferente semnificative la salariu. Sa ma apuc acuma sa stric fengshuiul in birou si sa fiu nevoit sa le zic verde in fata ca sunt mai slabi decat colegii lor si sa ii umilesc cu date exacte legate de productivitatea lor si motivele pt care colegii lor primesc mult mai multi bani?!
Iar in companiile mici, unde sunt foarte putini angajati, media aia nu ar mai fi neaparat o medie, pt ca ai putea sa deduci destul de bine cat castiga fiecare.
Totusi, exista site-uri ca Glassdoor sau Kununu sau altele, unde angajatii (nu angajatorii!) publica salariile (anonim), deci pentru o anumita pozitie la o anumita companie, poti vedea cam care este marja pentru un anume post.
Sigur, problema e ca pe site-urile astea nu intra neaparat Gigel care e instalator sau Marinică care face șaibe, si nici firmele prezente acolo nu sunt neaparat buticul de cartier, dar cat de cat informatia exista. Trebuie doar sa vrei sa o cauti.
Eu mai intru pe undelucram.ro
lol, aia de la undelucram.ro care modereaza 99% din comentarii?
undelucram nu mi-a aprobat de 3 ori la rand un review la mega-corporatia de unde am plecat in nervi. pur si simplu nu au acceptat review de 1 stea, cu ton clar dezamagit de firma. abia a patra incercare a fost cu noroc, unde am pus rating-ul de doua stele in loc de una, si unde am impachetat toate mizeriile in cuvinte frumoase si catifelate.
Instalatorul Gigel castiga de 3x mai mult decat un IT-ist
Pe bune, daca e bun pe meseria lui… Rupe!
Valabil si pentru electricieni, zugravi, etc
Daca e si pe cont propriu, in 2-3 ani de munca poate sa se pensioneze:)
Suprinzator au inceput sa afiseze un range salarial in ultimul timp. Asta pentru ca probabil, ca si mine, lumea nici nu le mai raspunde cand nu vede acolo $. Imi pare rau insa nu o sa mai repet greseala sa petrec ore la interviuri sa aflu ca imi oferiti sub ce iau deja. Nu mai zic de clasicul fa tu cv-ul si urca-l si la noi pe platforma si aplica acolo. Nu mersi.
Te-am gasit pe linkedin/bestjobs/ejobs/etc., unde ai deja CV, dar ia, hai, mai completeaza odata aceleasi date si pe platforma noastra.
„Firma nu vă poate oferi salariile pe care le vreți voi” zise CEO-ul, dându-se jos din rabla nou-nouță.
inb4 fetele de la HR corectand anuntul „salariu porneste de la 2000 si poate ajunge pana la 100000XXXXXX RON /luna”. Poate as in „daca inveti bine poate il vei depasii pe Bill Gates sau pe Muska” :))
Gata, problem solved
Exista in Austria legea asta (trebuie sa publici salariul pentru o pozitie in anunt), iar efectul este ca toate firmele scriu ceva de genul: „salariul incepe de la [suma minima], dar poate varia in functie de calificarile fiecaruia”.
Ceea e, in principiu, e ok, doar ca la unele pozitii, acel minim este descurajant de mic. (chiar daca in teorie poti primi mult mai mult la oferta)
In Slovacia e asemanator, unde pe anunturile de angajare e mentionata o suma orientativa (de obicei la limita de jos a ce poti castiga lucrand pe acea pozitie) + „poate varia in functie de calificarile fiecaruia”.
In Romania o singura data am vazut trecut salariul pe un anunt, si asta la McDonalds.
Salariul incepe de la 2550 de lei :))
E mai complicata decat pare chestia asta cu salariile facute publice, cei care sunteti 100% pentru asta aveti impresia ca toti angajatii ar fi de acord cu asa ceva, dar asta nu este nici pe departe adevarat.
Nu inteleg de unde utopia asta ca transparentizarea ar crea o noua ordine in piata muncii, ca s-ar grupa cu totii impotriva overlorzilor corporatisti, de parca n-ati fi facut niciodata parte dintr-un grup de oameni complet diferiti, care au aproape singurul lucru in comun doar faptul ca lucreaza in acelasi loc .
Inainte sa va imaginati chestii gen cum se duc toti cei 500 de angajati ai unei companii in biroul CEO-ului sa-l ia pe sus si sa ceara egalitate pentru toti, realitatea va fi ca angajatii vor incepe sa se manance intre ei, vor incepe scandalurile, barfele la un nivel de 10 ori mai mare decat acum, chestii gen ” ala ia cu 100 de euro mai mult ca mine, dar ieri a plecat cu jumate’ de ora mai devreme ” // ” ala incepe de la 10 si ia nu stiu cat, eu de ce trebuie sa incep de la 8 si sa iau mai putin ” // ” ala e cu 1 an mai nou in firma decat mine, si desi facem aceleasi lucruri si facem o munca de baza si am putea fi inlocuiti in orice moment, eu tot vreau sa am ceva in plus fata de el la salariu ” si tot felul de alte mizerii de genul, exemplele ar fi infinite.
