Aș vrea să fac un fel de „foileton” despre hainele second hand și „industria” de haine second hand, despre reciclare (despre faptul că hainele nu se pot recicla), despre fast fashion…
Vreau de ceva timp să scriu pe subiect dar nu știu cum să iau taurul de coarne, de unde să încep.
Mă îmbrac eu mai boschetar de felul meu, dar am vândut haine în (prima) studenție, am mașină de cusut, știu să cos la mașină, îmi fac singur „chestii” la mașină, modific și unele haine… Jumătate din mamele prietenilor mei au lucrat în confecții, am prieteni cu ateliere de confecții… iar de măcar un an merg săptămânal în magazine de haine second hand. La început a fost de nevoie (căutam un costum de mers la nuntă – că pentru o zi, are sens să cumpăr unul nou?), apoi a fost de plăcere, acum merg „de studiu”. Adică, să văd de unde vine marfa, ce marfă mai vine, de ce așa și nu altfel… Am văzut un sacou ce avea în buzunar o mască – adică, se pare că „fast fashion” merge și pe timp de pandemie.
Ați citi un mic foileton de acest fel? Aș putea încropi măcar patru texte, dar nu știu cât de mult sens are să scriu.
TL;DR ar fi: Vizitați și folosiți cu încredere marfa din magazinele de haine second hand.
De măcar un an, în afară de încălțări și lenjerie intimă, tot ce port e de la second hand. Și, ca unul care cândva s-a întreținut din vânzare de haine, vă asigur că nu am pe mine decât haine de foarte bună calitate. Extrem de bună calitate. E și normal, când o cămașă din bumbac egiptean e 10-15 lei, sau un pardesiu 50% lână, 10% cașmir e vreo 25 de lei… aproape nou!
A te îmbrăca de la SH nu e neapărat „retro”, „cool”, „vintage”… sau „ești sărăntoc”, „sărăkie”. Te îmbraci pentru că ești „eco real”, sau măcar încerci să fii „eco real”. (Apropo, „greta” de unde se îmbracă, ce haine are pe ea?)
So… de unde să încep, și cum?
Până comentați dacă are sau nu sens să scriu, și cum să abordez problema, ieri DW a pus reportajul acesta pe youtube:
Pot completa ce spune DW, cu mai multe informații. De fapt, pot completa cu alte informații, de alt tip, legate puțin și de „prostiile” mele de weekend…
–
Un pardesiu care nou avea eticheta de mai jos a fost cumpărat cu mai puțin de 30 de lei. El nou costa 300 de lire. Dar aproape nou l-am luat și eu!
Lână și cașmir, 30 de lei…
Sartorial face cămăși din 1884. S-au apucat cu mult înainte de războaiele mondiale. Încă există firma, încă mai fac haine.
Unele haine apar în magazinele SH cu etichete. Haine noi, loturi întregi de haine noi, pantaloni de 10-20 de lei, cu etichete… noi costând zeci de euro.
Același număr de articol (bănuiesc că ultimele cifre sunt indicativul culorii).
Preț inițial: 30 de euro. Apoi reducere, 20 de euro; apoi reducere, 10 euro; apoi reducere, 8 euro… Apoi trimis în România, 2 euro. Iar sâmbăta/duminica, pentru că luni vine stoc nou de marfă SH, se vinde cu 1 euro.
Repet prețul inițial: 30 de euro. Zara.
Am zeci de poze cu marfă venită la second hand direct de nouă. Cu etichete. Loturi întregi de haine noi: 100 de geci, 50 de sacouri… Noi, cu etichete.
Nu se mai poartă luna asta jeanși vișinii? Se va purta în România, la 15-20 de lei perechea. De firmă! Atât doar, că sunt vișinii… iar de ieri nu se mai poartă la Londra culoarea asta.
etc.
Fast fashion?
Un set de texte în care laitmotivul să fie că nu se va termina niciodată cu poluarea planetei pentru că nu vrem să terminăm. Fast food, fast fashion, fast… life?
Sau un set de texte despre frumusețea hainelor de calitate, și ce păcat e că lumea nu mai știe să aprecieze, conceptul de fast fashion i-a făcut să fie total ignoranți…
–
P.S.: Până și manechinul din magazinul de haine second hand poartă mască, atât de grav e cu pandemia asta…
Later edit: Temă de meditație. Fabricat în România. Facem aici haine, le urcăm în TIR-uri către UK, apoi le importăm înapoi, ca haine SH.
Later edit2: Cine e mai englez, britanicul care se îmbracă cu haine fabricate în China (India, Bangladesh, sau chiar România), sau eu, care mă îmbrac cu haine fabricate în UK?
„Brexit”?
De calitate nu mai zic… sau am să zic într-un articol viitor, cu poze inclusiv „de la adresă”. De exemplu, un atelier din Scoția care face paltoane de dinainte de al doilea război mondial. Bombardamente, Blitzkrieg… ei tot acolo, făcând paltoane. Cu lână luată de pe oile lor. lol
Later edit3: Niciodată încălțări de la SH!!! Nu e numai de „bube”, e că papucul se deformează după piciorul celui care îl poartă. Nu e medical recomandat să poți încălțări SH. Nici măcar ale tale, vechi, nu e recomandat medical. Adidașii sunt „recomandați” câteva sute de km de mers, atât, apoi deformările din interior încep să conteze. Vrei să-i mai porți, după X sute de km de mers? Mergi la cizmar, eventual.
Nu am vreo parere despre persoanele care se imbraca cu lucruri second hand, dar pentru mine probabil este o chestie psihologica, deoarece hainele mi se par lucruri extrem de personale si nu as putea sa imbrac haine purtate de altcineva. Cand ma refer la altcineva, ma refer inclusiv la persoane apropiate mie.
Nu pot sa imprumut o camasa. Daca cuiva ii place si mi-o cere i-o dau de tot.
Multe haide de la SH sunt de fapt outleturi, noi nepurtate de nimeni. Când cumperi o geacă ce îți garantează că nu a fost îmbrăcată/probată de alte persoane înainte?
Tocmai a explicat omul ca sunt haine “second hand” cu eticheta, nu au fost purtate de nimeni.
