„Nu alegem marfa”

Am fost în piață să cumpăr diverse, printre care și un kilogram de gogoșari. Ajung la taraba cu gogoșari, nu văd vânzătorul. Mă uit în stânga, în dreapta… nimeni.
Încep să îmi pun în coșul de pe cântar. Un kg de gogoșari înseamnă vreo șase gogoșari. Între timp, vine vânzătorul:
– Bună ziua. M-am servit singur. (zâmbesc)
Vânzătorul începe să ia gogoșarii de pe cântar spunând „nu aleg marfa”.
Nu alege marfa. Cinci gogoșari. I-a luat din cântar să îi pună înapoi pe tarabă. Cinci gogoșari.
Am plecat, l-am lăsat să pună marfa înapoi pe tarabă.

București, acum o săptămână.
Vreau să cumpăr 2 kg de roșii din Obor. Șmecheria la ăștia care vând roșii în Obor e că au umbrele de culoare roșie – adică, roșiile par coapte, bune. Cer 2 kg, mi le pune repede. Dau să plec (ies de sub umbrele), găsesc o roșie stricată. Stricată, adică strivită.
Mă întorc la tarabă, îi spun că vreau alta roșie, îmi dă altă roșie.
Dau să plec, mă uit iar în pungă, o a doua roșie strivită (strivită = curgea suc prin pungă).
Mă întorc la tarabă, îi spun că o a doua roșie e stricată. Femeia îmi schimbă roșia, spunând „Domnu’, dar la prețul ăsta ce voiați?”
Prețul fiind cu 50 de bani pe kg mai mult decât media Pieței Obor. Asta pățești când te grăbești să cumperi și nu dai înainte un tur de piață, să vezi bine toată marfa.

Piața Crângași, 2011
Vreau să cumpăr vinete de copt pentru iarnă. Am aragaz cu patru ochiuri, de obicei cumpăr fix 4×8 = 32 de vinete. Ajung la tarabă, îi spun omului că vreau „la număr” 32 de vinete. Vânzătorul nu are timp de mine, mă întreabă dacă am în ce să le pun – îi spun că am un sac – îmi zice să aleg vinetele, „Vii să le cântărim după ce termini de ales”.

Italia, 2013-2017
Tarabă cu zeci de oameni la coadă, mult mai gălăgioși decât românii la coadă. Toți doresc să fie serviți primii, și repede. Meseria unuia dintre cei patru vânzători era să împartă pungi celor care doreau să cumpere.
Vrei roșii, iei punga, iți alegi roșiile, stai la rând să le cântărești și să le plătești. Vrei piersici, mere, cartofi, primești pungă, ți le alegi, te duci la cântar plătești.
Dacă aveai bon mai mare (sa zicem 10 euro), primeai cadou niște „prezzemolo” (pătrunjel), că poate voiai să faci o supă.

observați și prețurile de pe taraba torineză

 

Pentru cinci gogoșari și „Nu alegem marfa”, deși am făcut meseria lui de a pune marfa pe cântar, și eram cu banii în mână, nea Grigore de azi din piață a pierdut un client. Pentru totdeauna.

Din piață am mers la Carrefour să cumpăr niște struguri, că sunt aceiași, și mai ieftini la Carrefour. I-am ales = m-am uitat atent să văd dacă au boabe stricate, pe care le-am înlăturat înainte de a pune strugurii în pungă. I-am ales la nivel de boabă!

Dar ce înseamnă „nu alegem marfa”? Are la vânzare altă marfă decât cea de la vedere? Întreb retoric, pentru textele în care se plâng piețarii că supermarketurile le-au stricat vadul.

Pentru cinci gogosari puși deja pe cântar, pe care oricum trebuie să-i vândă, nu?,  Vasile ăla de azi nu-și dă seama de răul pe care îl face tuturor piețarilor.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

87 comentarii

  1. Mai majoritatea au practica asta jegoasa, fac un morman de legume frumoase sa-ti fure ochii si cand vrei sa cumperi iti pune dintr-un alt loc, unde sunt alea mai vechi si mai urate.

    Marsh la toti suedejusii si combinatorii care fac asta.

