Începutul anului 1474 îl găsea pe domn și curtea lui la Vaslui. Aici îi venea solie de la sultan, nu ca să trateze ci ca să-i aducă domnului porunci. Mahomed voia ca Ștefan să-i dea Cetatea Albă și Chilia și, ca să câștige încrederea padișahului, domnul trebuia să se prezinte la poarta împărăției și a Lumii, cum se considera sultanul, cu tributul pe anul respectiv și pe anii pe care nu-l plătise.
Drept răspuns, în martie, domnul trecea din nou Milcovul, dar un ger neașteptat îl face să se întoarcă cu oastea la Vaslui. Sultanul s-a mâniat când a aflat că Ștefan nici nu se gândește să-și plece grumazul și să sărute pulpana hainei împărătești, dar nici n-a putut să ridice o mare armată ca să-i pedepsească, cum considera el, „nesupunerea” lui Ștefan. Abia în vară, Mahomed a trimis o oaste, sub comanda lui Suleiman pașa, împotriva lui Skanderbeg, eroul albanez, care scuturase jugul turcesc.
Aflând domnul că turcii se pregătesc să pornească împotriva Albaniei, trece din nou Milcovul, îl înscăunează pe Laiotă, Radu cel Frumos pierind în luptele care se dau cu acest prilej. Pe de altă parte, domnul român stăruie pe lângă Polonia și pe lângă Matei Corvin să-l ajute în caz că va fi atacat.
Luptele din Albania au durat până în toamnă și, când nimeni nu se mai aștepta ca otomanii să mai organizeze o altă expediție, deoarece venea toamna și iarna, Suleiman pașa a primit poruncă să treacă în Ţara Românească și să-l înlăture pe Laiotă, iar după aceea să pătrundă și în Moldova.
Între timp însă, Laiotă, de teamă că va pierde scaunul, a trecut de partea otomanilor. Ștefan, în înțelegere cu transilvănenii, îl alungă pe trădător și în locul lui pune domn pe Basarab cel Tânăr, numit și Ţepeluș. Acesta nu poate să rămână multă vreme în scaun pentru că Suleiman pașa trece Dunărea cu oastea lui în Ţara Românească. Laiotă este pus din nou domn și le dă otomanilor hrană și nutreț pentru vite. După această ispravă Suleiman a înaintat spre hotarul Moldovei. Ștefan cel Mare trimite soli după soli regelui Poloniei și lui Matei Corvin, cerându-le să-i vină în ajutor, acum când o primejdie atât de mare amenința Moldova. Îi mai ruga pe cei doi regi ca să intervină și ei pe lângă alți principi europeni ca să-l ajute.
Aproape de începutul iernii, Ștefan cel Mare, care se afla, așa cum am văzut, în tabără la Vaslui, îi scria papei că a dus tratative cu venețienii și îi cerea ca el să-i îndemne pe alți principi ca să se pregătească „împotriva Otomanului (adică sultanului) și puterii înspâimântâtoare a acestuia. Ștefan mai arăta papei că „suntem gata întru totul, cu tot sufletul și cu toată puterea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, să luptăm pentru creștinătate cu toate forțele noastre. Nimeni nu i-a trimis domnului român nici un ajutor, nici în oameni, nici în bani. Singur cu țara lui trebuia să înfrunte o primejdie așa de mare. Numai câteva mii de secui veneau în tabăra de la Vaslui. Ei, ca și ceilalți locuitori ai Transilvaniei, înțeleseseră că numai de la un domn viteaz și destoinic le putea veni mântuirea.
Domnul și toată oastea țării se strânsese la Vaslui „căci – spune N. Iorga – în zările albe ale miezului iernii înaintau mulțimile negre, zecile de mii de dușmani, ieniceri, spahii și gloată, ca lupii flămânzi. O oaste uriașă, care înainta spre hotarul Moldovei cu gândul să supună sultanului încă o țară, încă un domn. Un altul s-ar fi speriat când ar fi aflat mulțimile care veneau împotriva lui, ar fi pus genunchiul la pământ și ar fi plecat grumazul implorând iertare și jurând ascultare.