Outlet-ul e outlet, last discounter e last discounter iar sh e sh. Ca mai intra una cu eticheta pe la un sh, poate, dar asta nu e regula.
Marcile care tin la imaginea lor taie etichetele, inclusiv cele cusute la interior. Care ati cumparat de la Miniprix (in ultimii 20 de ani) stiti lucrul asta.
Ieri am luat cu 125lei costum 3piese Burton London cu buzunarele cusute. In B, Monda Dorobanti.
Voi ce magazine stiti?
Fabricado en Rumania a fost tradus de o telenovelistă. În toate țările de hispanice se folosește Hecho en Rumanía.
Nenea cu fata blurata din poza tre sa mai dea jos niste kile/sa mearga la sala. Si camasa aia nu-l avantajeaza deloc.
In rest, ideea e foarte buna dar nu are aplicabilitate larga. Deja exista o „mini industrie” de indivizi care iau la puricat magazinele SH, cumpara cele mai bune haine si le pun la randul lor la vanzare pe net la pret 2x-3x.
Practic, cam trebuie sa ai noroc ca sa poti prinde oferte cum sunt cele descrise in post (blugii visinii de firma la 1/20 din pretul lor nou). Nu degeaba avem expresia „la pomul laudat sa nu te duci cu sacul”.
Acum vreo câțiva ani, dimineața la 7.30, cred ca era toamna ca știu ca era super urat afara, ma duc spre metrou. În fata la un Sh, vreo 3-4 persoane la coada. Afiș pe ușa, la ora 8 se deschidea și aveau marfa nouă în acea zi. Am prins din zbor ce zicea un nene dea coada, mai trecut de 50 ani: dacă pun pe net nu știu ce articol, îl dau în secunda 2🤔…. Deci ai dreptate, fiecare se specializează pe ceva, și omul normal sa zic așa, ce mai prinde… Probabil ca mersul după mașina sh în Germania, alea super oferta sunt date, tu ce mai prinzi
eu tocmai voiam să spun opusul: că nenea arată chiar bine, aveam impresia despre el că e mult mai gras.
Ca „materie prima”, da omul arata OK. Arata foarte bine in comparatie cu alti romani de rand de varsta lui. Am fost un pic bulangiu in comentariu. N-ai cum sa ai job/viata normala si sa mai ai si timp de facut patratele la sala.
Eu am in garderobă câteva haine de la SH de foarte bună calitate. Nu am absolut nicio problemă să cumpăr de la SH, ba chiar încurajez asta. Și nu, nu sunt o sărăntoacă. Am găsit la SH haine de o calitate net superioară hainelor din magazinele de mall. Lâna, cașmir, mătase naturală… Cristici, ce SH frecventezi in București?
La fel si eu, am o gramada de haine de calitate (croiala si material) cumparate SH. o haina intr-adevar de calitate costa mai mult decat as fi eu dispusa sa platesc . fiind ieftine si de la SH, nici nu imi pare rau daca se stica la spalat sau calcat. inca un plus, majoritatea sunt unicat.
Adaug eu trei chestii pe care le mai putem face:
1. Mai bine cumpărăm produse din materiale rezistente, chiar dacă sunt mai scumpe, decât unele ieftine și care țin doar un sezon de purtare. (Am câteva piese de bază cumpărate în 2011-2012, pe care le pot asorta ușor cu orice: două perechi de blugi, geaca de iarnă, o geacă subțire de primăvară – au fost scumpe, dar m-au salvat de la alte dureri de cap. Încălțămintea de la ON – la fel, scumpă, dar o pereche se rupe după minim 2.000 de km de alergare + mers pe jos. Also, much luv pt branduri precum Patagonia, care oferă garanție pe viață.).
2. Ca să ne asigurăm că rezistă, le spălăm întoarse pe dos, la max 30 de grade și 800 de rotații. Fără fier de călcat pe imprimeu, fără uscător – mai bine le lăsăm la uscat întinse pe un umeraș. (am tricouri și hanorace PORC luate în 2012 care arată fresh după atâția ani de purtat).
3. Iar dacă se rup, încercăm să le ducem la croitor în loc le aruncăm direct.
„Mai bine cumpărăm produse din materiale rezistente, chiar dacă sunt mai scumpe, decât unele ieftine și care țin doar un sezon de purtare. ”
Care sunt haintele astea mitice care tin doar un sezon? Pe mine si penibilii gumari conversi ma tin 3 sezoane, si se bulesc din cauza felului dubios in care calc.
Am o listă întreagă
primele care-mi vin în gând sunt tricourile simple de la H&M și Zara, după 3 luni mă trezesc cu găuri în ele.
Hainele care tin un sezon sunt in general cele ieftine de la H&M, C&A, Zara etc.
Am doua tricouri luate din Austria de la C&A (made in Portugal parca?) de acum 10 ani si sunt purtabile si in conditie buna. Cele cumparate de la noi sunt de mult distruse! (Made in China)
Pai și care este Adevărul din spatele industriei de fast fashion ? – pentru că raportat la conținutul articolului titlul ar fi trebuit să fie „Experiența mea privind hainele second hand”
Pai adevarul e ca sunt mai ieftine. Oamenii nu gandesc mai departe de am nevoie de un tricou la 10-30 de lei.Nu se gandesc la calitatea produsului si ca unul mai bun va tine 2-3 ani. Peste 6 luni un an o iau de la capat cu acele tricouri la 10-30 de lei.
Titlul e copiat dupa reportaj. Subiectul principal al acestui text este reportajul, de fapt.
Ce am eu de zis doar ar completa ce spune DW… asa ca am folosit titlul lor (tradus).
am bluza Gant 100& lana din second hand, cu 20 de lei. noua e vreo 200 de euro. cea mai buna lana pe care am vazut-o. mult mai buna de ex decat la Rossignol luat din STAR Brasov si care a costat de vreo 15 ori mai mult.
