România e țara noastră și alta n-avem.
Am atins subiectul asta, tangențial, și în alte posturi. Nu există zi – nici măcar una – în care să nu văd în comentarii cum se flegmează competițional pe România și pe români, în general de oameni care nu mai sunt în România, dar asta are mai puțină relevanță.
Am mii de motive – ca și voi, nătângilor – să mă plâng de România. Am motive să mă plâng și de Franța. Câteodată o mai fac, așa, ironico-sarcastic. Îi mai dau un spiț în fund amical lui Macron sau o uitatură cruciș lui Iohannis.
România e țara noastră. A tuturor celor care comentează pe aici. Da, chiar și celor care nu mai au pașaport românesc sau se laudă cu celălalt pașaport când sunt printr-un aeroport. România e și țara lor, chiar dacă ei zic că au încheiat socotelile, că le-a ajuns mizeria și prostia românilor rămași, ale rudelor lor, ale vecinilor de bloc sau ale tantilor Elena și nenilor Iordache de la primărie. Faptul că ei continuă să vină să-și verse stricnina zilnică pe un blog în limba română spune mai multe decât fumurile lor când arată pașaportul celeilalte cetățenii.
N-am o problemă cu criticatul României. E meritat, în cele mai multe cazuri. Am o problemă cu criticatul NON-STOP al României. Nu văd aproape niciodată o urmă de pozitiv. O urmă de „am învățat ceva în Italia, Franța, Spania și am făcut acel lucru și aici, în România”. Eu, personal, nu ca sfat pentru alții. Nu, văd doar „românii sunt de căcat, sunt putori, hoți etc”, bineînțeles, afirmațiile excluzându-l cu aplomb pe cuvântător. El e deasupra. Dacă el a ajuns la concluzia că „românii sunt …”, în mod evident el este deasupra. One-upper, cum zicea colega noastră supărată pe viața ca Escobar pe americani.
Un tip născut în Alaska, trăit acolo fie și numai câțiva ani, apoi emigrat în Argentina, va fi întotdeauna cu capul întors spre Nord. Chiar dacă va urî Alaska – nu știu, i-au murit de tineri bunicii într-un spital care a luat foc, de exemplu – tot va tresări toată viața lui când va vedea undeva scris „Alaska”. Chiar dacă e într-un studiu despre ravagiile alcoolului, de exemplu. Și dacă ți-au murit părinții torturați în Chile și tu locuiești de 40 de ani în Spania, tot o să spui oricui te întreabă că ești „de origine chiliană”. Nu Chile i-a omorât, ci niște oameni, într-o anume conjunctură nefericită. Din acea conjunctură făcând parte și cei care au stat cu mâinile încrucișate și nu au făcut nimic ani de zile, pentru că nu voiau să-și asume riscuri. Exact România lui Ceaușescu.
Comparațiile cu alte țări sunt… comparații. România n-o să fie niciodată Italia, Franța sau Spania. Și nici Rusia sau China sau Singapore. România e ok așa cum e. E mult mai ok decât avem noi impresia. E mult mai ok decât țări care, credem noi, sunt mult mai… nimic. Nu mi-ar plăcea o Românie ca Franța. N-ar mai fi România, ar fi altă țară. Nu știu care, dar nu România. O Românie ca Norvegia? Pentru ce? Ca să ce? Ca să nu va mai trageți voi mucii în gura pregătindu-vă pentru flegmat?
Nici acum nu ne asumăm riscuri. Doar behăim la România și români, între posturile despre masini, emag și whiskey d-ăla bun. Credem că patosul din flegmele noastre cu buchet nobil va face România să evolueze în bine. Că românii se vor trezi, într-un final, din lene, și se vor apuca să construiască o țară mișto. Iar tu vei continua să boxezi frustrări pe un blog românesc, încercând să arăți ce frumos surfezi tu pe valurile de rahat pe care tocmai le-ai debitat.
România e mama noastră și alta n-avem. Se construiește greu și e nevoie de aportul fiecăruia. Chiar dacă acest aport e doar înțelegere și iertare că nu poate să se ridice la nivelul așteptărilor noastre. Dar nu se va construi niciodată cu oameni care stau ZILNIC să-i scuipe ceva în cap și să-i spună cât de proastă e.
Recitesc ce am scris. Văd de multe ori cuvântul flegme și familia lui. Exact ăsta e sentimentul, ori de câte ori vă văd comentariile despre România și români. Am impresia că mă scuipați – fie și numai prin ricoșeu – pe mine și pe toți ceilalți din jurul vostru. Și credeți că asta vă face bine. Vă întoarceți mulțumiți la TV sau Facebook cu sentimentul că v-ați făcut datoria de cetățean model.
Nici nu vei vedea prea multe comentarii pozitive. Oamenii se simt mai bine când critică, au ceva de zis tot timpul contra, indiferent de cine îi conduce.
Cât despre cei care sunt plecați dincolo și critică locul de unde au plecat, dar au ceva numai de bine de zis de locul unde sunt tot timpul le spun: „Bă, unde ați ajuns voi deja era bine, nu ați făcut NIMIC pentru ca locul ăla să fie bine. Ați luat totul de-a gata și acum vă lăudați cu ce au făcut alții. Și ălora le-a luat zeci, sute de ani să ajungă unde sunt.”
Noi suntem abia la 31 de ani de când am scăpat de comunism care nu a făcut decât să distrugă orice urmă de educație. Acum CREȘTEM, încet poate, dar creștem, dar suntem supărați pentru că nu vom trăi destul să vedem cum va fi când va fi bine.
„… suntem supărați pentru că nu vom trăi destul să vedem cum va fi când va fi bine.”
Aici e capcana! E deja bine. E mult mai bine decât acum 30 ani si mult mai bine decât acum 45 ani! E incredibil sa nu vezi „binele”, când lumea se buluceste sa scrie review-uri de masini (scumpe) si ceilalti sa comenteze, sa-si expuna „am una la fel, dar e mea are si…” etc. La posturile despre case iar au fost multi oameni. La posturile despre orice gadget sunt multi oameni. Toti au acum robotul XIAOMI de aspirat in casa, filtru de apa cu osmoza etc. E bine, dar oamenii nu-l vad! N-o sa-l vada nici peste 5 si nici peste 10-20 ani.
doar trecutul îl vezi și viitorul ți-l imaginezi, de prezent n-ai timp decât să te plângi pt că s-a întâmplat atunci și deja a trecut.
Incendiul de la Piatra Neamț deja a trecut, Colectivul, din nou, e deja aproape arhivă, ai strâmbat atunci puțin din nas și deja viața ți-a mers mai departe fără modificări sesizabile, mai ales dacă n-ai fost direct afectat.
ideea că apostrofările negative legate de orice vin și se înmulțesc din cauza incapacității oamnilor să accepte că viitorul ( mai ales cel apropiat, nu este niciodată acela pe care ni-l imaginăm!
Să nu uităm că în Total Recall, un film prost, dar totuși nu de trecut cu vederea, se imagina un viitor care e deja trecut de câțiva ani buni, în care planeta Marte era populată, iar acolo se circula cu mașini autonome, iar vacanțele către planeta Marte erau la nivelul city break-urilor din zilele noastre de dinainte de pandemie!
Întrebați-l pe Arnold cât din viața lui seamănă cu ce credeau oamenii că o să fie viitorul când au făcut filmul ăla!