Realitatea ar fi ca in majoritatea mediilor de munca atmosfera si colegialitatea s-ar duce fix pe pula, oamenii in general sunt obsedati sa se compare cu cel de langa el, si mai mult, sunt obsedati sa fie mai buni decat cel de langa el, iar unii ar merge pana in panzele albe si pentru cele mai mici diferente, 50 de euro in plus, 100 de euro, ca i se pare lui ca ala a completat mai putine excel-uri, a carat cu doua lazi de marfa mai putin, a condus pe un traseu mai usor etc. * insert ce meserie vreti voi aici * .
Oamenii dintotdeauna au fost tribali si intotdeauna vor fi, Ion nu va lupta sa castige la fel de mult precum Vasile, desi fac aceeasi munca, Ion se va duce la seful si ii va turna fel si fel de argumente si nimicuri despre cum desi nu se vede sub absolut nicio forma, el este mult mai util pentru companie decat Vasile, nu va mai imaginati chestii din filmele cu supereroi unde toti oamenii buni se unesc sa-l doboare pe CEO-ul mare si rau.
Si ca o paranteza personala, sunt angajat la locul de munca curent de aproximativ 5 ani si cam jumatate, iubesc locul asta si in momentul de fata nu ma gandesc nicio secunda sa plec de aici, dar daca salariile noastre vor deveni publice si agatate pe toate gardurile, directiva obligatorie si fara sa poti sa alegi separat sa il tii pe al tau privat, am plecat. Am colegi cu care sunt ca fratii, desi unii sunt cu 20-30 de ani mai batrani decat mine, nu mai exista aproape niciun secret intre noi, si colegi pe care-i vad aproape zilnic de 5 ani, si nu ne zicem mai mult de salut, buna, ce faci, sau vreo 2-3 vorbe maxim schimbate aiurea de 2 ori pe an. Maxim abia stim cum ne cheama. Sunt un om caruia ii place sa fie extrem de privat in anumite aspecte ale vietii, nu as vrea ca oameni cu care nu am absolut nicio legatura sa stie la zecimala cat castig eu pe luna, si de asemenea, nu ma intereseaza sa stiu nici eu detaliile astea despre alti oameni.
Si da poate sunt alti oameni pe aici prin companie care nu lucreaza cat lucrez eu si castiga ceva mai bine, ce credeti, atata timp cat eu in momentul de fata sunt fericit si multumit cu ce am, chiar nu ma intereseaza, fiecare sa castige cat vrea si cat poate !
Pare o demonstratie de analfabetism functional. Tu ai inteles macar despre ce e vorba? Chiar nu pare. Stai linistit, nu te pune nimeni sa iti afisezi salariul TAU… e vorba de o medie/range salarial. nu de ceva nominal.
Nu, nu pare, idea de baza pe subiectul asta a pornit intotdeauna de la publicarea salariilor exacte, la zecimala, iar cei care vor asta nu prea par fericiti nici macar cu range-urile de plata pe vreun domeniu specific. Eu doar am detaliat ceea ce Flat a spus concis in primul comentariu, cu salarii exacte sau cu range, oamenii se vor barfi si se vor manca intre ei cu prisosinta, nu se vor duce toti cu egalitatea in mana peste seful cel mare.
@Ventor
Ce-ai zice daca ai afla ca esti cel mai prost platit de p-acolo?
La obiect vis-a-vis de comentariul tau:
– cei care se uita in gura altuia, de care spui tu ca se vor manca intre ei sunt niste prosti cel mai probabil (experienta personala imi spune asta), care nu-si merita poate nici pozitia nici salariul si de care ar trebui sa te feresti deja
– cei cu adevarat inteligenti, nu o vor lua ca un afront ci vor cauta or sa-si imbunateasca pozitia (salariul, cunostintele, etc) ori vor pleca acolo unde sunt tratati corespunzator asteptarilor.
Afirmatia ta pune prea mare pret pe „ce cred altii despre mine” … who gives a f..k?
Datorita muncii pe care o fac, nu am cum sa am nici pe departe cel mai mic salariu, iar dupa cum am spus, sunt apropriat de suficient de multi colegi, ne stim salariile si nivelul financiar pe care il avem, stim cam cum traieste si ce-si permite fiecare, iar identic pe pozitia mea mai este doar un baiat cu care sunt tovaras dinainte sa fim amandoi angajati aici, si care ia exact acelasi salariu ca si mine.
Atata timp cat sunt egal cu omul care face aceeasi munca ca si mine si cat stiu ca in general in jurul meu, colegii mei apropriati sunt platiti la un nivel respectabil si nimeni nu se gandeste sa plece sau nu a venit sa spuna ca a auzit ca la nu stiu ce companie concurenta se plateste mai mult, totul e ok. Unii vreti sa stiti la zecimala, e treaba voastra, dar vine vorba aia ” the grass is not always greener on the other side ” .