Recent, am aflat unde e o tara numita Myanmar. Datorita unei veste lungi din blana artificiala, cu gluga, gri petrol spre albastra, pe care am comandat-o pe net de la o firma poloneza.De multi ani cumpar haine online de la Mango (mult peste Zara) si am fost surprinsa sa constat ca si ei iau acum produse fabricate in Bangladesh… Bumbac organic.Nu as avea nicio problema sa cumpar de la SH, daca ar fi de calitate si nu m-ar izbi mirosul ala specific de la usa…Cand un magazin a adus exclusiv (un vagon de) decoratiuni de la Zara Home, noi , si le-a vandut la preturi de SH, m-am considerat norocoasa…
Hainele pe care le gasesti la SH spun mai multe lucruri de cei care le dau la SH dupa ce le-au purtat doar odata sau de doua ori decat de cei care nu vor sa cumpere de la SH.
Eu prefer sa le iau noi si unele le port pana isi schimba culoarea sau se rup indiferent daca le cumpar de la magazine asa-zise fast fashion sau mai premium.
Asa cum preturile hainelor fast-fashion sunt prea mici asa mi se par si preturile prea mari pentru cele ‘de firma’, la care te bucuri ca inital erau 300 de lire si acum sunt 30 de lei. Imi aduc aminte cand am fost in peek and cloppenburg unde un pulover era 300 lei si acelasi pulovar(identic!!) langa el era 110 lei doar pentru ca era cu un an mai vechi….in termini fashionist: last season
Mi-ar placea sa citesc despre asta. Sunt interesat de moda. Am o abordare tot ecologica dar oarecum diametral opusa de a ta: ma imbrac doar cu haine foarte scumpe, facute in U.E in general, si care ma tin multa vreme. Dar sunt curios sa aflu mai multe despre subiectul asta.
Ah, chiar daca as vrea sa ma imbrac cu haine second hand, imi este aproape imposibil sa gasesc haine pe masura mea (sunt un tip mic de statura). Tot ce se poate gasi la second hand in Romania este pentru oameni mai mari. Si nu, nu vreau sa fac compromisuri si sa pun pe mine chestii care sa imi vina prost. Asta e una din calitatile modei scumpe: lucrurile sunt cusute bine, au croi bun, de obicei arata bine pe om.
Ca sa inchei, da, scrie despre asta, eu sunt interesat de subiect.
Printre primii bocanci de iarna i-am avut de la casa de moda V&M (Vechi si murdar, ii zicea lumea pe acolo).
Apoi alti multi bocanci cat de cat decenti.
Multe bluze, tricouri si in special geci de iarna, iar tot ce am avut de la SH am fost multumit de calitatea produselor. Evident, nu erau produse noi, dar nici cele mai zdrentuite nu erau.
Cristici, hai cu foiletonul!
Am observat ca e o moda in a deschide magazine de haine „vintage” (tot SH dar mai hipsteresti) unde poti plati chiar mai mult decat pe un produs nou.
eu am crescut cu haine sh si cumpar masiv de la sh (fara chiloti, sosete, incaltaminte). in afara de norocul de a le gasi cu eticheta, secretul e sa „citesti” produsele: cat de uzate sunt, unde sunt uzate, unde se vede si se face uzura. am plecat din sh-uri cu haine de lux: pulovere care au costa 10-30 de lei si pe siteuri erau minim 300 de euro, palton de 100 de lei Patrizia Pepe, prada, armani etc. sh urile noastre sunt o comoara nationala. si hainele sunt usor de dezinfectat, mai ales cand intra si un uscator in peisaj.
Uscatorul automat nu e ce trebuie. E si poluant (consuma de rupe), iar mediul umed si cald dezvolta bacterii.
Cea mai igienica uscare e in aer liber, ziua. „UV included”.
De curiozitate, de unde iei tu armani-uri adevarate la 30 de lei?
Dacă nu ploua sau ninge. Din toamna și pana în primăvara, uscătorul e nemaipomenit.
@Cristici „Cea mai igienica uscare e in aer liber, ziua. “UV included”.” ok, cand aerul are sub 40% umiditate si bate soarele direct pe haine (pe care le degradeaza). cea mai buna igienizare e calcatul.
@F. : intrebarea asta e ca „unde sunt locuri misto de mers in vacanta fara multi oameni?”. nu in bucuresti.
@casnica: atunci, unde daca nu in Bucuresti? ca vreau si eu sa cumpar
@saraki
Nu cumva tu ai acces la haine ieftine/aproape noi din cauza acestei industrii ? Daca tu cumperi la mana a doua un produs al unei intreprinderi poluante nu esti eco, esti doar o parte din ecosistem. Cumpara produse la la companii care nu polueaza/polueaza putin dar atunci s-ar putea sa vezi ca 30 de lei se transforma in 300 euro.
ps: Daca incepand de maine 1.000.0000 de romani se vor imbraca de la SH o sa vezi ca peste noapte preturile vor creste exponential.
Dupa capul tau, cum e mai bine, sa ma imbrac de la SH, sau nou? Cum ar fi mai bine sa fac, sa nu folosesc „un produs al unei intreprinderi poluante”?
Mi-am cumparat 30 de camasi de la SH, si cam gata, nu mai am ce cumpara, ca am ales cu cap, chestii clasice, care nu sufera de „fast fashion”.
„o parte din ecosistem” ar putea fi aia care comenteaza ca sh-urile sunt nasoale, de exemplu. Sau ca „nu mai e la moda” ceva ce a aparut ieri.
Ce vrea sa spuna comentariul tau, ai vrut sa gasesti un motiv sa o arzi interesant? A identificat el problema: cei care polueaza sunt aia care „recicleaza” hainele purtandu-le in continuare… Practic, daca nu ar cumpara lumea de la SH, industria de fast fashion s-ar opri, aia cu SH-urile sunt buba… Cacat.
Dupa capul meu faci cum doresti, ma scuzi pentru deranj.
Mai lucreaza la „cap” cand incerci sa o arzi interesant. „ma scuzi pentru deranj.”
Apropo, tu de unde te imbraci, „Greta”? Explica-ne cum esti tu eco, si cum trebuie sa facem sa fie bine… „Cumpara produse la la companii care nu polueaza/polueaza putin”… mai putin decat „gunoiul” pe care il au SH-urile? E el destept, a identificat problema… aia care se imbraca cu „gunoi”, aia polueaza planeta!
Cristici, comentariul meu nu vrea sa-ti explice nimic, te rog sa-l stergi sau roaga-l pe Vali s-o faca. multumesc.
@cristici: pentru a fi mai putin poluant, ar trebui in primul rand sa ai mai putin de 30 de camasi.