    10
    • Am fost sa cumpar vreo 10 kile de caise, sa facem dulceata.
      Ii spun femeii: vreau 10 kg, daca mi le dati din lada asta. Daca nu, plec.
      Mi le-a dat din lada pe care am ales-o.

    • Acum și tu ești exagerat. Din ce știu, la dulceață/suc merg mai ales „exemplarele” mai urâte.

      00
    • Daca nu poti sa legi marfa inseamna ca vanzatorul vrea sa iti paseze marfa din spatele gramezii, marfa care este mai proasta decat cea care este le vedere.
      Pot sa accept, pentru produse mai sensibile, cand vanzatorul cere sa nu puna clientul mana pe produse, dar sa dea de unde indica clientul.

      10
    • Caise crude inseamna dulceata foarte acra.
      Nu cautam caise frumoase, ci coapte bine. („copt bine” nu inseamna stricat).

  2. Din cauza lui „nea Grigore” prefer sa cumpar de Lidl, Auchan, Carrefour etc.

    00
    • Mai ales daca nea Grigore e de fapt angajat al lui mercedesu haladitu care a pus mana pe mai multe tarabe si are certificate de producator agricol de la mai multe sate din jurul Bucureștiului, emise de primari deschisi la a primi bănuți….

      00
    • NOU
      #8

      Am uitat sa îți zic o faza din Obor. Merg eu și liga o mare de cartofi și ceapa unu, abia se vedea. Dar se auzea din cind in cind: casa liberă, casa liberă! Bă sa cad pe jos nu alta. Și bineînțeles ca ma umfla risul… cind ma întorc, pac ăla casa liberă la mine. Bă am ris 10 min cu el și i-am promis ca vin după un sac de cartofi.

      00
  3. Noua modă prin piețe este inconjuratul tarabei cu plexiglas (anti corona) ca să nu te mai servești singur. Îți alege vânzătorul ce se strică mai repede și îți ridică punga peste „gardul” de protecție.

    00
    • Și înainte de corona unii producă… geambașii tot practica asta o foloseau să păcălească clienții.

      00
  4. Pai aia buni sunt pusi in fata ca sa i vezi tu, mai la fundu grămezi sunt aia mai nasoli, de acolo iti pune tie in cantar.

    00
    • Stim asta, toti stim. Dar m-a enervat ca a facut asta pentru cinci bucati. Nu am cerut 100 de kile, am luat CINCI bucati.
      S-a apucat sa le ia inapoi din cantar, iti dai seama? WTF, man!?
      Sa nu mai spun de „mesajul subliminal”, adica acum stim pe bune ca are marfa de cacat in spate…

    • @cristici

      Da man, da i-ai luat din bucatile alea bune

      00
    • Păi tu i-ai luat fix gogoșarii ăia mai frumoși pe care îi ținea pentru reclamă, fără ei nu mai vindea nimic în ziua aia, să îți fie rușine că vrei să ruinezi mici „producători”.

      00
  5. Daca tot e sa povestim de alte locuri: in Canada, am vazut acu’ cativa ani in regiunea Windsor-Point Pelee (langa Detroit) tarabe neasistate, la marginea drumului. Se cheama roadside stands. Tot felul de legume,fructe. Lista de preturi, cu discount la cantitati mai mari si cutii unde sa pui banii + mesaje „Be kind & pay”. Cutiile se cheama ‘honour cash box’.

    00
    • :)))))) incearca asta in Romania sa vedem in cat 1% din zone se poate :))))

      00
    • Da, a încercat cineva și merge. Dar evident, nu în Ferentari.

      00
    • Marinel, de multe ori oamenii sunt surprinzători, trăiesc oameni și în Ferentari. Poate ai dreptate, dar pot apărea și surprize.
      În decursul anilor am cunoscut oameni căzuți rău, care au făcut lucruri surprinzătoare.
      Am cunoscut oameni care s-au ridicat din cea mai mare mizerie morală (eu nu cred că aș fi avut tăria să o fac).