Stiu ca pentru unii sun acum ca o pasarica basic de la H.R. dar eu nu cred ca transparenta asta ar aduce ceva bun in linistea de la locul de munca. Doar precizarea directa a salariului inainte sa inceapa interviul de angajare, doar cu asta sunt 100% de acord .
Stai ca am ratat ceva: spui ca nu vrei sa cunosti salariile dar fiind „buddy buddy” cu colegii tai le stii salariile si esti ok cu asta.
Nu-ti inteleg logica, sincer
Ce-i asa de greu ? Ne stim salariile intre noi, cei care suntem prieteni sau apropriati, nu le stiu salariile si detaliile financiare tuturor oamenilor din firma, nici pe departe, si nici nu ma intereseaza sa aflu asta. Una e sa vina discutia natural intre prietenii pe care ii ai acolo, alta e sa stie cateva sute sau mii de oameni in mod exact detaliile tale financiare .
E o imensa diferenta intre a vorbi despre bani ca intre prieteni, si de a stii exact cat castigi vreunul cu care te vezi prin firma odata la 5 zile si care se uita incruntat mereu cand trece pe langa tine, si nu iti raspunde la salut.
@Ventor
S-ar putea sa ti se zica ceea ce vrei sa auzi si sa te ia de nepot colegii mai in varsta.
Esti baiet tanar, nu trebuie sa fii asa credul.
@Ventor
Pur și simplu tu ești într-o firmă buna, cu șefi/patroni care vor sa fie bine atât lor dar și oamenilor și cărora le pasă de angajați.
Referitor la celelalte chestii pe care le spui, ai o percepție eronata asupra muncii iar părerile tale derivă din același lucru și anume că la firma ta e ok și ești plătit conform muncii tale pentru că altfel, la modul general:
-daca X începe programul la 10 și eu incep la 8 NU este normal ca X sa ia mai mult;
-daca eu car in fiecare zi in medie cu 3 lazi de zarzavat mai mult decât X NU este normal ca X să aibă salariul mai mare.
Sunt convins că o să îmi spui că X care începe programul la 10 este creativ și face in două ore cat fac eu într-o săptămână – însă în viața reală ca să ai rezultate trebuie să muncești și sunt extrem de puține domeniile unde contează doar partea de creație.
In cea mai mare parte a serviciilor oamenii sunt apropiați ca valoare și implicit ar trebui sa fie apropiați și ca muncă și ca rezultate – iar daca rezultatele sunt diferite este foarte simplu de explicat oamenilor de unde e diferența de salariu – deci nu ar trebui sa existe vreo frica de a spune de la început marjele salariale.
@Ventor:
Citez: ,,Ai 20 oameni care fac zilnic șaibe? Fă o medie a salariilor și atașeaz-o anunțului.”
Este vorba de a da un punct de referinta celor care vor sa se angajeze si sa nu mai piarda timpul aiurea pe la interviuri.
@ GoGu exista un infinit de posibilitati in orice domeniu pe lumea asta, dar cu tot respectul, nu toti alegem sa ne traim viata intr-o paranoia continua legata de faptul ca unul castiga cu 50 de euro mai mult, sau ca altul ma ia la misto pe ascuns. Cum am mai spus, sunt de suficienti ani aici, sunt trecut prin viata, e ok daca unul poate face mai putin ca mine dar ia cu 10% mai mult, personal nu ma afecteaza nicio secunda .
@ Mirel Detalierea ta este buna, si sunt de acord ca eu am privit problema din punctul de vedere a experientei mele de zi cu zi, bineinteles ca sunt putine locurile unde e numai lapte si miere, dar problema oricum se ramifica foarte mult in functie de fiecare domeniu de munca, tipul ei, munca fizica, IT, medicina etc. fiecare are gradele ei de comparatie, in principal, problema asta cu salariile este discutata doar in lumea corporatiilor, si majoritatea discutiilor pe tema se desfasoara doar din punctul asta de vedere.
Dar uite, ca sa ma mut intr-un alt domeniu, munca fizica, daca 2 oameni au aceeasi cantitate de marfa de aranjat la raft // inventariat // indexat etc. in fiecare zi, iar unul este capabil sa vina cu o ora mai tarziu si are permisiunea sa plece cu o ora mai devreme decat celalalt pentru ca termina mai repede, atunci eu nu sunt de acord ca celalalt sa ia acelasi salariu ( sau mai mult chiar ) doar pentru ca sta mai mult la munca. Din contra, daca nu are probleme de sanatate ci doar e mai putin activ si mai eficient, ar trebui sa castige chiar cu 10% mai putin decat cel care sta cu doua ore mai putin la locul de munca, dar isi face treaba mai prompt. Discutia se poate ramifica intr-o mie de domenii, dar referitor la munca de corporatie, domeniu majoritar in bula comentatorilor de bloguri, imi ramane opinia deja spusa .
De ce as merge la n interviuri ca sa aflu la final ca imi ofera mai putin decat cat castig acum?
Mars!