Ca o completare la comentariul meu anterior, hainele mele pentru toate anotimpurile impreuna incap intr-un geamantan mediu. Le port pana se strica, la inceput la munca/oras, apoi prin casa, apoi prin curte la bricolat. Nu am cumparat niciodata haine SH pentru ca am avut prejudecati despre magazinele astea. Probabil voi incerca sa le vizitez in viitorul apropiat. Hainele copiilor sunt majoritatea SH, primite de la alti copii mai mari. Copii cresc repede si nu apuca sa poarte prea mult hainele. Cand nu mai vin ajung la alti copii. Avem un circuit destul de eficient. Ca de exemplu o geaca de calitate mai buna a fost la fata mea dupa alti 2 copii, apoi a ajuns la al 4-lea. Cand mai cresc copii ajung sa le poarte mai mult timp, chiar sa le strice. Facem acelasi lucru cu electronice, mobila, materiale de constructii etc.
A inceput jmeker, puternic, apoi vrea sa i se șteargă comentariul.
Dar de ce, de ce nu-ti explici punctul de vedere, care sigur are o logica. Proasta, dar poate avea o logică.
Ia, explica cum e mai putin poluant unul care se imbraca cu haine noi decat unul care se imbraca cu „gunoi”.
Asta al doilea, cu „sa ai mai puțin de 30 de camasi”… unde crezi ca ajung duminica stocurile de marfa sh nevanduta? Mai ales că… am niste poze din depozite: n-au timp femeile alea sa puna tot ce au… munți de haine! Asa, revenind… ia explica cu „mai putin de 30 de cămăși” (sh toate).
La textul 2 am sa pun poze din depozit SH, sau poza „de duminica seara”, din spatele magazinului… in saci de rafie, ca aia de moloz, se arunca ce nu se vinde. Zeci de saci din aia, aruncati in mod regulat… iar asta dupa ce s-a tot ales din ei, in magazine, săptămâni întregi. Cămașă de firmă, inca buna, bumbac 100%… nu a luat-o nimeni din diverse motive… gunoi.
de exemplu: camasa Mark&Spencer in dungulite, albastră… mi se parea ca e ca o pijama. Nu am luat-o, ca mi se parea pijama. La fel, cred, poate, tot „lantul”, din magazin pana la sh. „Prea pijama” e modelul.
A ajuns la gunoi. Cămașă de firma, material foarte fain.
E doar un exemplu.
Se poartă „slim fit”, saub se poartă blugi rupți din fabrică, în sh-uri sunt pantaloni (unii cu etichetă) drepti, sau jeans fără rupturi în genunchi.
Pantalonii arata bine, „Zara man” cu eticheta pe ei, noi, doar ca sunt crem si drepți, acum purtandu-se albastri slim.
Am ajuns sa citesc despre cum poti face slim din drepți, in doua-trei cusaturi. Atât trebuie, o masina de cusut, putin exercitiu, puțină atenție…
Nu aia care cumpără SH sunt marii poluatori ai mediului, tovarăși!
Nu prea am intrat in SHuri in ultimii ani. Prin anii 2000 am intrat prima oara si m-a speriat mirosul oribil si hainele murdare si motolite, evenual aruncate in niste binuri. M-au speriat si clientii, niste pensionari amarati care cotrobaiau ca harciogii si isi dadeau coate.
Sunt sigur ca lucrurile au mai evoluat si magazinele nu sunt cum erau pe vremuri.
In rest, iau haine de calitate care dupa ce se uzeaza devin haine de casa, munca la tara etc.
Da, au avansat mult, nu mai e ca in anii 2000. Asta si pentru ca „fast fashion”, adica ciclul de purtare s-a micsorat. Practic, in SH-uri gasesti haine noi. Camasa cica SH, la care inca se vedeau dungile cum a fost impaturita de noua. Neamtul a luat camasa noua, a mers cu ea la un concert, apoi a dat-o la SH. Am gasit in buzunar biletul de la concert. Camasa care noua costa 50 de euro (Olymp Luxor), 10-15 lei in SH.
Acest lucru e trist.
Am mai multe poze si povesti despre hainele SH pe care le-am vazut… as avea cu ce umple viitoarele texte.
Același palton, identic, Suceava , 50 de lei cu aceeasi eticheta.
2 sacouri noi din lâna, League of Gents, unul albastru si unul negru la 60 de lei ambele cu eticheta si buzunarele cusute, nu au fost purtate niciodata.
80% din sacourile intalnite de mine aveau buzunarele cusute. Ce se intampla, chiar atat de… la ce grad s-a ajuns, ma!?!? Gandesc la toata industria asta… multa munca in zadar, complet in zadar!
Se traieste prea bine, prea multa lume „alintată”.
@Cristici. Buzunarele sacoului in general sunt de decor. Sunt cusute pentru a nu strica linia materialului, deoarece calcatul unui sacou este o arta in sine.
Faptul ca ai gasit tu sacouri cu buzunarele cusute nu-ti garanteaza faptul ca acel sacou nu a fost purtat, ci ca a fost purtat de un barbat care stie sa poarte un sacou (costum).
In general se accepta desfacute un buzunar interior si cele 2 buzunare de la pantaloni. Buzunarul din spate la pantaloni, daca exista, este si ramane cusut.
Realitatea este ca un barbat nu are nevoie sa care tampenii dupa el, ci doar un portofel, eventual o cheie doua. Asa ca nu vad la ce ai folosi buzunarele alea.
Sfat – in general sacourile – costumele de calitate sunt identificabile uitandu-te la gaicile de la maneci. – daca se poate desface nasturele de acolo (ca la o camasa) inseamna ca in sacoul respectiv s-a investit multa munca, inclusiv hand made. Asta denota calitatea si atentia pentru produs a producatorului. Modul in care sunt custi nasturii (exemplu la camasi, ex cu cusaturile paralele ale fiecarui nasture in parte, etc, etc) denota deasemenea calitatea.
Sunt multe tips and triks legate de cum identifici un produs de calitate, chiar si la produsele bespoke. In general e bine sa te invete tatal/bunicul/ unchiul etc inca de copil cum si ce sa alegi cand te imbraci.