      00
    • In Miercurea Ciuc exista in trecut sistemul asta la vanzarea de lactate. Lasai la usa casei sticlele/borcanele goale (da, copii, pe vremuri iaurtul, sana si laptele veneau in recipiente din sticla, returnabile), banii cat mai ficsi, iar laptarul iti lasa altele pline in loc, lua banii si lasa restul.
      Povestea tatal unui prieten ca a ramas cu gura cascata cand a ajuns acolo, venit la munca in fabrica din fundul Moldovei, prin anii ’70.
      Evident, la cateva luni dupa venirea talibanilor din Moldova, sistemul s-a prabusit.

      00
    • @sebybv, evident vorbesti prostii cu povestea asta si cu „prabusirea” sistemului dupa ce au venit oamenii din Moldova. Dar a fost amuzanta si oamenii ti-au dat thumbs up.

      00
    • stiu ca sunt in germania pe langa niste drumuri lanuri de lavanda dar si livezi de unde iti poti lua singur si cantaresti marfa la capatul solei si lasi banii intr-o cutie. la fel in austria am vazut. In plus, faza cu laptele si acum se practica. cel putin ai mei asa fac la noi in sat. lasa sticla goala si cel de la care cumparam o aduce plina si o pune in curte pe o masa.
      banii o data pe luna, ca suntem de cuvant cu totii.
      exista peste tot in lume si oameni de treaba. e frumos in partile alea :D

      00
    • Tocmai am luat zmeura asa vineri, pe drumul spre Maguri Racatau (jud Cluj). 10 lei caserola, am pus banii intr-o cutie. M-am bucurat mult ca avem si noi asa ceva.

      00
  6. Pietarii stau ore in sir si isi aranjeaza marfa cu partea buna spre cumparator si partea stricata/necoapta ascunsa. Cand te duci la unul din astia esti victima sigura. Pleci acasa cu jumatate dintre rosii stricate/lovite/necoapte.

    Te poti proteja oarecum prin cateva tehnici:
    – da un ocol tarabei sa vezi si marfa din spate
    – nu cumpara la prima ora ca atunci ai cele mai mari sanse sa primesti rebuturi. lasa-i pe altii sa aiba „placerea” asta
    – tine-i minte pe tepari daca faci cumparaturile in aceeasi piata si evita-i
    – nu te „imprieteni” cu pietarii. mergi dupa marfa buna nu dupa ala care chipurile te serveste mai bine ca te cunoaste.
    – cand nu e sezon nu ai ce cauta in piata (gen februarie). gasesti aceeasi marfa ca in supermarket dar mai scumpa si degerata.

    00
    • Sau mai simplu, nu mai calca prin mizeriile de piete si cumpara din supermarketuri, ca tot marfa aia e, in piata tot din en gros e marfa.

      00
    • @Big, merita piata pentru marfurile care nu sunt in supermarket sau sunt mult mai scumpe. Gen rosii si ardei vara care costa dublu in supermarket. Gen miez de nuca pe care nu il gasesi decat scump si ranced in magazine, prune uscate (mai ieftine), fructe de padure (mult mai ieftine in piata), anumite soiuri de mere care nu exista in supermarket (mutsu, cretesti), etc.

      00
    • @Big, ”Sau mai simplu, nu mai calca prin mizeriile de piete si cumpara din supermarketuri, ca tot marfa aia e, in piata tot din en gros e marfa.” La noi prin zonă sunt zile, de obicei sâmbăta și duminica când vin de prin sate oameni să-și vândă surplusul de sezon. Dacă umbli periodic prin piețe o să ajungi să-i cunoști.

      00
  7. Daca sunt producatori care citesc le recomand un singur lucru, faceti cumva sa ajunga marfa in supermarketuri. Desi stau la 50m de piata, prefer sa cumpar din supermarket. Acolo nu incearca nimeni sa ma pacaleasca, nu stau cu mana pe buzunar (da, in piata se fura inca portofele si telefoane), aer conditionat, curatenie. Pe langa toate astea, supermarketurile mai platesc si taxe, ca asa sunt multinationalele astea rele.