Întotdeauna am avut salariul public pentru colegi și întotdeauna i-am îndemnat să ceară mai mult, dacă nu câștigau la nivelul meu. Mă doare fix în pl că mă bârfesc fraierii că plec mai devreme sau că o ard pe reddit sau mai știu eu ce. La final, când se trage linie, știu ce am livrat.
Stefan, daca ai fi citit, ai fi vazut ca am precizat clar ca in toata discutia asta, singurul lucru cu care sunt 100% de acord este ca angajatorul sa specifice salariul exact inainte de interviu, sau dupa terminarea primului interviu, indiferent cate alte testari mai urmeaza .
Motivele pe care le invoci tu aici sunt ilare. Motivul real pentru care nu este afisat range-ul salarial in anunt este ca in majoritatea cazurilor acest range salarial este mai mare decat ce castiga angajatii deja existenti pe acelasi nivel in compania respectiva. Si atunci salariatii mai vechi (care sunt si mai buni, avand timp sa invete jobul respectiv) vor pleca. Nici eu nu as fi foarte multumit sa aflu ca cineva pe care il invat eu acum ce trebuie sa faca in companie are salariul mai mare decat mine.
Da, clar ar trebui sa-si dea demisia angajatii din firmele unde nu este publicat salariul in anuntul de angajare.
Nu vor romanii sa fie publice salariile, astfel nu mai pot mai pot minți cunoscuții c a au supersalarii.
Dpdv al unui candidat, preferam ideea de range. E mai aproape oricum de ceea ce firmele numesc „grila”, cei care au. Mi-as face o idee mai buna despre cat e minim, cat e maxim, as putea sa ajustez cat cer intre aceste 2 valori, in functie de ce experienta am. Media nu spune prea multe, pt ca poate ascunde fix inegalitatile intre oameni de pe acelasi post. 6 e si media intre 5 si 7, dar poate fi si intre 2 si 10.
la cum decurg interviurile la noi … dacă s-ar publica salariile oferite în anunțurile de angajare mulți din HR ar rămâne fără job.
Philip Morris angajează gestionar în permanență. Am fost la interviu:
– începi programul la ora x, îl termini când termini treaba, dacă este ora 2 noaptea te descurci să ajungi acasă de la dracu’n praznic unde au ei depozitul, eventual te aduc ei până la marginea capitalei.
– îți trece prin mână și răspunzi pentru marfa care se distribuie în Sud Estul României
– vor să fii tâță de mâță apoi te întreabă pe ce salariu ai fi dispus să lucrezi.
Le-am spus 1500€ net și s-au simțit jigniți de parcă trebuia să le dau eu bani pentru faptul că acceptă să mă angajeze într-o companie atât de prestigioasă și care ar da atât de bine în CV
Sunt printre oamenii de la HR care sper ca o sa raman cu job chiar daca se publica salariile, tinand cont ca sunt pro aceasta idee asa cum imi doresc si sa ofer cea mai buna experienta de recrutare candidatului si sa ii zic din start uite care ne e range-ul, sa nu fie procesul din mai multi de 3 pasi si alte asemenea. Legat de ultima ta idee” într-o companie atât de prestigioasă și care ar da atât de bine în CV”, va suna foarte naspa ce voi spune dar, here it is: cu cat e mai prestigioasa compania, cu atat vor fi salarii mari doar in varf, daca vor fi si acolo. Si stiu ce vorbesc, in ultimii ani am recrutat pentru cele mai prestigioase companii din lume si pot sa zic o chestie general valabila: daca nu treci de associate sau nu ajungi la nivelul de manager macar, daca nu director, salariile vor fi cu cel putin 25% mai mici decat in restul pietei si asta e o chestie pe care simt companiile ca „si-o permit” pentru ca ei au prestigiu si ar vrea ca tu sa te inclini in fata lor doar pentru asta. Mai mult, toate companiile astea prestigioase sunt foarte pro diversitate si incluziune, pro lgbtq+, antirasism, iti promit ca nu discrimineaza si chiar daca vii din Papua Noua Guinee ei te trateaza egal cu conationalii lor. Hint: nu e asa. PR-ul si bla bla-ul asta merg pana la bani. In realitate, nicio companie nu o sa te aleaga daca au un conational cu a carui costuri cu salariul ajung mai putin decat cu salariul tau mai mic + costuri legate de dreptul la lucru sau acomodare sau sanse egale.
Eu inteleg problema insa in acelasi timp cred ca exista si o explicatie reala – atunci cand publici un salariu creezi o asteptare si atata timp cat nu exista niste teste universale, o scara de masurat competentele/experienta/abilitatile angajatilor totul o sa fie discutabil.
Eu am intrat la liceu pe baza de medie de intrare si repartizarea pe clase se facea pe acelasi criteriu, media de la intrare.
Acum incearca sa vezi cum s-ar putea face asta, distribuirea in licee si in 4 clase diferite de acelasi profil in liceu daca nu exista un standard (examen de admitere pe timpul meu, mediile din scoala acum etc). Cine din parinti sau copii ar admite ca ei nu merita sa fie in A si ei sunt in B, C sau D? Ca na, pe usa scrie mare ca au clasa de A, cei mai buni din liceu, nu?