@Toma Dumitru Aaa… Total Recall este un film despre „sine”, cine esti si cum iti dai seama ca esti ceea ce esti si nu altceva. Si mai are alte teme minore: rasism, exploatare, big brother, etc. Este dupa o povestire de Philip K. Dick, un scriitor schizofrenic. Arnold doar a citit de pe prompter
Daca te uiti doar la decoruri este un film prost, intr-adevar.
Văzusem azi pe internet (îmi cer scuze dar nu mai țin minte la cine) o vorba care suna ceva de genul: “dacă reușește cineva să facă o scară până în rai sigur se găsește unul care să se plângă că n-a făcut și lift”
Parcă așa e și cu românii și România.
cam asa:-)
nu pot sa remarc, ca si tu, practic, ii critici, cumva, pe aia care se plâng
la fel cum si eu am facut exact acelasi lucru. M-am plâns de cei care… 
a zis ieri Mandachi asta la DIGI24
Vali a pus videoclip-ul acesta, vorbește despre piața de acțiuni din America, Robin Hood și sistemul mârșav care le leagă pe toate: https://www.youtube.com/watch?v=JoE6h3k6b4s
Probabil o să dedice și un text dar vreau să-l folosesc să argumentez pe textul tău, Fluture.
În videoclip dă exemple de nefuncționalitate în România și nu va funcționa până când elementele intoxifiante dispar iremediabil.
Prima, exemplu cu o firma de telecomunicații, care n-a putut să intre pe piață decât și numai dacă acceptau să intre statu’ sau să intre niște ‘băeți’ pentru că așa vor mușchiul lor de complexați cu sindromul Zeus. Doar și fiindcă, pentru o licență de operare pe piață.
A doua, susținerea financiară voalată, citez, „mita care nu e mită”, de la tot felul de inși cu bani sau care reprezintă inșii cu bani, să manipuleze sau să-și însușească un (viitor) consilier/primar/secretar/deputat/senator/șef/manager/etc, care să le aprobe chestii fiindcă se aruncă retorica aia cum că „Noi ți-am dat niște bani, ajută-ne și tu”; lăsând deoparte ăia care s-au obișnuit de sistem și cer comision și alte ciupeli (atât național cât și local, da?). Dă exemplu pe Dan. Mai așteptăm 5 luni – 6 luni, aș fi vrut în treacăt să readuc aminte des niște unii care se ocupă cu dezvoltarea imobiliarelor și care sunt băieți de securiști, dar încă nu e momentul. Poate după 5-6 luni.
A treia, schimbările în societate, despre cum sunt distruse.
„Vrem schimbare!”
„Nu.”
„De ce?!”
„D-aia, că așa vor mușchii noștri.”
Conform retoricii tale, și ei sunt români care n-au altă Românie, da’ au conturi offshore, au imobiliare în afară, n-au nicio treabă, sunt zeni. Și nu le ajunge. Nu vor să predea puterea. Nu pot fi îndepărtați cu vorba bună sau proteste în mijlocul unei piețe, în rime. Nu vor. Le place acolo unde sunt în demența aia de putere & influență, în bulele închise și exclusive, între rubedenii și colegialitatea veche.
Și mai ghici ce: majoritatea, inclusiv cei de afară, nu vor să (mai) fie asociați cu ăia, cu beizadele, ofițeri și nomenclatura – că e cea locală sau națională, nu contează care; toată.
Dacă vrei să fii asemănat cu ăia, treaba ta. Dar nu uita că ei, părinții lor, unchii lor, mătușile lor, bunicii și așa mai departe, au susținut sistemul care i-a propulsat la putere în tot felul de comitete și firme alte statului și care le-au oferit notorietatea de semizei cu epoleți. Ei există, dacă nu și unii au dispărut, sunt descendenții lor care le continuă munca.
Csf, ncsf.
Boros, lung si dezlânat. Din pacate nu ai inteles mai nimic din ce am scris eu. Nicaieri in text nu am luat apararea cuiva, a unor persoane. In cel mai fericit caz, am luat apararea României. Faptul ca in România au existat si tortionari, si securisti si corupti si astazi sunt si copiii lor prezenti nu inseamna ca EU sunt asemanat/asociat cu ei. Eu vorbeam de România, ca o tara, ca un ansamblu. Tu vorbesti de 10% (exagerez fortat) din oamenii din România. I don’t care. Chiar si cu ei si fara ei, alta Românie nu am. Si apatrid nu ma vad prea curând.
Tocmai asta este problema: apartenența. Dacă locuiești într-o zonă cu „probleme”, iar ori de câte ori se uită unii sau alții când spui de unde vii, în timp ce spui ce mișto e cartierul de acolo, care sau ce crezi că va fi concluzia.
Din păcate, apartenența spune totul, iar ei/noi nu vrem să fim asociați cu ei.
Nu era mai simplu să spui asta, în loc să scriu eu și alții comentariile incipiente?
„Niște monștri & descendenții lor trăiesc printre noi.”
„Nu-mi pasă.”
„Bine.”
Puteam avea altă Românie, mult mai bună, dar nu mai are rost să mă lungesc.
Nu ne înțelegem, asta este…
Boros, simt ca discutia nu duce nicaieri.
Anunta-ma când – prin scuipati si ocari pe Internet – ai reusit sa combati un tortionar, un securist sau un simplu cocalar cu care nu vrei sa fii asociat in apartenenta la românism. Macar UNUL. Si dupa aia poate mai stam de vorba.
Complet de acord cu Butterfly. Cu cat calatoresc mai mult (de 20 de ani si nu, nu doar 2 saptamani in Zanzibar) cu atat am impresia ca Romania e totusi un loc ok. Romanii nu sunt mai breji sau mai prosti ca alti europeni, dar prea multi au un dispret exagerat fata de propria tara si o lipsa de incredere de sine atat de adanca incat cauta sa fie mereu sclavii cuiva. Bine… si lipsa de educatie financiara e mare, prea mult ‘conspicuous consumption’, dar si asta face parte din etapa de cizelare a unui popor.
mulțumesc fluture dragă,
trebuie că suntem tare nefericiți ca neam dacă in majoritatea timpului gasim motive de bombănit, criticăm, facem mișto, luam in zeflemea mai tot ce vedem. Asta, cred, este și pentru că ne credem deasupra tuturor.
E greu să te vezi pur și simplu așa cum ești nu cum ai vrea să fi văzut.
Mulțumesc pentru oglinda pe care mi-o arăți, îmi face bine să mă văd in realitate nu in visele gonflate de care nu mai scap.
Pana la urma ce e Romania asta, si ce sunt romanii. Ce avem de laudat? Ca nu se mai fura ca in anii 90? Ca nu mai stai chiar 12 ore la un ghiseu pentru o hartie? Cam greu sa te entuziasmezi pentru ca unele lucruri sunt aproape normale.
Ce ne diferentiaza de restul lumii? Ce brand-uri avem? Simona Halep poate? Hackerii romani? Mafiotii romani? Micii, sarmalele, mamaliga?
Ca sa lauzi ceva trebuie sa existe acel ceva „fabricat” in Romania si sa-l compari cu ceva similar in Bulgaria, de exemplu. Sportul era minunat la capitolul asta, dar cred ca trebuie sa fii un pic tampit sa lauzi starea sportului romanesc la ora actuala.
Chiar nu vrea sa fiu carcotas, ma tot gandesc la ceva romanesc care sa fie de calitate, sau faimos, sau recunoscut international. Si nu imi vine in cam nimic… Un vin deosebit, o priza de calitate, un joc pe calculator, un film, un actor, ceva?
Dati-mi niste lucruri si eu le laud sincer!