Marele nostru erou n-a șovăit o clipă. El s-a bizuit pe mintea lui și pe tăria brațelor oștenilor săi și a făurit planuri cum să facă pentru a birui și de data aceasta. A repezit în calea otomanilor călărime care să supravegheze deplasarea oastei dușmane, să o hărțuiască și să nu îngăduie cetelor prădalnice să se desprindă de grosul oștirii ca să meargă după hrană și să jefuiască. În acest timp el lua măsuri ca să aleagă și să întărească locul unde avea să se dea lupta. Acest loc se află la sud de orașul Vaslui, iar bătălia care s-a dat aici a luat numele orașului și este una dintre cele mai mari și celebre bătălii care s-au dat vreodată. Și iată de ce.
În dimineața zilei de 10 ianuarie 1475, oastea otomană înainta pe valea Bârladului pe o ceață care nu îngăduia să se vadă la mai mult de câțiva pași. Era moină și zăpada începuse să se topească, încât toată lunca Bârladului era plină de băltoace. Faptul că mii de oameni și de cai treceau pe același loc, transforma valea într-o mocirlă prin care se înainta foarte greu. O asemenea vreme și un asemenea teren mocirlos era în avantajul lui Ștefan cel Mare, iar domnul a știut să se folosească în chip genial de ele.
Deoarece otomanii nu puteau să-și dea seama ce oaste au în față, Ștefan a așezat de-a curmezișul văii câteva mii de oameni. Aceștia trebuiau să-i oprească pe otomani și să înceapă lupta. Dușmanul era foarte numeros și putea să aducă mereu oameni odihniți pe care să-i arunce în luptă. Ștefan calculase ca în momentul în care oamenii lui aveau să dea semne de oboseală, de pe malul drept al Bârladului, din marginea pădurii, mai mulți oșteni trebuiau să dea semnalul de luptă sunând din trâmbițe și surle.
Lucrurile s-au întâmplat așa cum a prevăzut domnul și, când au auzit otomanii trâmbițele „și surlele, ei au crezut că vor fi atacați din partea aceea, din care pricină, mare parte dintre ei s-a îndreptat într-acolo. Numai că pe malul drept nu prea era nimeni, afară de acei câțiva oameni care făcuseră zarvă. În schimb, pe malul stâng al Bârladului se afla grosul oastei lui Ștefan.
În momentul în care otomanii au întors spatele, ca să atace în direcția de unde venea semnalul moldovenesc de luptă, Ștefan a atacat prin surprindere, lovindu-i cu toată puterea. Atacul lui Ștefan a căzut ca un trăsnet. Până să se dezmeticească otomanii, până să înțeleagă cine-i atacă și din ce parte, mulți dintre ei au fost uciși, iar cei care au scăpat s-au pus pe fugă. Zadarnic a încercat Suleiman pașa să-i oprească pe fugari, dar n-a fost chip. Urmăriți de români, turcii au fugit spre Dunăre. Un cronicar polon care a trăit în vremea aceea scrie că
foarte puțini turci și-au putut găsi mântuirea prin fugă, căci chiar și aceia care au fugit și au ajuns la Dunăre au fost uciși acolo de moldoveni, care aveau cai mai iuți, sau au fost înecați în valuri. Aproape toți prizonierii turci, afară de cei mai de frunte, au fost trași în țeapă.
Cadavrele celor uciși le-a ars, iar câteva grămezi cu oasele lor se văd până astăzi și sunt mărturie veșnică a unei victorii atât de însemnate. Toată oastea lui – a lui Ștefan cel Mare – s-a îmbogățit foarte tare din prada luată de la turci, aur, argint, purpură, cai și alte obiecte prețioase.
Lupta de la Vaslui a fost o victorie strălucită, care a dus faima domnului în Europa. Papa Sixt al IV-lea i-a scris lui Ștefan:
Faptele tale săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii noștri, au adus atâta celebritate numelui tău, încât ești în gura tuturor și ești de către toți foarte mult lăudat.
Cronicarul polon pe care l-am mai amintit, scrie și el în cronica sa că Ștefan este „un bărbat demn de admirat”, la fel ca eroii pe care îi admiră lumea. După părerea acestui cronicar, lui Ștefan ar trebui să i se dea „stăpânirea lumii”, el să fie conducătorul oastei pe care principii europeni ar trimite-o împotriva otomanilor, deoarece, în timp ce ceilalți principi trândăvesc și își petrec timpul în petreceri sau în lupte mărunte între ei, Ștefan este singurul care a obținut o victorie atât de strălucită împotriva unui î dușman care părea de neînvins.