Cam asa vad si asta cu joburile – sa spunem ca pui mare in anunt – salariul pestru pozitia asta este intre 3500 si 5mii – cati din cei ce vor aplica vor admite ca ei merita azi 3500 sau 4 mii si nu merita 5 mii?
Insa da, ca angajat sunt absolut de acord ca ar trebui sa existe o indicatie, o plaja de venit mentionata ca sa nu pierdem timpul reciproc, eu sa aplic si sa vad ca e prea putin iar ei sa ma cheme la interviu ca sa vada ca nu sunt dispusi sa plateasca cat vreau eu.
Problema asta cu tinderea spre maximul posibil e mai mult despre natura umana, nu e o problema strict in mediile profesionale. Oamenii vor maximum de rezultat cu minimum de efort oriunde. Eu zic ca solutia e sa ne (auto-)reglam asteptarile, sa fim mai sinceri cu nivelul la care suntem, sa intelegem cum si de ce nu suntem (poate momentan) la varful intervalului. Angajatorii ar trebui sa aiba discutiile astea cu candidatii. Poate n-au chef si e neplacut, dar eu zic ca ar ajuta.
Iar despre standardizare…greu. Companiile au profile diferite, din care reies nevoi de skill-uri diferite, in combinatii dubioase uneori. Asta face procesul de recrutare greu de standardizat. Plus – se vor opune fetele din HR. Un proces foarte simplu de recrutare ar arata ca unele departamente pot fi drastic reduse, sau disparute total, si firma ar prospera in continuare.
@Alexandra – nimeni nu vrea sa fie realist in lumea asta (sau marea majoritate).
Tu de ce crezi ca exista Panasconic si Adibas? De ce cumpara oamenii BMW cu 350 de mii de km in loc de Logan? De ce sunt atatea diete si solutii de slabit, selfies pe net?
Nu o sa vezi prea des om care sa spuna „eu sunt doar manipulant/sofer/casiera, eu nu sunt la nivel de profesor, doctor, inginer” – de regula toti au o scuza si se vad egali cu restul lumii.
De fapt chestia e mult mai simpla. In logistica de exemplu, la un picker salariul porneste (sa vb in sume nete ca sa fie mult mai simplu) de la 2000 lei (probabil in jurul sumei respective).
Acum vine partea care diferentiaza TOATE salariile intre ele: productivitate, ore suplimentare, lucru in wkd, lucru in zile de sarbatoare legala, alte bonusuri (frig / ore noapte, etc)
De asta e ok ca la angajare sa afli macar de la cat pornesti, partea variabila fiind dupa aia complementara si care va face diferenta intre unul care sta 8 ore la munca si altul care sta 6 (de exemplu) pe acelasi tip de job.
@Adib am o ciudata senzatie ca lucrezi in afara si ai uitat de ce ai plecat din Romania, de toate manevrele/textele bagate de patroni la partea complementara, sa nu mai zic in unele cazuri cat de mica e partea complementara altfel ii auzi ca se plang ca nu le place munca romanilor
Aș compara practica angajatorilor cu cea a comercianților din Turcia, unde trebuie să negociezi și pentru un pachet de țigări.
De ce să nu vrei ceva transparent, îți place târguiala de bazar turcesc pentru ceva ce îți determină 8 ore din 24 din viața ta zilnică? Sau veniturile de care depinzi tu și familia ta?
Pentru că oamenii sunt diferiți, dacă tu-mi găsești 2 oameni identici ești cineva.
Noi în România încă gândim ca pe vremea lui Nea Nicu’ când n-aveam în țara asta decât fabrici. Atunci da, era simplu, salariile sunt pe baza a câte piese ai produs și la revedere.
Azi avem infinit mai puține munci de genul, și deja oricum la orice anunțuri cu KPI simple deja sunt afișate salariile. Orice fabrică îți zice clar salariul pentru poziția oferită pentru că sunt poziții simple, ușor de cuantificat valoarea muncii prestate, cu normă minimă.
În schimb cu cât mergi spre latura mai creativă, de exemplu programare (că aici mă încadrez eu de ex) devine foarte foarte dificil să cuantifici.
Am fost atât pe poziția de angajator cât și pe cea de angajat. Și cu firma mea, și cu sau în firmele altora. Îți zic că e un coșmar să angajezi oameni înalt calificați. Mai ales când e făcut de ceva HR-istă care habar n-are de latura tehnică.
Zi-mi cum deosebești 2 ingineri auto de exemplu, la care jobul teoretic e același.
Să zicem că:
– unul oferă soluții mai ieftine de produs pentru piesele la care lucrează, altul oferă soluții mai calitative.
– unul lucrează mai repede, dar celălalt lucrează mai bine.
– nu poți măsura la câte piese îți dă CAD-ul final, că poate-s mai bune piesele celui care lucrează mai încet, iar pe termen lung ieși mai bine cu cel mai lent.