Deci sa ti le dea altii, ca tu n-ai timp sa le cauti/descoperi/vezi. Mergi in orb prin România si nu vezi nimic de laudat. N-ai fost in nici un loc din România in care te-ai simtit bine si ai stat de vorba cu oameni care ti-au placut, te-au entuziasmat, te-au facut sa vrei sa te intorci acolo, sa mai stai la o tuica de vorba cu ei?
Dar e ok si asta, sa n-ai nimic de laudat. Dar macar intelege ca nu pot sa construiesc nimic daca-mi scuipi flegme in cap de dimineata pâna seara. N-ai nimic de laudat, ok, eu inteleg, dar nu ma mai fute la cap, ok?:-)
PS. E ciudat aia cu „diferentierea”. Pe deoparte, aia care se plâng de România si români spun „da’ in România de ce nu se poate ca in Italia, Franta etc”, tu acum vrei diferentiere. Nu toate popoarele pot aduce ceva util umanitatii. Asa cum nu toti oamenii pot aduce ceva util umanitatii. Nu e nimic suparator, deranjant in mediocritate. Suntem, 99% dintre noi, mediocri. E ok. Dar si mediocru si critic nevoie mare, mai las-o-n durerea mea
Eu cred ca am evitat pe cat posibil sa injur romanii si Romania la modul generic. Poate doar mi se pare, o sa ma tin sub observatie o perioada si revin cu rezultatele.
Asta cu „sa ti le dea altii” e jenanta. N-am mers cu capul in pamant ca sa nu vad lucrurile bune, doar ca nu-mi vine nimic in cap acum. Si nu, apropo de locuri frumoase n-am gasit nimic care sa ma unga pe suflet. Am fost in locuri unde m-am simtit bine, dar nu am gasit nimic unde m-as duce an de an, timp de 10 ani. Era Delta Dunarii, mai acum ceva vreme, dar am auzit ca s-a umplut de melteni, scuzati-mi franceza. Ca locatie unde m-as duce o data pe an cu cea mai mare placere, e Veliko Tarnovo, dar nu e in Romania.
De fapt intre timp am gasit: femeile frumoase. Un lucru de lauda pentru Romania, pe care nu cred ca-l contesta multa lume.
„am auzit ca s-a umplut de melteni”… desigur, ai auzit. Nu mai e NICIUN LOC MISTO in care te poti duce in Delta si sa-ti placa. Pentru ca „asa am auzit, de la niste melteni, pardon, ca s-a umplut de melteni”. I rest my case
Eu critic chestii din Romania, ca de aia am plecat, sa gasesc altundeva mai bine. Si, dupa 2 ani, nu regret plecarea. Dar SUNT romanca. Fiica-mea, desi zice „noi, americanii, facem x si y”, este inca romanca. Se vorbeste romaneste in casa, se gatesc sarmale si ardei umpluti. Si pizza, burgeri sau musaka. Le duc vecinelor paine facuta de mine in casa si le spun, asa este painea in Romania (comparativ cu porcaria dulce pe care o numesc americanii paine, e diferenta de la cer la pamant).
Stau la discutii ore intregi cu chinezi, italieni sau polonezi, le spun despre cum e viata in Romania, ma bucur cand majoritatea spun ca stiu romani si sunt oameni OK. sau ca au vizitat (ei sau apropiatii) tara noastra si le place.
Pentru ca aici nu se ajunge decat greu, sunt foarte putini din aia veniti la furat si cersit (au mai venit prin Mexic, in anii trecuti, ca refugiati, cica, politic). In majoritatea cazurilor romanii de aici sunt veniti sa munceasca si sa le ofere copiilor un viitor. Copiii de romani (ca si altii din SE Europei si asiaticii) sunt studiosi, pentru ca scoala e considerata importanta. Nu stiu nicio familie de romani din cercul nostru de cunoscuti care sa aiba copii cu rezultate nasoale la scoala, majoritatea sunt top 3 in clasa. Aia de facultate au ajuns la universitati super-serioase, cu bursa.
Respectam si tara in care ne-am dus, pentru ca mi se pare de bun simt ca, daca mananc painea aici, sa respect si tara adoptiva. Vorbim engleza, arboram steagul SUA de 4 iulie (SINGURII imigranti in cartier care au facut asta), platim taxe etc.
Sunt lucruri bune aici, am lasat lucruri bune si in Romania.
Mi se pare trist sa iti urasti tara. Am chinezi aici, veniti sa scape de regimul ala lor bun si comunist, dar si ei isi vorbesc tara frumos. Am germani sau italieni, unii care nu au ajuns decat rar inapoi in tara de bastina, dar care sunt mandri de „heritage”-ul lor.
Ce ne diferentiaza de restul lumii? de americani, ne diferentiaza ca stim sa gatim. Ca stim sa ne curatam casele. Ca ne invatam copiii sa aprecieze o carte buna, ca suntem cel putin bilingvi, comparativ cu localnicii care ii dau cu „do you speak English” si au terminat discutia.
Sportul? Lumea si acum stie de Nadia Comaneci. De Hagi. Chiar si de Halep. La cat e de greu sa faci sport de performanta in Romania, e de mirare ca am fost in stare sa avem si asa ceva. Fie-mea a facut un an de tenis in Ro si 2 aici. Nici nu as dori sa explic ce conditii sunt aici, ce acces la terenuri de sport si instructori sunt, ca imi ia inca un articol.
Eu consider ca fiecare dintre noi, cei plecati, suntem ambasadori ai tarii noastre. Nu cred ca romanii au cea mai buna mancare, dar nu ma sfiesc sa gatesc chestii de ale noastre si sa ma „laud” prin vecini. Asa cum apreciez un springroll facut de chinezoaica de sus sau wontons.
Ce ma bucura in zona asta (ca nu toata America este asa) e deschiderea spre imigratie. aici nu stramba nimeni din nas, ca nu sunt localnica, nimeni nu se uita urat, ca sunt romanca … e in general o atitudine relaxata in privinta noastra.
Hai ca esti pus pe cearta!
Am auzit de la oameni care se duc des acolo. Oameni de nota zece, care nu deranjeaza pe nimeni, de multe ori nici macar pestii. Am auzit de la un prieten bun care s-a certat cu manelistii sa dea muzica mai incet. Da, melteni, cu muzica, cu tipete, cu gunoaie, cu barcile la viteza maxima pe canale. Eu le zic melteni! Nu am zis ca romanii sunt melteni, in caz ca n-ai observat.
Si acum ce vrei sa fac, sa ma fac explorator ca sa gasesc locul ala misto? Presupunand ca exista. Merg din sat in sat si intreb bastinasii daca stiu vreun trib mai civilizat? Si dupa ce il gasesc, anul urmator sa ajung acolo si realizez ca e un gunoi, ca multe alte locuri de-a lungul timpului?
Dex, te enervezi repede. Mai ales când cineva iti ridica contradictiile la fileu
Uite, ma leg la ochi cu o pânza neagra si in 30 de minute de cautari pe Internet o sa gasesc cel putin un loc misto in Delta. Dar daca tu insisti ca ti-au zis altii – CARE, ATENTIE, EI NU SUNT MELTENI – ca „delta s-a umplut de melteni”, te pozitionezi exact in categoria despre care vorbeam in text. Si tu si prietenii tai, NEmelteni. Care, atentie, se duc si des pe acolo. De ce se duc asa des daca delta s-a umplut deja de melteni? Sunt nasoale contradictiile astea. Nasoale rau.
Gata, nu continuam „cearta”, ca e duminica si azi e zi de rugaciune, impacare si iubire frateasca intru România, da?:-)
@dojo Deci mancarea e ceva cu care ne putem lauda. Sunt de acord.