Pretul produsului nu este niciodata un indicativ al calitatii, daca un produs a costa 100 de eur in magazin si tu l-ai cumparat de la second hand cu 10 lei insemna ca ala e un cacat sinistru care nu a fost vandut si habar nu ai cu ce te imbraci.
Nu neg existenta in SH a lucrurilor de calitate (exemplu – paltoane/pardesie pentru barbati, o zona foarte saraca in produse noi in ro cel putin, nici nu stiu daca mai gasesc un croitor dispus sa se inhame la un palton).
Depinde ce cumperi, ce importantă au mărcile (cunoscute) pentru tine, etc.
De exemplu, eu dacă aș dori un costum, sacou sau de ce nu un smoking din cea mai bună lână ptr asa ceva, Barthea, mi-aș cumpăra second hand. Barthea „modernă” este mult prea subțire.
Singurile lucruri pe care le-aș cumpăra numai noi, sunt linjeria și pantofii. SH caut (la ora actuală) numai niște blugi mai speciali și niște geci Barbour gata patinate…
Eu am o problema sa cumpar de la mall, ca ma simt luat de prost.
Dar puii mei, nu gasesc costum de nunta la sh
Pai nu te mai insura :))
pai nu iei de la mall, la mall probezi. si iei online cu reducere.
Fun fact:
Hainele albe de in erau reciclate pe vremuri în hârtie pentru scrisori.
Cearsaf de pilota din in. Impecabil, aproape nou. Spalat la 90 de grade, scos ca nou. In. 15 lei in SH, 80 de euro pe site. H&M.
Unii chiar nu stiu sa aprecieze niste chestii… Se umplu de „lyocell”, satin sintetic, si alte prostii, nu inteleg avantajul unor anumite materiale. Sunt curios ce a pus pe pat nemțălăul care a aruncat inul ala de 80 de euro… Ce a venit la moda, mai elegant si mai placut decat inul alb?
@Cristici: inul devine mai bun cu trecerea timpului si uzura. problema cu inul e ca necesita multa prelucrare ca sa iasa ceva de calitate, fin nu smirghel.
Nu stiu daca ajungi sa citesti pana aici dar… nu exista „nu se poate recicla”
Orice se poate recicla, diferenta e in cost. Poate ar trebui schimbata placa din „nu se poate recicla” in „nimeni nu vrea sa le recicleze”.
Nu prea poti recicla hainele. Ai citit textele mele despre reciclare? Sunt… sa spunem pasionat de reciclari? Interesat, mai mult decat interesat.
Sa facem asta cinci ani, avem haine pe Glob pentru inca 5-10 ani.
Unele lucruri chiar nu se pot recicla, nu ai cum. Prin foc, le reciclezi prin foc, facand energie din ele. Atat. E si asta o forma de reciclare… suedezii „recileaza” hainele in acest fel. Bineinteles, romanii le recileaza cu adevarat. prin reutilizare. Dar… cate haine poate avea un om?
Solutia mea, 100% eco, este sa oprim fabricile de haine, TOATE, TOATA INDUSTRIA, pentru cativa ani si… sa ne schimbam hainele intre noi.
Pastram 10% din fabrici, poftim, crestem pretul la 2000 de euro o camasa noua, si aia e. Cinci ani.
Uite o idee… izolatie pentru case. In loc de vata aia care se pune si sigur polueaza grav, ia haine, toaca-le si preseaza-le tot sub forma asemanatoare. Poate nu e la fel de eficienta dar nici departe nu cred ca e. Si mi-a luat 3 minute sa-mi vina ideea asta. Sigur mai pot fi si altele.
„Vreau de ceva timp să scriu pe subiect dar nu știu cum să iau taurul de coarne, de unde să încep.”
– Acessul la magazine second hand versus Lidl/Kaufland/Carrefour (cat de usor le gasesti, poti afla ce urmeaza sa aduca, cat de usor gasesti marimea potrivita) Asta in context national – nu ajuta faptul ca ai cateva magazine second cu marfa ok in cateva orase mari.
– Diferenta de pret intre magazinele mentionate mai sus si produse de la second hand (fara a vb despre perceptie – ai facut asta deja in acest articol)
– Accesul la produse de calitate/non Fast Fashion in contextul salarial al romanilor.
– Educatia de consum a romanilor (nu doar a celor care au acces usor la informatii, costuri mai mici de transport etc.)
Am ales Lidl/Kaufland/Carrefour deoarece ele vand mai multe haine decente decat H&M strict prin prisma usurintei cu care poti ajunge la produsele respective/pret.
Legat de „(Apropo, “greta” de unde se îmbracă, ce haine are pe ea?)”
Puteai sa folosesti asta ca o dovada a dimensiunii problemei, mai ales ca „greta” chiar daca ne place sau nu, este o platforma. Si a abordat problema asta inclusiv din perspectiva climatica: https://www.bbc.com/news/world-europe-58145465
În București știam unul singur, în zona pieței pe care o frecventam. Mi-a luat 7-8 ani să-l descopăr pe al doilea, fix în piață. Crângasi pt cei interesați. Din nefericire, aducea marfă o dată pe lună. Mai era unul pe la piața Matache, dinspre agenția CFR, spre piață, pe străduța aia mică, pe stânga printre bodegile alea dubioase. Dar în zona aia ajungeam rar și la ore nepupabile cu programul magazinului.
În orașul mic, dar reședință de județ (sau invers) în care m-am mutat nu poți trage o bășină fără să dai peste un sh. Am câte 2 sh la 2-3 minute de mers de birou în orice parte aș lua-o.
Toate au programul de marfă afișat, alea pe care le frecventez, unele bagă marfă luni, miercuri și joi e la juma’ de preț, vineri la 3-5 lei, sâmbătă la 1 leu, sâmbătă la prânz închid și duminică e închis, celelalte bagă marfă miercuri, vineri și sâmbătă e la juma de preț, luni la 3-5 lei, marți la 1 leu, dar închid devreme. În ultima zi mai au foarte puține haine și îți trebuie un noroc chior să găsești ceva mișto în zilele de 5-3-1 leu.