– unul rupe ușa la 5 orice-ar fi (ceea ce e absolut corect) dar altul mai stă când apare o problemă ce trebuie rezolvată, te poți baza pe el dacă e ceva chiar dacă în rest poate nu se stresează prea tare
– altul stă degeaba overtime, lucrează prost și stă la servici doar ca să nu plece acasă, dar trebuie plătit overtime.
Sunt atâtea variabile încât dincolo de fabrici și agricultură întotdeauna va fi un coșmar și sper să nu
S-a tăiat comentariul.
Finalul era
…sper să nu mai fiu în poziția de a angaja oameni calificați pentru că foarte dificil să faci lucrurile să meargă bine, în special într-o țară cu temperament latin-slavo-turc ca la noi.
Eu nu pricep de ce trebuie să fie treaba altcuiva contractul între o societate privată și un angajat.
De ce vorbim de sclavie, ne obligă cineva să lucrăm la Patronul Hraparet SRL și nu la Bani degeaba SA?!
Că nu poți merge și la servici, și la interviuri. Plus că poți primi o ofertă mai bună financiar, dar e foarte greu să investighezi ce fel de oameni sunt acolo. Și apoi te trezești în 3 luni fără nici un venit.
Pentru ca este o forta dispropotionata intre o societate privata si angajat. Trecand peste resursele financiare cea mai importanta este accesul la informatie.
De ex. societatea privata are access la informatii privind salariile din piata sau din asociatia societatilor private sau dintr-un studiu de piata.
Salariatul are access la informatii dintre prieteni/cunoscuti sau un studiu de piata.
Apoi, daca prin absurd de maine salariul unui ingrijitor de veverite creste de 2x pt ca motive, orice societate o sa afle in maxim o pozitie recrutata. Un ingrijitor de veverite cand o sa afle asta exact?
Cred ca la anunturile de angajare trebuie specificat salariul sau un minim pt pozitia respectiva. In felul asta nu pierd timpul cu interviuri si dupa sa aflu ca nu ma incadrez in bugetul lor. Oare HR-ul bifeaza ca au avut x interviuri sa se vada ce munca fac ei?
La actual loc de munca, am aflat salariul dupa 3 minute si am dost intrebat daca este potrivit. O saptamana mai tarziu si doua discutii de o ora am aflat ca sunt angajat.
Eu nici nu mai raspund la mesaje daca nu primesc un interval salarial, pur si simplu iti pierzi timp stand de vorba aiurea pentru ca la final sa aflii ca nu esti in range ul lor
Legea asta e super buna pentru angajatorii care ofera salarii in linie cu piata sau peste pentru ca vor gasi mai repede oameni pe posturi
Pentru cei care dau salarii mai mici fie vor da faliment fie le vor duce aproape de media pietei (cel mai probabil ei sunt si cei care nu vor sa publice salariul in anunt)
Acum legat de interval pe o pozitie pot sa puna si un interval salarial mare, ex la programatori 1000-4000E pentru ca iau toate nivelurile de senioritate si le pun pe aceeasi pozitie, dar chiar si asa o sa iti dai seama exact unde esti
Cum 1 din 2 romani sunt analfabeti functionali e posibil ca unele firme/persoane sa inteleaga sa afiseze salariile individuale intern si asta va fii o distractie destul de mare. Cei mai destepti vor lua salariul minim si salariul maxim din firma pe o pozitie indiferent de senerioritate si il vor pune in anunt si gata problema
Acum legat de faptul ca unii s-ar putea sa afle cu aproximatie cat castigi pentru ca lucrezi la firma „X” pe pozitia „Y”, daca stai cu gandul la asta nu mai spune ca lucrezi la firma „X” ci la firma „A” care da salarii de mizerie si problema e rezolvata
„Acum legat de interval pe o pozitie pot sa puna si un interval salarial mare, ex la programatori 1000-4000E pentru ca iau toate nivelurile de senioritate si le pun pe aceeasi pozitie, dar chiar si asa o sa iti dai seama exact unde esti”
Cum iti dai tu seama unde esti?
a) Daca nu stii nimic primesti 1000? Sau nu treci interviul daca nu stii nimic?
Care e minimul ala de cunostinte pentru care primesti 1000?
b) Daca ai 20-30 de ani de experienta, ai patente si brevete de inventii, ai fost super arhitect, bla-bla. Ti se cuvin 4000? Sau poate pentru tine ar putea obtine o derogare sa-ti dea 5500?
Toata treaba asta cu salariul tine de 2 factori si doar de 2 factori:
– Cat de multa nevoie au de tine?
– Cat pret pui tu pe skillurile tale?
Cerere, oferta si mult bullshit de HR inbetween.
a) pentru 1000 trebuie sa ai doar o facultate de profil făcută care sa fie recunoscuta(UPB de exemplu)
b) dacă ai patente sau ești arhitect te duci pe poziția de arhitect nu pe poziția de developer. În plus dacă faci asta o firma va știi ca o faci pentru ca ai probleme financiare și vei sta acolo maxim 6 luni după care te vei duce la o alta firma pe un salariu și o poziție la nivelul pieței, deci nu se vor complica cu tine
În practica salariu tine de bugete(grila salarială) și de ce venituri se estimează ca se vor aduce în urma angajării tale (asta dacă vrei sa ai o firma profitabila)
HR ul poate doar sa pună bete în roate( foarte rar fac ceva util)
chiar acu m-am enervat pe o faza cu companiile astea si cum trateaza oamenii. Se mira ca le pleaca juniorii dupa 1 an.