Iar cronicarul nostru, după ce povestește pe scurt lupta, spune că au fost luate de la turci patruzeci de steaguri. „Și s-a întors Ștefan voievod cu toți oștenii lui ca un purtător de biruințe în cetatea sa de scaun a Sucevei”. Atât de mari au fost biruințele lui Ștefan încât oamenii l-au socotit mai presus de titlul de domn și i-au spus împărat. Si pe bună dreptate, căci nu se considerau ai noștri ca urmași ai împăraților și nu avea Ștefan lângă sine, în aceste clipe fericite de triumf, pe urmașa împăraților din Bizanț, pe Maria din Mangop?
Pentru a sărbători biruința, „Însuși Ștefan voievod a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi, de la mare până la mic. Și a dăruit atunci tnulte daruri întregii oștiri…” Biruința lui Ștefan nu ar fi fost posibilă dacă domnul nu ar fi strâns în jurul său întreg poporul și, în primul rând, țărănimea.
extras din „Paginile legendare din istoria poporului român„, de Manole Neagoe. O carte editată înainte de Revoluție care, poate, ar trebui reeditată. (dacă vreo editură e interesată, îi pot oferi voluntar varianta .doc, am scanat și am făcut OCR pe carte, am făcut și prima corectură)
Mai jos variante video a poveștii de mai sus, care spun și o chestie interesantă: bătălia de la Vaslui este a doua cea mai mare înfrângere a Imperiului Otoman într-o luptă.
Am atașat si două scanuri de la Arhivele Naționale ale României.
Pentru cine nu știe deja, Arhivele Naționale lucrează la proiectul de digitizare a documentelor medievale.
Sigiliul lui Stefan:
Un document din Țara Românească în care negustorii îl rugau pe Ștefan cel Mare să nu mai intre cu armata să îi prade. Marele Ștefan, cel Sfânt!
Documentul acesta este așa, pentru a mai da la temelie naționaliștilor cu „Unitatea de veacuri a poporului român!”. „Veacurile” alea sunt vreo două, de fapt. În rest, documentele spun altceva. 
Prima foto/vedere e luată din cadrul proiectului Vasluiul comunist. Un proiect care a ajuns chiar mai departe de presa națională (link către Vice.com).
Aproximativ locul bătăliei:
Dacă ați ajuns cu cititul până aici, un mic bonus: toată secțiunea despre Ștefan cel Mare din cartea sus amintită (OCR necorectat). Dacă vă place, căutați cartea prin anticariate. Secțiunea despre Vlad Țepeș este scrisă la fel de interesant. De fapt, toată cartea e scrisă… special pentru copii?
later edit: citate de pe historice.ro (un site care merită atenție)
Orudj bin Adil: De acolo, Suleiman paşa, mergând cu oastea aceea în Moldova şi întâlnindu-se cu oastea moldovenească, tare s-au războit. Era o iarnă aspră, cu zile foarte geroase. Oastea turcească era şi obosită, căci tocmai ce îndurase greutăţile expediţiei în Iskenderia. De aceea, neputând ţine piept oştii Moldovei, oastea musulmană a fost înfrântă şi nimicită.
Aşîk Paşa Zade: Într-o zi, pe când turcii şedeau nepăsători şi oastea era puţină şi străină de locuri, acel afurisit simţindu-i nepăsători a venit asupra lor. Mulţi dintre musulmani au murit acolo ca nişte martiri.
Mehmed Neşri: Dar moldoveanul nu s-a supus poruncii sultanului. După aceea, beilerbeiul Hadîm, luând oastea din Rumelia a trecut în Moldova. Acel afurisit, venind pe neaşteptate şi hărţuind oastea islamică, i-a atacat pe turci pe când aceştia umblau ca nişte străini cu ochii legaţi. Mulţi musulmani au murit ca nişte martiri.