    00
    • Au platit impozit pe profit mai putin decat o taraba din piata

      00
    • Și de multe ori piețarii au prețuri echivalente cu supermarketurile, deși ei nu au atîția directori în spate. Și cam toți piețarii (samsarii) au aceaași marfă, că se aprovizionează ”de la același vapor” spun eu, cînd le vine transportul din Turcia…

      00
    • Ca mic producator, am incercat sa vorbesc cu un lant de magazine sa livrez marfa la magazinele lor din zona si e extrem de complicat, m-au trimis din departament in departament sa vorbesc. Am dus doar de 3 ori la piata marfa anul asta, pentru ca s-au obisnuit clientii si vin direct acasa sa cumpere. Cine vrea are posibilitatea sa isi culeaga singur direct din solar, cine nu suna inainte si are pregatita marfa cand vine dupa ea. Trebuie doar sa nu iti bati joc de clienti si merge treaba de la sine.

      00
    • Simona, te-ai uitata atata timp la trompete de televiziuni incat ti-au spalat creierul. Atata stii, placa cu impozit pe profit. Munca e taxata cu 40% in romanica. Stii cumva cati angajati direcți si indirecti are un lant de magazine? Muuulti de tot. Daca aduni 40% din salariul lor brut, face pipi pe orice impozit pe profit.

      00
  8. In piata in Grecia: îți alegi ce vrei, cântărește vânzătorul. Și costă 3.7 euro sa zicem. Mai pune pe cantar până sare de 4 euro, gen 4.3, și îți ia 4 Euro. Toți de la care am cumpărat procedau așa.

    00
    • Asa e si in Italia. Era o placere sa platesc mai mult, pentru ca aveau papagal bun vanzatorii. „Ce sa mai cautati fise, v-am pus aici de doi euro, plus ceilalti trei euro, dati cinci si aia e. Luati si un mar, data viitoare sa treceti sa luati mere de la mine.”
      Super vanzatori.
      Tanti care vindea oua stia cine sunt si cate oua cumparam, pentru ca ma „studiase” de cateva ori. Luam 2 cartoane de oua, 1,5 euro, si plateam cu fise. Uneori ma lua peste rand, ca stia ca vin cu bani exacti, uneori ma vedea de departe si pregatea pachetul.
      Vanzatori de meserie. Cum sa nu te duci numai la ei? In toti anii de Italia, numai de la tanti aceea am cumparat oua, nici nu stiu alt fel de oua! :)

    • @cristici – that’s what she said ( ͡° ͜ʖ ͡°)

      00
    • Asa e si la Timisoara în piața volantă (miercuri si sambata, langa stadion)

      00
    • Ha, cumpăram organe pentru tochitură, de la măcelărie, în Alexandropolis. La 3-4 kile luate, făcea vînzătorul calculele, spunea cît costă și mai lua un pumn (cu ambele mîini) și punea peste, adăugînd ”doro”.

      00
    • @Gupi: taică-miu are ritual: miercuri și sâmbătă sare pe țoaglă și dă o raită în piața aia, că e relativ aproape și-s chiar de la producător. Are dreptate, ciorba de legume din piața de la Stadion are alt gust :)

      00
  9. Mie mi-a zis un din ăsta că dacă vreau să aleg merele, Carrefour e în direcţia aia.

    00
  10. “nu aleg marfa” – trebuia sa ii spui ca nu i-ai ales, i-ai pus la rand ca si el :))

    00
  11. Piata de cartier trebuie sa moara ! :D Lasand gluma la o parte, eu nu prea am patit asa ceva. Ce am ales aia am cumparat. Mai de mult mai pateam ca in timp ce puneam eu punea si vanzatorul pe cantar sa „ajute” si mai punea gunoaie. Dar le scoteam, ii ziceam si se linistea. Eu mai merg in piata rar sa-mi cumpar cas sau smantana groasa …adevarata si nu cacatul ala din supermarket ce e orice numai smantana nu. Pb mare in pietele astea e ca nu ai parcari si alea 3 locuri amarate care exista sunt ocupate de pietari care isi tin marfa in ele. Asa ca daca nu ai piata langa tine e tare trist sa mergi acolo si sa dai ture printre blocuri.

    00
  12. De mult nu mai frecventez piete. Am un aprozar prin zona unde stiu ca pot sa imi aleg ce vreau cum vreau, proprietarul sta doar la casa de marcat.