Dar recunosc ca eu nu prea inteleg treaba asta cu 2 tari.
Nadia si Hagi au fost acu 100 de ani, banuiesc ca putem incerca sa ne laudam inca cu Nadia, Hagi a cam expirat.
Acum nu stiu tu ce te consideri, romanca sau americanca, mi se pare ca esti inca in dubii.
@fluture „De ce se duc asa des daca delta s-a umplut deja de melteni?”
Hua!! Se duc sa pescuiasca! Ca restul apelor au fost distruse de melteni!!! :))
Nu m-am enervat, si sper ca nici tu. Inteleg ce zici de contradictie, dar totusi mi-e greu sa ma identific cu meltenii. De tolerat ii tolerez, dar nu ma tolereaza ei pe mine, ca le zic sa dea muzica mai incet si sa nu mai arunce gunoaie pe jos.
@Dex, sunt multe vinuri romanesti care sunt apreciate in afara tarii si pot sta oricand langa vinuri din Franta, Italia, Spania, USA etc
@Marius Stiu ce zici. Dar eu vorbesc de ceva special. Ceva care chiar sa-ti lipseasca daca pleci din Romania. Sau sa te sune prietenii din Anglia sa-ti zica: Frate, trimite o feteasca regala d-aia buna, ca vreau sa-i dau p-astia pe spate!
@Dex: Bitdefender?
@Dopu Bitdefender nu l-as include doar pentru ca daca intrebi un IT-st de o firma de succes p-asta ti-o zice. E de-a dreptul neamuzant.
Acum ma uit sa vad cam ce market share are si vad ca e cam pe locul 4-5, pe o piata foarte fracturata, ceea ce nu e rau. Rau e ca Avast e pe locul 1. :))
Asa, mai cu indulgenta, cred ca ne putem lauda cu ei, dar doar la cunoscatori.
@Dex, exemplul cu Anglia cade, pt ca chiar exista asa ceva in Anglia. Doritorii sunt cetateni englezi. Dap, iubesc vinul romanesc si as face orice pt a fi si mai cunoscut in Anglia. Feteasca neagra sau o tamaioasa romanesca dulce (oricand putem vorbi si despre producatori) chiar face furori. Ca mai este mult pana departe e altceva, dar hai sa nu mai minimizam anumite merite.
Facebook și altele ne-au dat o voce. Comentariile alea csf ncsf erau si inainte in micile noaatre bule. Eu personal (48 ani) am prins ai „inainte” cand trebuia sa te „descurci” . Si nu vorbesc aici de furat! Pur si simplu era greu si ne-am obisnuit asa. Abia dupa ce au vazut afara cum se traieste au dorit la fel si in Romania. Din nefericire, lasând statul paralel 10% deoparte, generatia din urma va fi aun nivelul generatiei mele la nivel de putere de munca, implicare, constiinta nationala. E jale mare! Procent mai mare de fătălăi intre 18 si 30 ani nu am mai vazut niciodată. Sunt șocat constant de neputinta lor de a se adapta, de a se lupta pentru ceva/orice. Din punctul meu de vedere mi-am pierdut orice speranta ca vom avea o tara ca afara in urmatorii 30-40 ani. Dar sunt oarecum relaxat pentru ca sunt obisnuit cu greul si am mai trait perioade cu fasole si varza si imprumuturi se la un salariu la altul. Asa ca… fiecare pentru el dragii mei si aveti grija sa nu calcati pe bataturi pe cine nu trebuie.
Eh, Cataline, ai venit sa dai si tu cu sârg in „fatalaii intre 18 si 30 ani”. Sigur, asta nu face decât sa te puna pe tine in valoare. Si, presupun ca daca ai avea un copil de vârsta asta, el ar iesi din discutia cu fatalaii, fiind educat de un armasar crescut partial in comunism.
Sa stii ca fatalaii intre 18-30 de ani se lupta destul de mult. Doar ca nu o fac asa cum esti tu obisnuit. Instinctul de autoconservare inca mai exista.
Pe vremea dinozaurilor mamiferele nu prea depaseau dimensiunea unei pisici de casa si cel mai des se ascundeau.
Asa si acum, dupa ce va trece vremea „dinozaurilor” cu cefe late care-i pot capsa dintr-o bucata vei vedea si noua generatie.
Sint mai mare ca tine cu 8 ani si am un fatalau de 18.Iti spun ca generalizarile nu sint bune.Sint o gramada de fatalai de 18 ani care sint la ani lumina de cum eram noi la 18.Si eu zic ca am fost in primii10 la suta din generatia mea.Problema e ca mare parte din cei foarte buni pleaca la studii afara si nu prea se mai intorc.
Nu, nu e țara mea, e doar țara unde locuiesc, asocierea asta e ca și cum ai spune ca ai părinti violatori, dar totuși sunt părintii tai, mai fac si chestii bune, și alții n-ai
Nu, de mult mi-am propus sa nu mai critic nimic fiindca n-are nici un rost, singurul meu scop si tel în viata fiind doar sa-mi ajut cât pot copilul sa plece
oh, da, România violatoare… la asta nu ma asteptam, dar, de ce nu? Toti avem o opinie, oricât de stupida ar fi ea. Tine tare de ea. Cu dintii. Asa.
Ti-ai propus sa nu mai critici nimic, dar ai venit sa compari România cu niste parinti violatori. Nu prea iti reuseste propunerea asta. Sper ca macar propunerea cu copilul sa-ti iasa. Succes!
problema ta dacă te deranjează
asta este justificarea mea de ce pentru mine asta nu este „țara mea”, ca si comparație la exact ce ai spus tu, ca altora le place sa fie mereu violați si escrocați, fiindcă mai e pe lângă și „ceva bun” problema lor
Sigur, problema mea. Tu continua sa scuipi cu flegme verzi pe România violatoare.
e o asociere
nu e violatoare ? nu suntem violați permanent de aproape toate drepturile ?
Dar insista. Sigur. Go, flegma, go.
am zi ceva neadevărat sau ofensator ?
Nu. Doar stupid si penibil. Da-i inainte, gasesc eu la un moment dat butonul de Trash.
Interesant punctul tau de vedere mai ales ca vine ca o contra-reactie, ca o contra greutate intr-o discutie publica unde argumentele sunt asa cum le descrii tu.
Uite adaug si eu ceva aici: ce este Romania? Este un concept abstract, este un concept creat, binenteles ca multe altele. O tara este in zilele noastre si in lumea asta democratica o conventie.
Daca majoritatea decidem sa nu mai credem in conceptul asta, el nu are nicio putere.
Si aici pun sub semnul intrebarii si exemplul tau legat de Alaska: omul acela tresare nu cand citeste Alaska ci pentru ca acel cuvant este conectat in mintea lui cu un sentiment pozitiv. Acest sentiment pozitiv este dat (cand vorbim de o tara) de cateva lucruri printre care cel mai important: o comunitate. Si exact asta nu mai ofera Romania cum bine spui tu prin cetatenii ei. Nu este singura tara asa binenteles.
Cea mai mare ruptura in comunitate este generata de urban vs rural mai exact de idealurile si valorile despre lume si viata ale tinerilor care se ciocnesc de cele are parintilor si bunicilor. Nu este vina parintilor si bunicilor pentru asta. Ei au prins un sistem ticalos, dur, restrictiv, punitiv chiar cu gandirea si descoperirea unor astfel de idei. Dar falia asta este mare. Si pana nu se vindeca Romania nu genereaza un sentiment de bine, deci nu trezeste o emotie.