Sursa: „Cronici turceşti privind ţările române”, vol. 1, traduse de Mihail Guboglu şi Mustafa Mehmet.
m-am uitat bine. nu eram foarte sigur ca sunt pe zoso.ro …
Sa vaza si cititorii mai tineri cum se facea istorie of e vremea comunistilor.
vă salut și vă îndemn cu drag să vizionați acest filmuleț de 1 minut unde în viziunea mea am reprezentat Bătălia de la Vaslui pe tabla de șah! https://youtu.be/owyjz_-G-3o
good shit.
putin offtopic: domnu selaru aka selly, acest salvator al educatiei din romania, prins cu 190 pe autostrada, permis luat… … pai ce faci nene..o dai cu educatia si cu civilizatia si cand nu ne vede nimeni ne comportam ca niste banane?
Asta pe lângă reclama la cârnații la suprapreț ambalați individual, teleportați din viitor?
https://www.youtube.com/watch?v=dx0jI_VgfIw
Pentru cine n-a văzut reclama.
Si cui ii pasa ce face maimutoiu ala?
@Ariciu – aparent daca te uiti prin articolul d lui Cristici legat de selly ai sa intelegi .
Un text, unul. Iar daca nu era contradictia intre ce spune si ce face, nici textul ala nu-l scriam. Selly parea un baiat bun, cu potential, care va muri speranta. A, ca face 14 milioane de vizualizari cu manele, e o dovada ca putea mai mult, dar a ales sa fie cocalar.
De unde stiu ca putea mai mult? Pentru ca, cu cativa ani inainte de manelele de azi, era destul de articulat si coerent pentru varsta pe care o avea.
Despre Salam (un exemplu aleatoriu) nu scriu, pentru ca Salam isi asuma cine e, si-a asumat intotdeauna. Selly a inceput cu ideea ca e alt aluat, si putea fi. Din pacate (pentru el), „incaseaza cecuri”, si „mananca salata Caesar, iar noi, haterii, la parizer”: https://youtu.be/Brdva8bRNDg
Ok si revenind la prezent. Ce se mai aude cu sabia lui Stefan Cel Mare de la Istanbul? Aurescu face ceva concret in acest sens? Nu de alta dar pina acum din partea MAE nu am vazut decit comunicate insipide de solidaritate la diverse tragedii internationale.
Spun multi istorici care sustin ca sabia de la turci ar fi un fake si sabia originala e posibil sa nu mai existe oficial. Probabil sabia lui Stefan zace la vreun metru sub pamant, ruginita, pe vreo campie din judetul Vaslui.
#PKR: daca urmaresti versiunea istoriei in stil sergiu nicolaescu cum face Ruxandra atunci trebuie sa iti rupi camasa politic in fata turcului (fara efect legal, da daca asta place la prostime..)
dar scapind de patrioti de rit comunist si aruncindu-i la cos pe istoricii de genul asta descoperi ca istoria sabiei e nitel alta. dar ce e important e ca ca turcul nu vrea sa creioneze un precedent legal, au si declarat asta si nu ai ce sa faci. ce se vede la tv cu retrocedarea catre egipt sau grecia a unor obiecte se face efectiv cu acceptul donatorului, nu impus.
@Zippo Bine ca iei tu apararea turcului, iar pe romanii care isi cer comorile inapoi ii numesti comunisti. Ignori cu naivitate puterea de negociere a unor Ministri de Externe si de Cultura ca sa-si aduca patrimoniul inapoi in tara. Parca acum citiva ani MRU daduse gres in aceste negocieri legate de tezaurul de la rusi. Aurescu in schimb nici nu incearca… sau poate ca au ei o alta strategie. Cert este ca pina acum nu se vede nimic. Si revenind la subiect, da, pe acelasi principiu consider ca si Rosetta Stone ar trebui sa fie readusa in Egipt. Mi se pare hilar sa iei apararea hotului pe motiv “sa nu se creeze vreun precedent legal”. Dar daca ipoteza prezentata de PKR e adevarata, atunci sa ramina turcii cu chinezariile/turcismele lor.
Se returneaaza prada de razboi? De cand? Poate doar din marinimia turcului, desi dupa cum se comporta vine dupa capul lui Viteazul’
Am fost la Istambul si am vazut sabia, este expusa alaturi de alte exponate: ceva pumnal al altui domnitor, o sulita al unui print. De obicei cand faceau pace, turcii cereau arma „supusului” in semn de respect. Sabia asta eu cred ca a ajuns cadou, fie data de Stefan cand a facut pace si platit tribut, fie de descendenti.
Ariciu si PKR, cum ramane cu tezaurul de la rusi? Cine cere returnarea lui, este comunist, votant piside sau haur?