Iubita, junioara, de 4 ani subco pt un roll de support operational intr-o companie de IT, a trecut printr-un process de reconversie, 3 luni de training si apoi luata pe un proiect cu limba germana. Are deja 4 luni billable la client. 7 luni de efort in total, fara OT platit pt nimic, mult learning, lucrat in weekend si bank holidays. Junioara! gen < 1 an exp dar mai toata presiunea de proiect pusa pe ea o zona de testing. Te si apuca rasul.
Promisiunea a fost ca va fi convertita de pe subco (nu subco de ala smecher, ci de la o firma de sclaveti de tip manpower) dupa ce intra productiva pe proiect. 4 luni mai tarziu numai dupa multe mailuri s-au mobilizat si tot nu e rezolvata situatia. Conversia asta implica trecerea intr-o grila de bani normala pt domeniu.
O suna de la HR, o intreaba cat vrea. Deci nu ii zice ba putem atat sau nu atat. Ea isi zice pretul (magica suma de 6000-6500 net) si HR ii zice bine, vedem ce putem face. Nu ii zice nimic de genul bai e mult, e putin, de fapt stai ca puteam sa iti dam 7mii.
Apoi intreaba de scutire de impozit si cica nu se poate ca n-ai terminat fac de profil. Nu mai conteaza de mult conform legislatiei da trecem peste.
Apoi a mea zice 6500 minim ca ea credea ca o sa aia si scutirea, peste netul normal.
Concluzia la final: Nimic clar, totul lasat in aer. Verificam revenim, nu stim in clipa asta. Eu nu inteleg cum nu a putut sa confirme pe loc cat pt asta a fost callul.
The saga continues..
Hai sa-ti explic cum a fost in firma in care am lucrat o buna perioada de timp (inginer, nu HR).
1)Omul vine la interviu, are interviu cu tehnic si cu HR. Cere X lei.
2) HR nu ii poate zice: Da iti dau.
Se duce la tehnic si intreaba cat de bun e. Tehnicul zice f bun. In uppermost 10%.
3a) Daca X e in grila HR ii zice ca e acceptat si semneaza actele.
3b) Daca X e deasupra grilei, HR se duce la managerul care are bugetele de pe proiectul unde urmeaza sa intre candidatul.
Ai buget pentru X?
Ala vorbeste si el cu tehnicul si decide daca se poate face sau nu o oferta.
Managerul poate sa zica: ii dau doar X-2 ca e el chitros si vrea sa isi bage o pila sau ca nu are chef sa dea banii pe newcomeri si prefera sa creasca salariile intern sau stie el pe varu Costel care e tot junior si ia X-5 sau …
4) HR se duce si zice candidatului putem sa-ti dam doar X-2 si ca s-o mai indulceasca mai adauga ca lasa ca peste 6 luni mai facem o marire. Ca stie ea ca peste 6 luni vin bugetele noi si oricum atunci va fi problema managerului, nu a ei.
La sume mari e si mai complicat.
Acum ar fi un moment bun să-și actualizeze cv-ul și să mai povestească și cu alte companii.
Gogule, ea e in companie de 4 ani si de mai bine de 4 productiva/billable pe proiect. Nu mai era nimeni de intrebat nimic. Trebuia sa vina cu lectiile facute.
In general publicarea salariilor sau stabilirea unor praguri salariale sunt facute de oamenii care chiar vor sa angajeze. Problema crunta este ca tot ce inseamna piata muncii are foarte multe distorsiuni si in general networkingul ala pe care unii il promoveaza in anumite situatii dauneaza mult prea mult. Stabilirea unor praguri orientative la nivel salarial in anuntul de angajare, alaturi de o transparentizare clara a procesului de angajare ar ajuta enorm de mult piata si lumea ar deveni mai constienta de ce se intampla. Singurul factor care blocheaza aceste lucruri sunt oamenii care ar trebui sa le implementeze. Si asta s-ar intampla deoarece in multe situatii companiile ar pierde extrem de multi oameni. E de ajuns sa te uiti pe anuntul de angajare, iar daca tu vezi ca nu te incadrezi in interval o sa cauti prin alte parti. Si cum in momentele astea criza de oameni cat de calificati este in toi, nimeni nu vrea sa-si taie craca de sub picioare. O solutie ar fi alinierea salariilor, dar si asa nimeni nu iti poate garanta ca oamenii aia nu vor pleca.