    In rest, Lidl si alte hypermarketuri. Stiu ca sunt tinute la temperatura constanta, nu in soare sau pe marginea strazii plina de praf si trafic (chit ca oricum le spal).

    00
  13. am fost in obor, crangasi, minis si alte cateva carora nu le stiu numele. n-am luat niciodata nimic. e exact aceeasi marfa ca in supermarket, sau poate mai proasta, ca daca carrefour/auchan/kaufland poate isi achzitioneaza singure marfa pe obor scrie mare yuksek. si in spate il vezi pe mercedesu, cum zice car mai sus.

    si nici aia de pe marginea drumurilor nu sunt mai breji.

    o singura data am luat un pepene de pe drum. nu din camion, de pe camp la modul ca omul statea la umbra si avea 2 3 pepeni in fata ca sa vada lumea ca vinde. de vandut iti vindea de pe camp, il lua de pe vrej. nu stiu daca era ogorul lui. pepenele a fost ok, nu exceptional.

    00
  14. Eu am „adoptat” un fermier și îmi aduce acasă regulat lăzi cu ce am comandat. De vreo 2 ani fac asa, never again la piata.

    00
  15. Majoritatea din piață sunt intermediari, care trebuie sa scape de marfă, și de asta o are amestecata. Cei mai corecți sa zic așa, o triaza pe categorii, roșii bune, de ciorba gen. În supermarket, mulți clienți sunt de o mare nesimțire, cauta în toată lada și ce nu le convine, arunca deoparte, asa ca dacă ajungi mai pe după masa și nu a fost făcută reaprovizionarea, găsești niște rebuturi…

    00
  16. Numai experiențe din astea aveam și eu, până am dat de piața Progresul – e cea de pe șoseaua Giurgiului, au renovat-o anul trecut, arată bine (nu zici că ești la piață), prețuri ok, produse de calitate, varietate, ți-e mai mare dragul să cumperi de acolo. Și sunt ok și oamenii care vând. Cu excepția celui care are monopol pe vândut ciuperci, el e tot pe ideea de „eu îți aleg marfa”. Fugiți de el, alegeți Mega Image pt ciuperci!

    Și fun story, tot cu roșii strivite de la Obor: am observat că mi le-a dat așa când deja plecasem, am zis că nu mă mai întorc, mă grăbeam acasă, aveam plan de rezervă ce să fac cu ele față de obiectivul inițial. Doar că roșiile alea strivite mi le-a pus într-o pungă nu foarte fericită. Pungă care mi s-a rupt subit și iremediabil fix când traversam pasajul Obor la oră de vârf (seara, când vin oamenii de la muncă). Am stat și am adunat roșiile strivite de pe jos, ca să nu las mizerie într-un loc care oricum e mizerabil. Când am ajuns acasă mai aveam un pic și făceam baie în spirt.

    • stau la 10 minute de piata asta, dar cand trec pe acolo si vad mega-glomeratia si faptul ca majoritatea nu au masca, imi trece dorul de piata si chiar as vrea sa cumpar niste rosii de alea bune

      00
    • Eu mergeam de obicei în mijlocul zilei, era destul de liber pe la 10-12 – dacă ai opțiunea asta, fă-ți curaj și profită. În weekenduri doar ft târziu, când se ducea aglomerația, pe la 17, dar mai prindeam chestii ok și la orele alea.
      M-am mutat între timp din zonă și îi cam simt lipsa.

  17. @Cristici : Taranii aroganti din piata sunt defapt bisnitari. Peste tot e normal sa alegi ceea ce cumperi mai putin in Romania, unde, daca tot cumperii cu banii tai, mananci ce vrea vanzatorul. Le doresc sa dea faliment si sa mearga la munca.

    00
  18. De-aia cumpăr eu mereu de la supermarket. Acolo evit interacțiunea cu temelia neamului românesc, chit că mă costă puțin mai mult.