Acelasi raspuns, vine cand vrea rusu :))
#Ruxandra: „pe romanii care isi cer comorile inapoi ii numesti comunisti.”
votantul clasic al lui Erdogan e un taran, ce aude la tv ca imperiul se ridica si se bucura pt asta. ala e analfabet fara acces la carte si net, dar scuza ta nu stiu care e.
discutam despre un obiect care nu e produs local molovenesc, e de productie italiana si cam la asta se opreste ce stim cu siguranta, dupa asta incep speculatiile si toate izvoarele istorice dau cu presupusul. e mai clar cum a ajusn obiectul ala acolo, poveste ce complica dreptul de posesiune.
a transforma mize mici si false de regula e apanajul pesedistilor, de fiecare data cand punea psd-ul un incult la minsterul respectiv aparea la tv lupta asta cu turcul, desi fiecare parte stia ca e fara succes, dar vai ce lupta era. restul de interes real lasau ca nu avea miza emotionala si era greu sa explici la inculti ca atentia ar trebui indreptata in alta parte.
@Calin
Sa nu batem campii, tezaurul a fost dat rusilor in 1916 si erau destui istorici care sa consemneze aceasta miscare. E normal sa il cerem insistent ori de cate ori avem ocazia, cu toate ca istoria demonstrat ca Rusia nu ofera nimic, doar primeste.
Pe cand sabia lui Stefan cel Mare reprezinta doar un accesoriu de pe la 1500. Cata incredere ai in cronicarii anilor 1500? Cate texte crezi ca s-au mai pastat? Ii crezi pe turci pe cuvant cand spun ca au sabia cea reala a lui Stefan?
Zici ca ai examinat-o si e e de panoplie, plus ceva nou descoperite surse de informatii/scrieri.
Apoi, te faci ca o cauti si o gasesti brusc in nu’s ce loc, santier arheologic si aia e.
#nuIO: la noi e o practica asta
https://www.digi24.ro/special/investigatii/scandal-in-jurul-unei-comori-dacice-descoperita-la-sarmizegetusa-regia-591751
considerente fiind multiple, complice fiind reprezentantul statului in teritoriu:
1. pentru a-si insusi munca altuia; 2. pt a acoperi o fardelege (furt si acopera ca nu era un tezaur era o oala si aia sparta) sau un fals grosolan; 3. ideologic, a se potrivi realitatea conform teoriilor la moda atunci.
bravo!
Cand am dat click am crezut ca s-au gresit anii. Dar dupa am citit tot. Bun, bun, ne mai culturalizam si noi.
Urmeaza partea a doua: Vali Cel Mare si cei 1001 de razesi inarmati cu topoare. Calare pe-un cal auțomat, acesta secera ostenii cotropitorului Cetinez cel Tinerel, care calare pe-un magarus gafaitor, reuseste cu greu sa-si dea seama ce se intampla.
Deci calul avea CVT
De ce ar trebui reeditată cartea? Mi se pare o ficțiune istorică mediocră și plină de ideologie comunistă, mai ales ultima frază cu țărănimea. E la nivelul povestirilor lui Dumitru Almas, poate un pic sub. Pas: vezi că acolo scrie că bătălia de la Vaslui este a doua cea mai mare înfrângere a Imperiului Otoman într-o luptă DIN TIMPUL LUNGII DOMNII AL LUI MOHAMED AL DOILEA.
„una dintre cele mai mari și celebre bătălii care s-au dat vreodată” – ce plm nu ti-e clar? Alde Agincourt si Waterloo poa’ sa suga mielu’, ca oricum n-am auzit de ele.
1. Cartea are cuvântul „legendare” in titlu.
2. Ți se pare… ție. Ție ti se pare „fictiune istorica plina de ideologie comunistă”.
Unde exact e „ideologia comunistă” in textul de mai sus, de exemplu, și care e „ficțiunea” din acest text (bineînțeles, ar trebui sa o demontezi tu cu adevăruri istorice).
Că toate popoarele exagereaza evenimentele e ceva normal, de asta se numesc „legende”. Sau voi chiar credeti, de exemplu, ca orice cacat american declarat de ei ca „the biggest in the world” e chiar cum zic ei?
Armata lui Ștefan, ca si toate armatele medievale, erau compuse in majoritate de țărani. Nu e „ideologie comunistă”, chiar așa era.