A doua problema majora este faptul ca Romania este vazuta ca o tara cu forta de munca ieftina unde poti face una alta. Sa vi sa pui praguri salariale in anunturi de angajare este pentru multi echivalentul cu inchiderea. Desigur nu este o mare tragedie ca o firma care se baza ca salariul minim este 300 de euro inchide, insa acea firma ar fi bine sa fie inlocuita de una care are salariul de 700-1000 euro. Ori chestia asta la nivelul statului roman nu se intampla. Pe cand in Ungaria iliberala a lui Orban lucrurile merg in directia aia, ei spunand ca sunt o tara prea mica pentru a plati oamenii cu salarii mici.
Foarte pe scurt initiativa este foarte misto, dar nu cand economia tarii este subdimensionata cazul evident al Romaniei.
Pana la afisat salariul in anuntul de angajare in Romania este drum lung. Pot sa inteleg atat parerile pro cat si contra. Ce nu mai tolerez, in schimb, este sa nu mi se spuna salariul de la primul interviu. Pentru mine acolo se termina discutia, pentru ca timpul meu e important si nu mai vreau sa trec prin 3 interviuri ca la final sa nu ne intelegem la bani.
Nu mai aplicati la joburi daca n-aveti pile.
Sau ma rog, aplicati, da’ nu va plangeti dupa aia…
Solutia este: toti pe contracte individuale
parca am mai scris ca lucrez la compania aia de a inventat bluetooth si 5G si tine telecomunicatiile in picioare pe juma’ de glob (nu, nu e exagerare, cealalta jumate e a chinezilor).
diferente salarizare/HR romania vs tara mama:
in romania acum vreo 3 ani apare un celebru articol in ZF cu mediile salariale in IT si telecomunicatii: pentru angajatorul meu, media era undeva la 6.000 RON salariul mediu. necazul a facut ca articolul sa apara dimineata, iar noi la ora 14:00 in acea zi am avut all employee meeting. the shit hit the fan, ca sa fiu politicoasa. fiind pusa la zid, tipa de la HR a zis ca pe ea nu a sunat-o nimeni de la ZF sa o intrebe de acea medie si nu stie cum a fost calculata si va lua toate intrebarile la rand pe email. end of discussion, toti au plecat spumegand.
tara mama: HR este OBLIGATA PRIN LEGE sa ii arate angajatului, la cerere, benchmark pentru postul lui in acea companie, adica salariul minim si maxim pentru fix postul lui. daca refuza, mergi la sindicat. daca sindicatul intra in discutie, povestea deja ia o alta intorsatura.
stiu, mai avem vreo suta de ani lumina pana acolo.
Am o intrebare despre piata muncii din Romania (nu o cunosc). Sa zicem ca lucrezi undeva si ai aplicat/primit oferta din alta parte. Am inteles ca este “normal” sa accepti oferta salariala / sa fii nevoit sa iti depui demisia de la vechiul loc de munca, si abia apoi poti sa citesti contractul in sine si sa il semnezi? Atat de tarziu se citesc detaliile din contract de catre viitorul angajat? Multumesc!
Fals. Citesti si semnezi cand te hotarasti sa accepti oferta de la alta firma. Si tot atunci stabiliti si data de incepere, care poate fi oricand dupa ce pleci de la vechiul loc de munca, ca poate dupa demisie vrei o mica vacanta
A pus Vali aici, acum vreo 2-3 ani o întrebare cu salariile. Eu am postat firma și am pus și salariile cu vreo 5-10% sub cele reale. M-au chemat cei de la Hr și m-au întrebat clar: Tu le-ai pus? Asta pentru ca salariile pe diverse departamente și compartimente le știu extrem de putini oameni. Am răspuns evident ca Da. Intr-o firma pe aceeași poziție sunt diferențe de 10-15%. Nu mai mult. Aceeași poziție, teoretic aceleași responsabilități. Punând cu 5-10% sub cele reale majotitatea din firma care citeau erau în sinea lor foarte mulțumiți ca ei erau „peste medie”. Totodată pentru angajare nu am da niciodată salariu unuia deja angajat chiar dacă e fix la fel de bun. Ca sa avem loc „de crestere”, iar dacă omul respectiv este extraordinar de bun și ne convinge de asta putem lejer marii peste media reala cu alțe 10%, poate chiar 20%. Dar în cazurile astea e evident și pentru ceilalți ca respectivul e bun. CONCLUZIE: mi se pare normal sa punem o suma în anunț. Un candidat foarte bun poate sa ne convingă de la interviu ca e mai bun decât oferta inițială, sau poate sa accepte un salariu mai mic și sa dovedească în alea 3 luni de proba ca merita mai mult. Lucrez intr-o firma unde se înțelege bine de către acționari și directori ca e mult mai bine sa ai 2 oameni foarte buni plătiți bine decât 3 mediocrii plătiți mediocru.
parca am mai scris ca lucrez la compania aia de a inventat bluetooth si 5G si tine telecomunicatiile in picioare pe juma’ de glob
Allview?
vroiam ca acest comentariu sa fie un reply la random woman
Ericsson
Asta pentru ca se asteptau sa vii tu cu bani de acasa pentru ei, si sa le mai prestezi si munca.