Dar nu mai bine il interzicem pe Caragiale? Ca si ala simtea enorm si vedea monstruos, mai ales ca e la moda resetul cultural. Exemplu de exprimare decenta pentru blogurile de limba romana: data viitoare cand va mai vine sa aruncati cu invective despre vecinul care isi scutura mizeria in capul vostru, exprimati-va asa: vecinul meu de la etajul 2 cu „Părul nici negru, nici galben, nici castaniu; faţa nici oacheşe, nici bălană, nici smeadă; ochii nici negri, nici verzi, nici căprii. Nu este nici cârn, nici năsos şi urechile le-are potrivite. Nu este nici mare, nici mic, nici gras, nici slab, nici-nalt, nici bondoc, nici subţire, nici gros. Afară de astea, nu este nici bun, nici rău, nici moale, nici iute, nici deştept, nici prost. Cu un cuvânt o fiinţă nici prea-prea, nici foarte-foarte.”
pizzi, o iei cum vrei, dar mi-ar placea sa te intorci la pizzi cea de acum un an
Nu era vorba de nicio interdictie. Era vorba, in cel mai rau caz, de o auto-cenzura a flegma in public despre români si România. Nu cred ca un mic auto-control din punctul asta de vedere ar insemna incalcarea libertatilor constitutionale. „Buna ziua, domnule nici negru, nici galben, nici castaniu, pot sa va rog sa nu mai flegmati pe mine? Daca se poate. Daca nu se poate, inteleg, nu-i bai, continuati.”
Caragiale critica romanii si Romania? Trebuie sa citesc mai mult! Ce-i drept n-am mai citit din copilarie decat niste Mitica, si ala cred ca era de lauda. Misto-ul romanesc! Asta ar putea fi un lucru de lauda, misto-ul.
nu, dex, Caragiale nu critica romanii, doar s-a autoexilat de placere in germania si a mancat franzela alba a surghiului, nu painea neagra a exilului. De la inaltimea capacitatilor voastre stiti probabil ca unii isi iubesc tara si fara s-o pupe-n cur cand nu e cazul.
@pizzi Pana la urma omul era un aristocrat. Pe wikipedia zice ca s-a mutat pentru opera. Cred ca e departe mult de problemele majoritatii dintre noi. Nu stiu cati romani au plecat din tara doar ca sa stea in compania elitelor culturale.
Dex, vezi ca pizzi se exprima criptic. Ea le da prin ricoseu, face aluzii subtile la prostia altora care scriu despre cum flegmeaza unii ZILNIC pe România. Sau despre cum o pupa-n cur fara sa merite. Nu pe pizzi, pe România!!
Nu ma bagati la mijloc ca sunt claustrofob.
Hai Romania!
„Nu mai pot trăi aici! E prea grea duhoarea! M-am săturat să văd aceleaşi mutre, aceleaşi fosile cari conduc viaţa publică”, e ok sa nu cititi biografii, sunt plictisitoare
pizzi, poti sa te duci unde vrei tu cu dorinta asta de a ma „musca” pentru ca ti l-am facut ferfenita pe Escobar, dar intre biografia lui Escobar si biografia lui Caragiale o voi alege, INTOTDEAUNA pe a lui Caragiale. Chiar daca nu voi ajunge s-o citesc!
Eu unul ma opresc aici cu „fight”-ul asta „Escobar cel mai tare pentru ca l-am citit EU”!
@pizzi Ma scuzi ca n-am citit toate biografiile din univers ca sa pot emite o opinie. Pe bune, chiar asa de superioara esti? Zi-mi si nu ma mai bag pana nu ma educ serios.
Ca eu sunt om civilizat, nu vorbesc neintrebat cand sunt in compania unor persoane care sunt mult peste mine. Doar ca de multe ori e mai greu sa-ti dai seama.
fluture ma doare-n cot de impresiile tale legate de ce citesc eu, nu faci diferenta in a citi de placere si a citi pentru a studia, tu, apostolul incluziunii sociale si salvatorul romaniei, traieste mai departe cu impresia ca nu poti invata nimic din bube, mucigaiuri si noroi si lasa-ne pe noi, astia orfani de tara ca mine sa ne exprimam cum consideram noi legat de viata pe care o traim aici.
Daca vi se pare ca folosim cuvinte prea verzi pentru simturile voastre rafinate de lecturi savante, stergeti comentariile.
Daca te doare-n cot, de ce te ataci in halul asta?
Când am scris ca „biografia lui Escobar e un cacat pansat” n-aveam de unde sa stiu ca tu ai citit-o si ai invatat chestii incredibile din ea. Nu stiam ca o sa descoperi o alta penicilina din mormanul de putregai.
Acum vad ca esti si apatrida. Pai si ce cauti sa conversezi cu români din astia, ca mine, care nu vor sa mai fie flegmati ZILNIC?
Biografia lui Escobar, Charles Manson si alte 95% din biografii sunt niste CACATURI. Oricum le-ai intoarce, oricum le-ar aprecia inteligenta ta sclipitoare. Pentru mine. Pentru tine si restul cititorilor respectivelor biografii sunt aur curat. Bogatilor. Continuati. Vad insa ca asta nu va face fericiti, dimpotriva, va trezeste ca o ciupitura de fund, cu tot zen-ul pe care-l afisati când mergeti pe strada si faceti yoga printre masini. „Sunt atât de puternica incât elimin toate publicitatile de pe Internet fara AdBlock. Dar bulangiul asta de Fluture tocmai s-a luat de biografia lui Escobar si trebuie sa-i dau peste nas cu ea. Si-l iau si pe Caragiale martor, ca si pe a lui am citit-o”.
Bai frustrarea vine din faptul ca s-ar putea face foarte multe si totusi ne cacam in galeata. Speri la o schimbare (in subconstient) cand zici ceva de naspa, speri sa aduni o masa critica sa se rascoale si sa faca ceva. Asa cum se ia Vali de toti influencerii care isi fac laba in cerc, vrei sa zici ca nu e ok, trebuie mai bine de atat, se poate daca se aduna mai multi.
deci criticam ca sa-i facem pe altii sa se rascoale… haios si trist in acelasi timp. Si total neproductiv. Dar, hei, e duminica!
Productiv/neproductiv, asa ne-am adunat in piata victoriei. Am lucrat si prin alte tari dar am revenit acasa. Asa cum ziceai, o singura tara avem. Dar poate fi mult mai buna. Mult mult mai buna.
Marius, pai suntem de acord. Doar ca eu spun/adaug ca ar fi mult mai buna daca nu ni s-ar spune ZILNIC ca suntem prosti si ca nu facem nimic bine!
Majoritatea critica cu buna credinta. Crezand, evident eronat, ca critica lor e constructiva. Sau ca asta e aportul lor. Daca dezvalui problema, eu am facut deja primul pas.
E un bias cognitiv. Oamenii nu o fac doar cu tara. O fac in viata de zi cu zi. Cu partenerul, cu colegul de munca, cu proprii copii. Rationamentul eronat e simplu: eu ii arat cu ce greseste, omul isi da seama si aplica rational corectia.
Doar ca surpriza, nu suntem fiinte (prea) rationale. Emotionalul ne domina. Si atunci cand ne critica cineva, nu stam sa integram rational si sa ne corectam. Din contra, raspundem emotional, ne atacam si ajungem chiar sa ne aparam modul de functionare criticat. Iar prin apararea asta, ajungem sa ne convingem si mai mult de greseala pe care o facem, ca de fapt e buna.