Pentru a cumpara din SH, mai ales daca nu esti in norma de inaltime/gabarit ai nevoie de timp pentru a cauta haine care iti plac, se potrivesc pe tine etc. Degeaba dau 10 lei pe o camasa daca pierd 10 ore prin SH-uri ca sa o gasesc. Alea 10 ore pentru mine inseamna timp in care pot produce destul cat sa-mi permit 2 camasi noi de calitate foarte buna si mai ramane si ceva maruntis. Abordarea mea e mai simpla: imi iau doar haine inchise la culoare (cu cat mai inchis cu atat mai bine), fara modele de nici un fel (carouri/desene/text scris etc.). Incerc sa caut calitatea, sa tina cat mai mult si in timp mi-am gasit cateva modele pentru tot: pantaloni, incaltari, tricouri etc. Am ajuns la perfomanta sa am un set de 10 tricouri care dupa 2 ani au doar mici urme de uzura si inca o mai duc 1 an in conditiile in care le spal dupa fiecare purtare. La fel si pantaloni, 2 perechi, una are aproape 3 ani, cealalta 2 (purtati alternativ cate 3-4 saptamani pana au nevoie de o spalare). O pereche de incaltari, purtata zilnic ( cu exceptia iernii) de 2 ani, urma minore de uzura, o mai duc inca atat. Overall, toate hainele mele (cu exceptia unui costum+palton) incap intr-un troller mediu. Si mai e un avantaj (minor) in abordarea asta: nu-mi mai bat capul cu hainele, cu ce mai imbrac, daca se potrivesc intre ele… Iau ce vine la mana de pe sertarele din dulap.
Financiar, da, cam tremura mana cand dai 200lei pe un tricou dar ma gandesc ca inainte imi cumparam in fiecare primavara 5 tricouri la 40/50ron bucata de pe la fast fashion (H&M, Pull&Bear etc…) si pana in August deja nu prea mai erau bune de purtat (se labarteau, isi pierdeau culoarea, se rupeau…) si mai luam alte 5 sa trec iarna.
De unde iei tricourile?
Eu tot caut niște surse care să le bifeze pe toate astea:
1. negre sau albe
2. simple (fără imprimeu, model etc – aici mi se pare că e mai ușor de găsit la bărbați decât la femei)
3. calitate (să nu se rupă / decoloreze după un sezon)
La Zara și H&M mai găsesc variante care le bifează pe primele 2, dar se rup rapid. La alte branduri găsesc chestii de calitate, dar au croieli care-mi vin ciudat, ba sunt prea lungi și stau lipite pe corp, ba arăt ca un copil care a furat hainele mamei.
vezi site-ul ăsta.
E cam ca in Diavolul se imbraca la Prada cand Meryl Streep ii spune secretarei care vrea sa para ca s-a imbracat intentionat neglijent ca de fapt toate hainele d epe ea au fost lansate de marile case de moda acum 2,3 ani, asa si toti cei care se imbraca aparent comod cu 10 tricouri la fel il copiaza pe Zuckemberg si raposatu Apple. Sau Prigoana.
@Cristina https://www.cutsclothing.com/shirts/crew-curve-hem/?color=Black E bine sa astepti pe cand au reduceri (de obicei in ianuarie si in septembrie), mai scade pretul cu 20% si acoperi TVA-ul. Si binenteles, sa faci comanda peste $200 ca sa nu platesti transport. O varianta mai ieftina si suprinzator de buna, sunt tricourile Mustang la ~100lei bucata, sunt din bumbac 100% si isi pastreaza culoarea si forma destul de bine in timp (https://answear.ro/p/mustang-tricou-65739). Cat despre ce spui tu, I feel you. Eu am 190cm si variez intre 92 si 95kg ceea ce inseamna ca pentru multe marci M este prea mic, L este prea larg. Atat de la cuts cat si mustang, port M si vin decent, nici largi nici prea stramte sa „pocneasca” pe mine.
@Nicu Chiar ma asteptam sa apara un comentariu de genul asta. In general, si nu doar la haine, caut sa-mi fac viata mai usoara si asta inseamna sa investesc in primul rand in produse de calitate si care imi aduc o valoare (prin valoare inteleg timp castigat, confort, stabilitate si de ce nu, o economie la bani pe termen lung). Modelul meu de achizitionat haine bifeaza astea.
Din acelasi motiv mi-am lasat barba si ma rad in cap. Imi e mult mai comod sa ma tund singur odata la 2 saptamani decat sa ma rad pe fata odata la 2-3 zile plus ca nu-mi fac griji de „coafura”.
Din acelasi motiv imi cumpar cam tot ce nu e perisabil si nu necesita spatiu mare de depozitare in cantitati mari (pasta de dinti, sapun, detergent, bureti de vase etc…) pentru ca astfel vad din timp daca raman fara ceva si am timp sa ma re-aprovizionez.
Si as putea sa continui…
Arunca un ochi si la oamenii astia: https://www.sonofatailor.com/
A mai scris cineva mai sus, pe mine nu mă lasă să intru în astfel de magazine mirosurile. Mă izbesc de la intrare și fac stânga împrejur, chiar dacă îmi face cu ochiul vreo haină din vitrină. În vreo câteva rânduri, anii trecuți, am intrat totuși cu o prietenă care se îmbrăca frecvent de la astfel de magazine. N-am văzut ce scrie in articol, adică lucruri noi/nepurtate cu etichetă. Oricum as fi reticentă la eticheta aia, că nu e contrafăcută. Și am văzut trecând prin vamă o mulțime de tiruri cu haine Sh, ferească Dumnezeu. După ce vezi așa ceva, îți trece cheful de purtat. Cam cum n-am mai mâncat zece ani conserve de fasole verde după ce am văzut șoareci pe bandă la fabrică la ambalare.
Nu-s înnebunită după branduri, dacă o haină este făcută din materiale naturale, mai ales la noi, ii acord credit. Nu-s adepta modei, nu mă interesează să arăt ca o întreagă turmă de oi, sezon de sezon. Hainele sunt inventate pentru a te acoperi, proteja și simți în largul tău. Cam atât. In general, am o garderobă cu un număr fix de piese, mă debarasez de una, îmi iau alta cu aceeași funcționalitate. Nu cumpăr haine ieftine și noi de oriunde, sunt foarte atentă la etichete, detalii și la cum miros. Da, dacă într-un magazin chiar cu produse noi nu-mi place cum miroase, nu intru, nu cumpăr. E valabil și pentru încălțăminte.