    00
    • Incearca piata din Diosig. Cele mai bune rosii de acolo le-am luat. Alea dupa care plang toti ca nu mai exista. Piersici cu 5 lei kilu, nu foarte aratoase dar dementiale la gust. Peste tot sunt 8-12 lei kilu. Nu zic ca toti de acolo au marfa ok dar ai de unde alege, pana la urma. Lactate iau direct de la producatori, vecini in satul unde dau la sapa. Mierea – la fel. Un alt vecin care are 50 de stupi. Cu timpul iti poti forma o retea de furnizori, mai ales daca ai treaba des pe acolo.

      00
  19. Bișnițarul de piață îți pritocește produsele până la gram, dacă se poate în minus. Țăranul în piață nu se uită la 20 grame în plus….

    00
  20. Apropos :) coade in Italia:

    La o Gelateria in Roma coadă imensă, în față, la servit era ca la Asterix cu Romanii, bătaie, mâini ridicate, țipete, oase strivite, copi cu salivă la gură stăteau la tejghea.. Mișto.

    Cei ce stăteau la coadă ordonați erau suedezi, us-americani, nemți și olandezi. Dădeau din capete nemulțumiți și rugau cu voci monotone pe cei din față să stea la coadă…
    În față, la petrecere și marfă se îmbulzeau latinii noștri, spanioli, francezi, italieni, un român, un mexican (la-am întrebat de unde este, așa am aflat).

    00
    • O scena aproape identica am vazut si eu, tot la o gelaterie langa Fontana di Trevi. Doar ca cei doi romani nu se imbulzeau in fata la inghetata, ci stateau mai in spate, cam pe unde-si tineau turistii americani, nemti si olandezi buzunarele si posetele.

      00
  21. Avand câteva markete, când iau marfa de la comercianți romani e jale. De exemplu, daca mergi la Matca (de unde iau majoritatea) nu te lasă să te uiți în baxuri/saci si sunt mereu grăbiți. Evident, asta înseamnă că partea de sus a baxului e buna, iar rebuturile jos. În saci transparenți exista metoda burlanul. Pui un burlan pe mijlocul sacului, în jurul burlanului cele mai arătoase legume, iar în burlan rebuturile și după scoți burlanul. În sacii de rafie e simplu, mereu găsesc cel puțin 2-3 kg de pământ. Nici unii cumpărători nu sunt ok, de exemplu dacă am 30 de vinete, vine tanti Maricica și le pipăie pe toate pana alege una.

    00
  22. NOU
    #57

    eu nu cred ca tu mai tii minte ce ai facut la piata intr-o zi din 2011 :))

    00
    • are un jurnal. cristici – mai 1743: „am fost la targ in port. am luat 4 mari, copti bine si doua mai mici. unul din aia patru avea un deget lipsa. am vrut sa il duc inapoi, dar negustorul mi-a mai bagat in caruta unul mic de 12 ani, in aceeasi bani. nu ramane bumbacul necules nici anul asta

      00
    • Ba da, vasile, pentru ca am ramas mirat ca m-a lasat sa-mi aleg marfa. A fost suficient sa retin reaba.
      Apoi, am o memorie destul de buna, zic eu. De ce ar trebui sa avem toti memoria ta? De ce sa nu retii ce ai facut intr-o zi la piata in 2011, mai ales ca nu cumperi des saci de vinete pentru copt… (a fost primul an cand am copt vinete singur – alt motiv sa retin procesul asta cu totul)

      00
    • De ce e asa ciudat? Poate asociaza intamplatea cu alte cateva pe care nu le precizeaza in text. Lansarea unui cantec sau film, vreo sarbatoare, ziua lui sau a unui prieten. Ajutandu-se un pic si de google poate identifica exact ziua si cu alte cateva detalii, de ce nu, chiar ora.

      Sau poate are o poza din ziua aia exact si a citit exif-ul. Sau poate chiar un jurnal. Care ar fi problema?

      00
    • NOU
      #61

      calmeaza-te, vasile, ai lasat un comentariu inutil de lung si intepat la o replica de-a mea zisa in spirit de gluma. oricum de foarte multe ori aberezi inutil, asa ca e de inteles de ce te-am banuit si de data asta ca aberezi.