Deci toata ironia acestui lucru e ca, desi critica de cele mai multe ori e bine intentionata, ajunge sa fie contraproductiva si sa-l faca pe cel vizat si mai inchis si mai determinat sa nu se schimbe.
Nu e mare filozofie, orice psiholog si om un pic trecut prin viata stie asta. Si chiar si din acestia, 90% continua sa persiste in greseala. Desi sunt constienti de ea. Pentru ca din nou, suntem fiinte mai degraba emotionale.
Eu zic să-ți schimbi măcar anturajul cibernetic că-mi pare ca e plin de cocalari. In rest e bine.
Voi sunteti toti prietenii mei cibernetici! Ce sa inteleg din asta???
Cibernetic e cu roboti. Nu cred ca e cazul aici.
Scapa de noi, caută niște blog-uri de știință sau literatură universala. 😀 Jos Antena 3 sus National Geo!
E destul de greu sa incerci separarea tarii ca entitate de locuitorii ei. Bineinteles ca nu sunt multe lucruri de reprosat teritoriului cuprins intre granitele legale actuale si cunoscut sub numele de „Romania”.
In afara iernilor, care sunt ocazional un pic mai grele, nu am fost loviti de vreun dezastru natural incredibil in cei ~2520 de ani de istorie inregistrata. Nici macar ciuma n-a lovit in Romania la fel de tare ca in restul Europei.
Problema apare in amestecul bolnav si incomplet de cutume culturale care deseori ajung sa contrasteze in mod straniu, neplacut si deseori ostil.
Cel mai mare inamic al Romaniei am fost de foarte multe ori chiar noi insasi. Si nu s-a schimbat mare lucru nici acum.
De asta injura si scuipa toata lumea, pentru ca n-ai putere aproape niciodata sa faci ceva bun pe termen lung daca nu vine cu influenta, sponsori si „spate” din afara.
Ideal ar fi sa incerci sa faci ceva, suficient de mult timp, ca sa poti afirma apoi ca „nu merge fara influenta”. Dar cei care fac ceva – sau macar incearca – sunt covârsitor de putini fata de cei care stau pe margine si-si organizeaza lichidele fluviale esofagiene.
Romania si daca ar fi super buna, romanii tot s-ar caca pe ea in comentarii, tot ar gasi ei ceva de care sa se planga. Cateodata am impresia ca, oamenii fiind usor de manipulat, sunt adusi intentionat in directia asta de tot felul de “troli” sa le zicem. Poate daca v-ati fi nascut in Iran dau Coreea de Nord, ati fi avut alte viziuni. Ma bucur in schimb din suflet ca mai sunt oameni precum fluture. Tara noi o facem, daca ea e de cacat, e asa pentru ca noi suntem de cacat, iar asta este un fapt. Oamenii de bine sunt prea putini, iar multi dintre ei s-au saturat si au abandonat. Nu-i blamez, insa odata plecat, abtine-te frate cu mancatul de cacat la adresa tarii. Asta daca nu-ti place sa mananci cacat. Altfel… da-i bataie. Mereu se va gasi unul si altul sa-ti dea peste nas in comentarii
Fluture zice sa nu mai scuipam romanii si tu tot asta faci. Doar zic.
“ Tara noi o facem, daca ea e de cacat, e asa pentru ca noi suntem de cacat, iar asta este un fapt.”
Myself included
Ca nici eu nu-s perfect.
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
Romania are potential, nu e asa rau aici cum cred unii si asta ne pot confirma cei care au trait intr o tara din Occident ca tine. Frustrarea si scarba de aici vine. Ca se poate mai mult, ca poate fi mult mai bine, dar am ramas undeva blocati si pare ca nu ne miscam. Si uneori cand vezi Bombardieri cu masini cu volan pe dreapta, tarani care arunca gunoaie pe jos si tigari pe geamul masinii, bugetari platiticu salarii mari care te scuipa in fata cand ai nevoie de o adeverinta bashita, sau spitale in care mori cu zile parca iti vine sa ti mai bagi si toata pewla in ea de Romanie si sa te duci vazand cu ochii..unora le trece repede, altora niciodata. Nu stiu cine are dreptate, dar probabil cei din urma sunt mai castigati pe termen lung.
România e copilul nostru. Al parintilor nostri, al bunicilor nostri. Au facut ce au putut, cum au putut si cum au stiut, cum au crezut ei ca e mai bine. Si noi facem la fel. Intr-o zi mai bine, intr-o zi mai rau.
Cum ar fi sa ne ducem copilul la orfelinat pentru ca prost si nu se dezvolta suficient de repede, bine, frumos, inteligent? N-avem cum. Il iubim, ca e al nostru si incercam sa facem ce e mai bine pentru el, având in vedere circumstantele. Sigur, nu e nevoie sa ne mândrim cu el pe la petreceri, sa-l pictam in ceea ce nu e, dar cum ar fi ca toata viata lui sa-i spunem „dobitocule, incapabilule, cocalarule, mârlanule, bombardierule etc”. Zilnic.
E posibil ca România sa n-aiba nici un potential. Poate ca ce e acum e maximum pe care-l poate face/da România. Poate ca lucrurile n-o sa mearga nici mai bine, nici mai rau in urmatorii ani. Dar e copilul/familia noastra extinsa si alta nu avem.
Romania nu este copilul, este familia si noi suntem copiii. Este familia aia urata, parintii aia care considera firesc sa bata copiii zilnic, pana nu mai misca. Familia care nu da copiii la scoala pentru ca trebuie sa munceasca in gospodarie sau cu ziua in sat pentru ca parintii sa poata sta beti acasa.
Nimeni nu a ajutat acei copii pentru ca parintii erau asa, rudele erau la fel, toti au fost martori si nu au intervenit.
Dupa ani si ani copiii aia au crescut si acum au o viata mai buna si isi permit sa se uite inapoi cu manie, sa spuna lucrurilor pe nume.
România este mama noastra cat suntem copii si apoi copilul nostru cand suntem adulti.
Romania nu este urâta pentru ca aia isi bat copiii sau nu-i duc la scoala sau ca sunt beti. Romania este urâta pentru ca noi, astialalti, astia « mai buni decat aia » cum ne place sa credem ca suntem, nu facem nimic pentru copiii aia care sunt abuzati.
@BigBear Ce drac ma, pune si tu un avertisment, vrei sa nu mai dorm la noapte?
Nu facem nimic pentru un motiv simplu – nu sunt ai nostri. Atata timp cat am fost mici si a fost greu nimeni nu ne-a ajutat, am crescut cum am putut. Aici se termina metafora, de aici avem grija doar de noi si de copiii nostri, nu avem grija de copiii aia amarati care au o familie a lor insa familia lor isi bate joc de ei.
Si nu avem nici grija si nici respect pentru cei ce odata au fost in stare sa faca, sa miste, sa ia decizii doar pentru ca acum sunt batrani, bolnavi sau suntem rude. Suntem un produs al timpurilor si este firesc sa fim asa.
Ca un exemplu concret – ar trebui sa fim buni cu Iliescu pentru ca este batran, bolnav si el a dorit bine pentru noi si tara.
Desconsiderarea României de către ai sai cetățeni este rezultatul unor ani de regim comunist, urmat apoi de niște ani de tranziție ce nu au adus ceva bun cetățenilor săi. Da tara este schimbata dramatic dacă o comparam cu anii 90, dar toate aceste lucruri au apărut din inerția situației și a timpurilor trăite.