Știi de ce i-a legat de glie Mihai Viteazul, de exemplu? Noi o ardem cu „primul domnitor care a unit românii”, dar el nu a fost extrem de iubit de tarani, pentru ca i-a legat de glie. Dar de ce a făcut asta?
@Cristi: ar fi plauzibila ideea ca nu Mihai i a legat de glie, ci țăranii erau dinainte legați, tocmai d aia voiau boierii sa i urmărească sa i ia înapoi, asa ca Mihai doar a zis sa rămână acolo unde se afla la momentul ala, legați de noul loc.
@ Alex nu stiu ce consideri tu mare batalie. Agincourt au fost cam 10 000 contra 10 000 in approx aceeasi perioada. Waterloo cam 70 000 contra 70 000 „doar” vreo 400 de ani mai tarziu. Divaghez dar multe din „marile” batalii din razboiul de o suta de ani erau duse de cateva sute de oameni pe un camp. La Vaslui au fost cam 40 – 50 mii contra 60 – 80 mii. Da, este una din cele mai mari batalii care s.au dat in acea perioada. Hai sa nu ne mai cacam pe noi.
Ma si miram, ca dupa corectia pe care le-a aplicat-o Timur, pe locul 2 sa fie Stefan cel Mare cu o batalie in spatele birtului.
Posibil să nu înțeleg eu prea bine, dar….
„Începutul anului 1475 îl găsea pe domn și curtea lui la Vaslui…domnul trebuia să se prezinte la poarta împărăției și a Lumii, cum se considera sultanul, cu tributul pe anul respectiv și pe anii pe care nu-l plătise.”
„Drept răspuns, în martie, domnul trecea din nou Milcovul,…”
„Luptele din Albania au durat până în toamnă…”
„Aproape de începutul iernii, Ștefan cel Mare, care se afla, așa cum am văzut, în tabără la Vaslui, îi scria papei că a dus tratative…”
„În dimineața zilei de 10 ianuarie 1475, oastea otomană înainta pe valea Bârladului pe o ceață care nu îngăduia să se vadă la mai mult de câțiva pași….”
La începutul anului 1475 Ștefan e la Vaslui, în martie trece Milcovul, luptele din Albania au loc până în toamnă, la începutul iernii (’75-’76???) duce tratative cu papa, iar în 10 ianuarie 1475 are loc lupta de la Vaslui. Cum naiba trecea timpul în Moldova?
Salut,
A fost typo in text, de la mine. „Inceputul anului 1474”. 1474 era anul cu care incepe povestea, nu 1475.
Mea culpa!
Stefan: boss, trimiteti si voi niste bani/oameni/tunuri?
Papa: thoughts and prayers
Papa urmarea cu atentie situatia :)))
L-au umplut de respect pe Stefan cu Likes and Shares, atat papa cat si alti principi dar dupa batalie
Si „ador”, dupa batalie. Multe inimioare.
Ar fi cu atât mai captivant dacă ai atașa și scanuri din arhivele imperiale de la Istanbul, descriind interacțiunea cu „atletului creștinătății”, și din perspectiva lor.
Nu de alta, dar în sec XV, Preaînalta Poartă încă era echivalentul lui US&A. E ca și cum te-ai duce azi și ai citi în Biblioteca Congresului despre faptele de vitejie ale lui Ratko Mladić.
Apropo, aveți idee ce învață polonezii la școală despre Ștefan cel Mare?
Canalul ăla de yt HistoryMarche e super, are multe din istoria noastră, Țepeș, Mihai Viteazul, bătălii. Ce mișto e istoria cu asemenea explicații și animații.
Secretul victoriilor lui Fănică Babanu a fost bomba de cauciuc. O dată lansată, unde sărea, acolo exploda. Boom…boom…boom.
Si laserul de la Magurele care topea tancurile otomane.