Pe de altă parte, nu neg că poate sunt și sh-uri cum spui, cu haine de calitate, cu etichetă. Aici implică să ai timp la dispoziție să cauți magazinele, să scotocești. Dar wtf, viața e prea scurtă. Dacă îți place, te relaxează, e ok.
„Eticheta contrafăcută” la haine de 15 lei. Sau 25 de sacouri identice, adunate de la oameni, sa iasa „falsul” cum ca ar fi din stoc de nevandute…
Pentru ca sunt de ceva timp in domeniul fast fashion am concluzionat urmatoarele:
– extrem de multe haine de foarte proasta calitate la toate brandurile (h&m au in acest moment cel mai prost sezon din ultimii 6 ani. Va rog intrati la ei din curiozitate)
– Groaznic de multe haine proaste la branduri cu pretentii si preturi pe masura
-Adidas se ocupa de vestimentatia mea de 3ani. Groaznic de multe tricouri proaste care dupa ceva spalari se duc. Cele cu preturile cele mai ridicate de vanzare sunt dintr-un bumbac mai bun. Incaltari care imi tin fix 3luni purtate intens. La preturile lor ar trebui sa tina lejer 6luni.
-Clarks ramane pentru mine un brand de incaltaminte bun.
-Victoria’s Secret PINK au niste haine oribile dintr-un bumbac care se strange dupa spalare. Aruncam banii pe fereastra.
-PRO SH daca sunt hainele noi cu eticheta. Le duc la curatatorie si aia e.
-Nu imi vine sa ma mai plimb la mall
Port prin casa un tricou de la olimpiada de la Atena. Original, primit de la cineva care a fost acolo ca spectator. Am cautat acum pe google, olimpiada a fost in 2004. S-a mai sters imprimeul, s-a mai largit la guler, mi-a mai ramas mic in mod inexplicabil, dar tricoul ala a tinut 17 ani si e inca folosibil.
Problema mare nu e „fast”, calitatea hainelor e inca decenta in multe cazuri, problema e insusi conceptul de „fashion”. Ideea ca niste haine devin nepurtabile doar pentru ca au o anume croiala sau o anume culoare. In loc sa imi iau cate un tricou pe an si sa il tin 17 ani, imi iau in fiecare an 17 tricouri pe care le „donez” sau „reciclez” aproape nepurtate.
Am niste short-uri de baie Quicksilver luati din SH, de vreo 15 ani. Plus multe alte exemple personale de haine de calitate, deci da, e o alternativa buna.
Dar ce faci cand gasesti multe haine faine la 10-15-20 lei si incepi sa iei „ca nu stii cand iti trebuie” :)) Faci stocuri, unele poate ajung la gunoi si iar nu e ok. Poti cadea usor in extrema cealalta.
Aproape că am căzut în capcana asta. Am ajuns aici unde am 74354 sh sub nas, iar garderoba mea, și aia „de casă” și aia de ieșit, avea mare nevoie de o revitalizare și nu mă indurasem dpdv financiar.
chiar nu am multe haine, raportat la cât au cele mai multe femei, dar așa mi se pare.
15 sau 20 lei, la final de sezon, redus la jumătate.
Acum mi se pare că am prea multe haine și nu apuc să le port cât aș vrea eu.
Acum întru rar, că sigur văd ceva drăguț și la 12 lei un tricou sau 20-25 o rochie în prima zi mi se pare păcat să nu iau.
Singurele chestii pe care le-am luat doar că să fie au fost: o geacă northwind (tot lăuda Vali firma asta și mi se încețoșa privirea la prețuri; sper că era asta, oricum ceva cu north :)) – am luat-o fix din cauza firmei, 15 lei, redus de la 30 și un costum de ski- poate ajung pe la munte, poate vreun protest, poate cine
Cine imi spune si mie un SH bun din Bucuresti? Am intrat in cateva dar foarte multe gioarse si zdrente astfel incat am renuntat sa mai intru
Nu știu dacă e bun, o colegă frecventează intens „filiala” din Constanța și e foarte mulțumită (nevastă de fost navigator, acum el lucrează la centrala nucleară, gusturi și pretenții simandicoase și scumpe), e fix în fundul magazinului bucur obor, spre piață. Nu știu dacă se poate intra din magazin, sau are întrare doar din exterior. O denumire derivată de la „human”, țin de o organizație de caritate.
Sincer, pentru confortul meu psihic, prefer hainele noi… that being said, e bine sa fii chibzuit cand cumperi (mai ales lucruri scumpe). Pe sistemul „iarna car si vara sanie”… exista o sezonalitate mare a preturilor si daca stii dinainte cam de ce ai avea nevoie, poti sa cumperi. Dar na, poate am eu o conceptie gresita/invechita despre SH, mai ales daca o fi cum zice autorul, ca gasesti si haine noi/cvasi-noi… poate o sa intru candva in niste magazine SH, sa vad care-i treaba.
Altfel, cum functioneaza comportamentul meu de consum cu 2 exemple costisitoare: am cautat mult si bine un palton mai lung, care sa arate bine… am asteptat sa vina primavara si am luat de la Peek & Cloppenburg cu usor sub 300 de lei unul care nou costa peste 1,500 de lei, dupa spusele celor de acolo. Granted, majoritatea reducerilor nu sunt atat de mari – de exemplu, mai merg pe munte si mi-am cumparat o geaca smechera de iarna, cu strat dublu goretex, Marmot (marca destul de buna); am asteptat finalul primaverii, sa vina promotiile si am luat-o cu vreo 700 de lei redusa de la 1000-1100 lei. Cumparand asa, imi permit sa cumpar lucruri de calitate foarte OK (care ar trebui sa si reziste mai mult) fara sa ma simt vinovat, lucruri pe care oricum le tin pana se strica.
PS: Doua mini-reportaje de la The Economist foarte bune pe tema fast fashion si a costurilor de mediu pe care le genereaza.
https://www.youtube.com/watch?v=tLfNUD0-8ts
https://www.youtube.com/watch?v=Ko_BZhIpI1Q
Hai sa scriu de pe partea cealalata a produselor second hand.