Nu știu dacă în acest moment putem mai mult decât ce este acum, dar o buna parte din romani cauta alternative și vor sa facă ceva. Sunt mulțimea tăcută, care nu se plânge și evaluează mai pragmatic decât orice patriot roman, daca România este o tara de viitor sau nu. Unii vor alege sa rămână, alții vor alege sa plece. Cam toate datele arata ca dorința de plecare este mare și din păcate pe termen lung vom pierde mai mult decât ne dam seama.
Asa ca sunt de acord cu Fluture, alta tara materna nu avem, insa dacă cuiva nu-i convine poate oricând sa plece și sa încerce altundeva.
Cel mai dificil lucru este sa accepți ca atâta se poate acum în România. Și apoi sa te întrebi dacă tu ești mulțumit cu asta.
Am mai citit comentarii si in alte locuri si am si ascultat discuții uneori si am observat o chestie. Nu generalizez, dar asta am observat. De ce UNII cei plecati in afara au placerea sa ii considere pe cei ramasi, prosti? Am tot vazut comentarii de genul „aia buni pleaca, raman doar prostii, hotii si asistatii sociali in tara” sau „ultimul sa stinga lumina”. Da, Romania are multe probleme. Dar chiar sunt asa prosti astia de raman in tara? Poate pur si simplu nu au posibilitate, chiar daca ar vrea sa plece. Ca nu cred ca e atat de usor practic sa o iei de la capat in alta tara. Mai ales pentru unul care nu lucrează in IT sau e inginer sau alte cariere din astea cautate si banoase.
Da, Romania e de rahat din multe puncte de vedere, dar nici iadul pe pamant nu e. Nu am o problema cu faptul ca oamenii critica tara si politicienii samd, dar ma roade cand vad ca UNII expati ii vad ca pe niste prosti pe astia de au ramas in tara. Nu stiu…eu chiar mi-as dori sa iasa odata tara asta din cercul asta vicios si sa se dezvolte.
Probabil sunt foarte nefericiti in tara de adoptie – mult mai nefericiti decat erau in Romania, cu toate tarele ei.
Insa – din punct de vedere al oprtunitatilor economice, serviciilor etc., o duc mult mai bine si nu sunt pregatiti sa renunte la lucrurile astea. Si atunci, pentru a isi justifica alegerea trebuie sa gaseasca un vinovat. Cu cat vinovatul este mai urat, mai prost si mai rau, cu atat alegerea de a pleca din Romania este mai justificata.
Este cumva ironica intrebarea asta pe acest blog. Una din explicatii este faptul ca o foarte mare parte din oameni fac parte din problema, nu sunt doar victime.
Hai sa incerc o paralela – comunismul a fost rau, comunistii au fost rai. Daca o iei insa nominal din aia 18 milioane sau cati erau in tara in 89 au fost Ceausestii si maxim 200 de oameni de prin functii de conducere. In rest toti au fost victime, nimeni nu a fost comunist sau parte din problema. Practic nu a existat nici un membru de partid, nici un membru marcant sau de conducere, nimeni nimic, toti dar absolut toti au fost obligati de „comunisti” sa faca tot ce au facut.
Cumva asta cred ca este ideea – Romania este asa cum este si niste oameni locuiesc in ea. Cei din afara spun ca este vina celor din Romania si cei din Romania spun ca altii sunt de vina, nu ei. Ceva gen te duci in vizita la un prieten si e un deranj monstruos in casa iar fiecare din cei 4 membrii de familie spune ca restul sunt de vina insa tu spui ca familia x e dezordonata.
@Fluture >> Romania e de ras pentru ca nu are spitale si autostrazi. Daca ar avea si astea ar fi cea mai misto tara din lume.
Dar nu le are.
Si nu prea conteaza astea decat cand ajungi tu sa fii ala afectat de lipsa lor. Cand ai nevoie de un tratament care la noi nu il gasesti si trebuie sa mergi in tari unde gasesti.
In Franta sunt spitale top. Am venit azi de acolo. Super conditii, ai sperante ca scapi cu viata pe mai departe si esti bine. Dar nu as sta in Franta niciodata.
Mohorata, oamenii cu priviri dubioase non stop, la mall te controleaza in geanta sa nu ai bombe si abia dupa aia te intreaba de masca.
Preturi URIASE, dar esti tratat cu respect. La noi de cand m-am suit in avion si am dat de stewardesa romanca ne-a luat ca la piata si vorbind pe nari.
Frustrara mea vine in primul rand din cauza ca NU AVEM BICI pentru abateri. Nu avem autoritati care sa educe. Ai depsit viteza? Pac, ia aici 500 lei amenda. Nu, nu spaga 150 sa nu dai amenda 900. Ai trecut pe rosu? Nu ai amsca? Ai aruncat pe jos chistocul? Treci la casierie.
Daca ar exista aplicarea legii ar exista si concluzii bune.
So, așa de grav am fost încât era necesar să ștergeți comentariul meu? Nu cadra cu ce vor tovarășii?
Thanks.
Nice one. E ultimul comentariu aici. Felicitări pentru cenzură, dragilor. Asta chiar este o agendă, am fost împotriva curentului
Ai zis ca ti-a venit sa vomiti, te-am trimis la buda. Revino cand ti-e mai bine.
Ps. Si fara penibilitati gen « agenda », daca poti.
Ah, m-ai forțat la asta :)) Pentru cei ca tine vechiul și bunul meu prieten din Anglia, acum cetățean britanic, are o vorbă: „marș la căcat”. Nu știam cui i se potrivește perfect, știam doar că este dedicată mai ales românilor, cu ei o folosește. Well, uite, unui aparatcik. Soare peste tine, cum scrie în emailurile corporatiste
Și baftă la scris 
Alt martafoi virtual care construieste România aia buna…
„Ah, m-ai forțat la asta” . La fel zici si când îți înjuri colegii sau când te comporți ca un porc cu alți oameni? Iisuse Hristoase!!!! Sper că nu ai copii….
„Nu văd aproape niciodată o urmă de pozitiv”
Uite, las eu una.
Sunt mandru si foarte surprins (placut) de cum merg vaccinarile in Romania.
Cred că articolul lui cristici a fost un fel de trigger pentru tine.
Singurul meu comentariu e că nația asta trebuie să reinvete să trăiască într-o comunitate.
Pe final, o melodie in ton cu subiectul, numai că in loc de flegme e doar sunetul enervant al unui aparat auditiv: https://youtu.be/OqUy7IOYt6g
Total de acord. Exista si un termen pt asta, ceva din psihologie, nu mai stiu cum se cheama, despre cei care au sentimenre de rusine / ura / superioritate despre locul de bastina si compatrioti.
Zau ca unii de pe aici sufera de tulburarea asta, ca altfel n ai cum sa zbieri toata ziua „numai in romania”, „numai romanii” si apte prostii de astea.
Ps: asta li se intampla in general oamenilor care au fost cuceriti, colonizati, etc (oarecum ne incadram si noi). Multi incep sa’si urasca semenii, cultura, traditiile … o vezi foarte clar in bula asta de pe bloguri.
Noi am fost colonizati de bmw si audi :)) vechi ca vinul :))
Romania, la nivel UE/mondial e ca Fetesti-ul sau Slobozia la nivel de Romania. O tara medie, periferica cu bunele si relele care decurg de aici. Sigur, daca esti din Fetesti sau Slobozia ai cu totul alta perceptie.
Mai cred ca_conceptul de tara/natiune e oarecum depasit. Mai important e ala de regiune in Europa de maine, mai ales dpdv administrativ. Apoi, si in tara Romania regiunile sunt diferite cultural. Regiunea e unitatea indivizibila a noii Europe, spre asta se tinde.