      00
  23. Da majoritatea sunt intermediari din pacate carora le e extrem de greu sa faca profit. Isi pun un adaos de 20%-30% si arunca 40% la gunoi.Se trezesc la 3 dimineata si merg la zeci de kilometri sa prinda marfa buna, isi rup spatele zilnic sa aduca marfa in piete. Nu ii obliga nimeni, dar fiind fara educatie sunt condamnati la un salariu minim pe economie sau practicile astea jegoase. Fructele si legumele sunt extrem de perisabile si clientii evident foarte pretentiosi, ca tine. De asta vezi doar rosii de plastic fara gust in supermarket, ca alea nu se strica asa repede si arata aparent mai bine, pentru un ochi neantrenat. Daca ar fi pietele doar de producatori, marja de profit ar fi evident mai mare si practicile astea ar disparea.

    00
    • Din partea mea să se apuce de prășit.
      Cunosc câțiva producători locali și cumpăr de la ei, în funcție de ce creste in sezon.
      Ce nu găsesc, iau de la supermarket.

      00
    • simona, altfel spus furtul si inselaciunea sunt ok cat timp nu au educatie.

      daca as fi stiut, daca as fi stiut…

      oricum nu cred ca e timpul pierdut. imi dau foc la diploma si ma duc la dat in cap, e in regula, n-am educatie.

      00
    • Așa sunt și săracii infractori care-ți dau seara în cap, nu au educație și sunt „operați”, li s-a scos munca din cap. :)

      00
    • vezi sa nu 30-40%, poate ai vrut sa zici 300-400%!

      00
  24. De asta nu am mai cumpărat de la piață de ani de zile.

    Să mănânce ei rebuturile la suprapreț.

    00
  25. Am cumparat de doua ori anul asta lubenita din piata, de la „suedezi”. M-a durut si pe mine si pe sotia burta oribil, probabil era imbunatatit solul cu multi saci de azot.

    De atunci iau din Metro lubenita (pe la inceputul lunii era 1.79/kg fata de 3/kg din piata) si nu ne-a fost rau deloc. Din Kaufland mai iau ocazional acei pepeni mici alungiti cu striatii galbene (prima oara am gustat felul asta in Malta acum cativa ani). Nici o durere, nici o balonare, nimic.

    00
    • Interesant, am sesizat de muti ani ca pepenii i-mi dau un disconfort de la amețeli la dureri de burta!
      Eu zic ca o fi și de la stropiri, le da cu ceva sa se coacă mai repede!

      00
  26. Pont: incercati la micile aprozare. Au marfa mai buna decat la hipermarketuri si te lasa sa iti alegi ce vrei tu. De ani de zile nu am mai trecut pe la piata.

    00
  27. Piața nu e așa de comodă ca supermarket-ul, dar mai ales vara ai șanse să găsești legume proaspete (nu merge poloneze și caise grecești ca în Mega). Eu cumpăr frecvent din piață și nu am probleme. Niciodată nu ating marfa fără să primesc acceptul vânzătorului, spre disperarea babelor care sunt apostrofate când bagă degetul în roșii, de parcă cumpără cărămizi.

    Marfa e a vânzătorului, banii ai tăi. El nu primește banii până nu îți dă ce vrei, tu nu pui mâna pe produse fără acordul lui.

    PS: Mi-am amintit de bărbatul care cumpăra astă-iarnă clementine cu frunze din Mega și le rupea frunzele înainte de a le pune în pungă. Sau de cuplul care desfăcea cartoanele de ouă și le alegea pe cele mai mari (cartoane de 10 ouă, nu vrac). Poate sunt unii vânzători nesimțiți, dar nici cu clientii nu îmi e rușine.

    00
    • Ce prosti sunt italienii aia descrisi in articol. Ei de zeci de ani, poate, lasa clientii sa puna mana pe marfa, iti dai seama!? Fraieri, nu ca vanzatorii romani, care „stiu ei cum merge treaba”. Nu mai spun de supermarketuri, aia si mai fraieri! Poti atinge(!!!!!) marfa fara sa cumperi. Sa-mi trag palme, plin de prosti in comertul mondial, nimeni nu stie cum se face, cum stiu romanii.
      Cacat.