In multe cazuri magazinele pun preturile la produse in functie de clientela. Acelasi produs are preturi diferite de la un magazin la altul. De multe ori magazinele cu pretentii au preturile umflate si daca vrei sa cumperi ceva de la ele o faci cind sint reduse. 50-75% reducere.
Orasele sint impinzite de containere unde poti dona lucruri care nu iti mai trebuie inclusiv haine. Daca unele sint organisme non-profit ce doneaza efectiv celor ce au nevoie sint altele lucreaza pentru profit si dupa o triere sumara vind produsele donate magazinelor second hand din lumea intreaga.
Din pacate lumea cumpara lucruri de care nu au nevoie doar pentru ca este un pret bun. Si apoi dupa citivia ani de tinut in dulapuri realizeaza ca nu vor purta veci asa ceva si atunci le doneaza cu eticheta originala pe ele.
N-as avea vreo problema sa port haine de la SH, doar ca e foarte greu de gasit ce spune Cristici in articol. Am cautat in ultimii doi ani niste haine de munca (de zugravit si de bagat pe sub masina) si ceva chestii sport pentru iesit cu bicicleta. In zilele cand baga marfa e aglomerat ca la balci si preturi mari (tricouri evident purtate/uzate/banale din C&A sau H&M la 20-30 lei) iar apoi nu mai gasesti nimic. Nici vorba de sacouri cu eticheta sau pantaloni decenti. Articole sport doar ciudatenii, uzate, muncite, inscriptionate cu diverse evenimente de acum x ani. Ma gandesc si ca vanzatorii isi opresc ei mai intai marfa buna si vandabila, prea e plin olx-ul de haine noi sau foarte putin purtate.
Am văzut în sh inclusiv haine „muncitorești”: salopete de șantier (inclusiv cu benzi reflectorizante), halate/tunici de personal medical.
Se recicleaza hainele. Nu 100% dar se recicleaza.
https://recoverfiber.com/
Magazinu’ ăsta este incredibil, mai ales pentru bărbați. Pantofi noi din anii ’40 – new old stock:
https://www.etsy.com/de/shop/Oldvintageshoes?ref=simple-shop-header-name&listing_id=1090280147
Fac pariu pe ce vreți voi că niște bocanci făcuți de mână atunci bat la cur iron rangeri moderni.
Este de remarcat cum a crescut mărimea medie de atunci până acum. Pantofi in 44, 45 nu prea au…
Woow, chiar foarte tare! Bine…nu pentru soț ca el poarta 45 – 46 și probabil nu o sa găsesc nimic 😕
Da, pentru femei sunt cam atipici pentru vremurile noastre. Pantofii de bărbați sunt mai (pot fi) puțin influențați de modă…
https://remixshop.com/ro
imi pierd timpul din cand in cnad pe aici.
Mai iau si de la un sh in drum spre munca haine pentru copil si pentru mine.
Am gasit anul asta un duster oilskin de la mama lui de 200$ la 30 de lei. Nou nout.
SH de calitate de firma/noi, doar in câteva orașe mari din România.
Daca ați vedea ce înseamnă SH prin Rădăuți, Botoșani, Simeria, etc… v-ar lua cu rău.
Adevarul e ca producem multe lucruri de care nu avem nevoie si cumparam impulsiv. In SHurile din anii 2000 erau mai mult niste zdrente, unele rupte, patate, de pantofi nu mai vorbesc, spre deosebire de zilele noastre, in care imbracamintea SH e aproape noua, la preturi bune. Primul declutter pe care l-am facut a fost cu vreo 10 ani in urma, cand am constientizat cate lucruri tineam degeaba. Au mai urmat si alte curatenii generale, iar in prezent am o garderoba limitata, dar functionala. Nu imi pasa atat de mult de mediu, dar nici nu-mi e indiferent, motivul este ca mai putine haine, mai putine probleme de „cu ce ma imbrac”, ocupa mai putin spatiu si stilul clasic, culorile neutre, mi se potrivesc. Ma duc la SH, dar nici acolo nu ma avant in a cumpara chestii doar pentru ca sunt ieftine, nu vreau sa tin in dulap articole pe care nu le folosesc. Ma uit la material, croi si culoare.
dacă permite șeful, câteva sh-uri de aici sunt în lanț și au magazine și un București. Cameleon le cheamă. M-am interesat pt voi
Șoseaua Pantelimon nr 350 (zona spitalului).
Calea Crângași nr 50, bl 30 (zona pieței)
Calea Rahovei intersecția cu Sebastian.
Dacă păstrează aceeași zi ca aici, luni bagă marfă. E separată pe stendere: cămăși damă/bărbați, blugi, tricouri, pulovere, etc, fiecare cu a mă-si.
Sunt și ciurucuri, dar dacă, să zicem căutați o cămașă, vă duceți la cămăși, ochiți culorile/imprimeurile care vă fac cu ochiul și puneți mâna să verificați mărimea, 2-3-5 minute să verificați tot stenderul (sau cum se cheamă bara aia cu umerașe) de cămăși. Apoi probați, vă uitați la material.
Eu personal, când caut ceva anume nu-mi ia mai mult de 15 minute cu tot cu probat.
Rar de tot mi se întâmplă să găsesc produse cu eticheta originală (cu o excepție, unde găsesc aproape sigur maieuri și ciorapi noi), dar astă vară am luat o pereche de pantaloni scurți din denim, cu eticheta originală: 45,90 $, am dat 15 lei. Aveau inclusiv eticheta de „utilizare”: fuseseră vopsiți cu indigo adevărat (apropos, știți că indigo-ul e o plantă?) și se recomanda să fie spălați la temperatură mică, cu haine de culori închise (i-am spălat de mână, a ieșit culoarea în draci) cu detergent lichid.
Pe mine m-ar interesa un serial pe temă, dar mai ales trucuri și ponturi cum să recunosc un produs de o calitate bună, denumiri de firme (altele decât cele ultra-extra-hiper-cunoscute, de le-a auzit și ultima babă din vârful muntelui) cum sunt cele menționate în acest articol (și de care eu n-am auzit în veci).
Erau ok până acum câțiva ani, acum cer preturi de zici că sunt noi iar starea lor e deplorabilă, chiar daca sunt brand de calitate.