Cat despre flegme, etc… daca zici ca romanii plecati sunt tot romani, nu le tragi si tu o flegma romanilor in articol?
Cei plecati, ca si cei de acasa sunt si ei mai buni sau mai rai. Mai educati sau mai nu prea. Din pacate pentru tara Romania, sunt multi. Si sunt multi tineri. Si sunt multi tineri dinamici si/sau educati. Asta e catastrofal pentru tara Romania. Cand dispare o proportie insemnata din populatia activa, e nashpa. Cand raman bunicii cu copiii, fara parinti, e tragic, dramatic.
Asta poate ar trebui sa ne preocupe mai mult decat uzualele injuraturi pe facebook sau in trafic. Alea’s inerente.
Daca nivel mondial inseamna UE, USA, Japonia si inca 10-20 de tari da. Dar daca nivel mondial inseamna … mondial … nuj cum poti sa zici asa ceva. Am avut noroc sa ne nastem aici.
Depinde de bula in care te gasesti. Daca o sa cauti bula de dacopati/Tudor Gheorghe/Dan Puric/etc vei descoperi o tara minunata, plina de bogatii mai ales sufletesti… Stiai ca aici se afla Gradina Maicii Domnului ? Suntem un popor plin de har, miruit si cu o limba minunata ce suna ca o apa cristalina. Avem si probleme… dar sunt din cauza strainilor ce incearca necontenit de 2000 de ani sa ne subjuge dar… nu au reusit pt ca avem putere dumnezeiasca si ogoarele sunt pline de oasele strabunilor.
”România e țara noastră și alta n-avem.”
Se pare totusi ca multi romani care au emigrat in alte tari s-au integrat destul de bine in tarile alea straine si oricum copiii si deja nepotii lor nu mai au nici o treaba cu Romania.
Restul , noi astia care nu am plecat , da, este valabil pentru noi ce ai spus.
Ok, sa schimbam retorica, zic. CE facem bine? Cu ce ne laudam? Zicea cineva mai sus de vaccinari, sunt de acord, ne miscam bine, dar, in acelasi timp, colcaie tara de conspiratii emise de oameni „cu carte”.
Nu sunt de acord ca noi nu suntem italieni, germani, americani. Cine ne opreste? Cumva NOI? nu am auzit sa ne interzica nemtii sa construim autostrazi, sa nivelam asfaltul cu gura de canal, sa nu mai aruncam din masina tigara.
Bai tata, zilele trecute au murit niste oameni arsi intr-un spital ca se incalzeau cu un resou, si azi a murit un copil inecat in cristelnita. Ce plm vorbesti aici de pozitivism? Cand se intampla niste chestii care acopera orice farama de pozitivism?
Eu sunt de părere că doar avem obiceiul să ne desconsiderăm, subestimăm și să tragem in jos pe cei care se zbat în această țară. Nu suntem cu nimic mai prejos sau peste Vestul „civilizat”. Pe ăia cu „in țară au rămas doar asistații, corupții, leneșii, șmecherii” etc., nici nu merită să-i bagi în seamă, fiindcă de aici rezultă faptul că „străinătățile”, nu te fac automat și mai „intelectual”. Trebuie doar sa avem mai multă încredere în noi și să nu-i mai pupăm in c*r pe civilizații ăia, care am văzut cam ce hibe au și dumnealor. Normal, uscăciuni sunt și la noi, ca și în celelalte țări, însă e limpede că non-valorile atrag mai multă audiență și profit, decât valorile țării și potențialele neșlefuite. Credeți că la americani, englezi, nemti, francezi, nordici, japonezi etc. etc., nu sunt destui dobitoci? Sunt, dar nu sunt atât de promovați. A nu le da atenție și să-i ignora sau a nu-i băga în seamă, e cea mai eficientă armă, contra acestora.
Offtopic, Fluture, micutii tai prieteni sunt tare răsfățați :)) ma gândesc ca apreciază totusi pe lângă semințele bio si adăpostul oferit de pergola in miniatura dedicata lor..
On topic, în ultima vreme nu ratez nicio ocazie sa aflu de la părinți sau de la cunoștințe mai in varsta despre cum era pe vremuri, nu doar pe vremea lor, dar și a părinților, a bunicilor lor, care erau condițiile si modul de viata, bucuriile, necazurile, in acel context istoric.
Bunicul matern a murit când aveam 18 ani (celalalt bunic mult mai devreme) si îmi pare rău ca nu am scris intr-un jurnal toate amintirile sale. Avea, asemeni majoritatii bunicilor care au luptat în WW2, foarte multe de povestit, atat din război, cât si din perioada de dinainte și după. Cu toate acestea, mi-au rămas întipărite câteva istorisiri, iar pe altele le-am mai aflat de la părinți.
Un exemplu este evoluția educatiei in scoli. Prin anii 1930 in școlile de la tara, deobicei fetele faceau doar 4 clase, in timp de băieții 7 clase, invatau separați fete de băieți, iar pentru cei care nu știau lecția pedepsele erau la fel, executate separat, cate un număr de nuiele la fundul gol date de invatator/profesor sau chiar de către unul/una dintre elevi/eleve, deobicei aleși dintre cei/cele care se pretau la un astfel de job
..
Mai departe, prin 1960, tot la tara, bătaia se dădea cu palma peste fata sau cu penarul de lemn peste palme. Mama a făcut scoala in București si nu își amintește sa fi luat bătaie, presupun ca la oraș, in funcție de școală și profesor, nu mai aveau aceste obiceiuri barbare. Deja când am început eu scoala, in 90, nu se mai punea problema de bătaie la scoala nici măcar la sate, stiu asta de la rude care erau invatatori/profesori la tara. Dar asta nu exclude sa mai fi existat, poate mai exista și acum, cazuri izolate de profesori agresivi.
Sau întâmplări din război, de genul:
– bunicul matern, ramas orfan de tata, pleacă la 14 ani copil de trupa la scoala militara de la Alba Iulia, iar în WW2 lupta pe ambele fronturi. Pe frontul de est i s-a întâmplat intr-un atac sa se rătăcească cu trupa sa de mitraliori, iar la întoarcere comandantul, ca sa ii învețe minte, i-a acuzat ca ar fi dezertat si a ordonat sa fie împușcați. I-a aliniat, i-a legat la ochi, dar cand a fost sa dea ordinul de tragere, soldații erau instruiți sa tragă in sus. Ma gândesc ce spaima au tras oamenii aia, cât de întreg la minte mai poți fi după o asemenea experienta?.. Defapt, razboiul in sine este o sursa de traume pentru cei care au trecut prin el si care au reusit sa supraviețuiască. El a avut mare noroc, de pe frontul cu rusii a scăpat fiind ranit de un glonț care i-a trecut dintr-o parte în alta a gatului. Si acum îmi aduc aminte cum i se vedeau cicatricile pe unde intrase glontul și pe unde ieșise; la fel avea si la un picior.
-celalalt bunic, mai tânăr, n-a prins decât pe frontul de vest și era sanitar pe front, mi-a povestit tata ca lui, intr-o lupta, gloanțele i-au dislocat o mana, care din fericire nu s-a rupt de tot sa se desprindă de corp, doar i se dăduse pe spate, de nu o mai găsea..
Știu ca m-am întins destul de mult :-), ideea mea ar fi ca este foarte in regula sa trăim în prezent, sa avem așteptări și sa facem planuri de viitor, dar sa avem in minte in tot acest timp si imaginea trecutului personal si al proprilor noștri înaintași, pentru a nu uita de unde am plecat și unde suntem.