      00
    • Păi poate italienii nu vând românilor. Nu înțeleg nevoia asta obsesivă de a pipăi legumele și fructele. Roșiile le vezi că sunt moi și fără să le atingi. La fel și castraveții. Chiar nu e nevoie să îți bagi degetele în toate, cum fac unele babe. Iau la mână o ladă de roșii, le apasă și le deteriorează pe toate ca să aleagă 3 bucăți. Cine mai ia apoi restul de roșii apăsate? Bine, că dacă sunt roșii din alea de stau 3 săptămâni în galantar fără să se strice, nu contează, dar nu le vrei pe alea.

      Că tot e vară, observ plăcerea oamenilor de a cumpăra pepeni. Îi ciocăne, bat cu palma, încearcă să îi strângă să vadă dacă pârâie și apoi reușesc cumva să îl ia tot pe ăla fără coadă. Sunt niște experți în bostani, crescuți toată viața la bloc. Nu ne pricepem, dar ne place să ne laudăm.

      00
    • @RazvanS toată savoarea pepenelui zace în codiță?

      00
    • Savoarea nu stă în codiță. Dar în lipsa ei (pentru că de obicei e foarte uscată), poți lua un pepene ‘trecut’, care e rupt de pe vrej de la începutul verii.

      00
  28. Visul meu e o piata cu self-checkout.

    00
  29. Daca tu mai tii minte ce ai facut acu 10 ani la piata in Crangasi esti tare :))

    00
  30. Chiar ma gandeam ca nu am mai trecut de vreo 2 ani prin piata desi e la 3 minute de mers pe jos si ca rau fac. Tocmai mi-ai amintit de ce nu mai mergeam. Mersi.

    00
  31. Înainte să apară Carrefour et Co, unde îți alegi ce și cum vrei, toate magazinele din cartier țineau lăzile cu fructe, legume in spatele tejghelei. Vânzătorul îți alegea și punea în pungă , uneori fiind nevoie de adevărate dueluri să îl convingi că nu vrei nimic stricat. Nu mai vorbesc de greșeală de a-ți trimite copilul mai mic sa cumpere roșii sau cartofi. O dată a venit cu 11 cartofi din cate 7 erau de nefolosit. De aceea, nu le plâng de milă.

    00
  32. Este ca la taximetrie cu distanta mica!
    Daca ii ziceai ca le vrei pe toate, te lăsa sa le alegi, hahaha:))

    00
  33. deci tu te-ai apucat in plina pandemie sa pipai toti strugurii din Carrefour si sa alegi boabe? Cum era cu regula aia sa nu atingi decat ce cumperi?

    00
    • De aia eu nu mai cumpăr fructe de niciunde! Ma duc cu sticla de votca la paznic la livada și ma lasă sa culeg ce vreau cate vreau!

      00
  34. Metoda „marginea drumului”: toate stricaturile si vechiturile (ceapa, nuci, ardei, rosii, cartofi, pepeni) sunt vanduti de tarani pe marginea soselei. Schema e simpla: esti grabit, le iei si pleci, a doua oara nu mai vii oricum pe la el.

    Luat tzeapa de doua ori cu metoda burlanului si cu un sac cu nuci de acum 2-3 ani (toate erau seci).

    00
  35. Cristici, nu-mi dai și mie un borcan de gem? Din acela mult lăudat vreau, contra-cost, desigur 🙂

    00
  36. In afara de asta, merita spus in articolul principal cea mai mare teapa pe care o iei cu soiuri amestecate, in general in piata, dar si la hypermarket – cirese, capsuni, zmeura, struguri etc – nu vi s-a intamplat sa cumparati 1 kg si sa fie din soiuri amestecate (unul bun si unul fara gust, dar similare ca aspect) ?
    Acest lucru a devenit o obisnuinta in piete si aprozaruri de cartier, dar am patit-o si prin Kaufland cu ciresele.

    00
  37. maestre, ce povestesti tu acolo este perfect adevarat si este de foarte FOARTE mare porc
    INSA, te poti duce si in alte piete fff OK, eu iti recomand cu drag Matache, langa Gara de Nord.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la Aceeași Mărie.

Pun clipuri pe Youtube