Mare parte a istoriografiei este scrisa in penita nationalista. Arheologia medievala lipseste cu desavarsire, izvoarele proprii sunt cam putine, asa ca multe secole sunt acoperite de cateva mentiuni in catastifele straine. De aceea nu se scrie/invata despre razboaiele dintre Tara Romaneasca si Moldova. Sunt multe secole despre care nu se stie aproape nimic, nu avem nici doua vorbe legate despre ce faceau oamenii pe aici dupa retragerea aureliana; Dobrogea a fost pana in sec. 19 parte a Imperiului Otoman, turcii avea enspe mii de armate ca aveau granite intinse, niciodata nu aduceau tot grosul undeva, de aceea mai pierdeau si ei batalii; tot otomanii nu au fost interesati direct de spatiu carpato-danubiano, pe ei ii durea sa ajunga in inima Europei, s-au oprit la Viena. Alte fun facts din „istoria romanilor” : prima universitate din Basarabia a fost intemeiata de rusi, nu de romani, transilvanenii nu au vrut la 1918 o unire cu Romania de pe picior de egalitate, cum nici moldovenii nu l-au sustinut in totalitate pe Cuza; prin sec 18 zona Olteniei ajunge la austriecii care, ajunsi acolo, au fost uimiti de cat de impadurita era, acum aceeasi zona este in proces de desertificare, regele Carol a trimis-o pe Elisabeta in exil ca se amesteca in politica interna, Mihai Viteazul a legat taranii de glie.
În aceeași notă: cum am făcut noi parte din Imperiul Bulgar; cum nu noi am fost „apărătorii creștinătății”, ci polonezii…
s-au oprit de 2 ori la viena, prima oara avand drept aliati fix pe moldoveni.
Dragilor, Istoria Europei Medievale e de 10000 de ori mai complexa si complicata decat ce e azi. Doar in Tarile
Romane, in Evul Mediu, au fost sute de rasturnari de regi facute intern, intre noi.
Relaxati-va, puneti o tuica, radeti si va minunati ca de peste 2000 de ani ne comportam la fel in peticul asta de lume.
„De aceea nu se scrie/invata despre razboaiele dintre Tara Romaneasca si Moldova.”
Chiar in acest text scrie: „trece din nou Milcovul, îl înscăunează pe Laiotă, Radu cel Frumos pierind în luptele care se dau cu acest prilej.”
Se scrie despre toate razboaiele, public, chiar si in texte pentru copii… numai ca trebuie sa dam atentie acestor cuvinte. Microtablouri in marele tablou.
Scrie undeva in cartile de istorie pentru copii despre bataliile dintre Stefan cel Mare si Vlad Tepes?
Mie mi-au cam scapat.
Comunistii au incercat sa rescrie istoria si sa zugraveasca natiunea romana ca una de invingatori si de aparatori a gliei stramosesti cand de fapt noi am fost in marea parte a istoriei o natie de incasatori si batuti secole la rand.
O conjunctura exceptionala favorabila in 1918 a transformat Romania dintr-un stat minuscul in prag disolutie in urma infrangerii din primul razboi mondial intr-o tara invingatoare care si-a dublat teritoriul si populatia in doar cateva luni.
Ceea ce suntem azi ca popor se datoreaza mai mult evenimentelor de la inceputul secolului 20 decat secolele idealizate in cartile de istorie cu luptele turco-romane.
@dax Mai lasa-i pe comunisti ca n-au inventat ei tot. Si pasoptistii au rescris istoria, au schimbat limba si alfabetul, asa cum s-a facut cu toate popoarele cand a aparut constiinta nationala. Nimeni n-o sa scoata in prim plan momentele cand au fost jalnici oricum.
Cu un lucru sunt de acord, as vrea sa fie mai multe informatii despre perioada medievala. Sau poate sunt si nu stiu eu. Sau poate nu sunt din cauza ca eram mici, saraci si, un pic, analfabeti.
@cristi Si eu plecat nazistii in lume sa il inscauneze pe Hitler. Asa ai invatat tu la scoala?
Lupta de la Vaslui ramane un moment de referinta a luptelor cu turcii dar cea mai mare victorie impotriva imperiului otoman ramane cea a lui Mircea cel Batran, singurul domnitor roman care a fost capabil sa isi impuna propriul ginere ca sultan.
Da, din pacate Stefan cel Mare nu ducea genul ala de diplomatie. Si din pacate Musa nu a domnit prea mult pentru ca Mircea cel Batran sa poata trage foloase din treaba asta.
Despre Stefan cel Mare se spune ca era „mic de stat, dar degraba varsatoriu de sange”…
offtopic
https://twitter.com/historic_ly/status/1348059840447393795
https://twitter.com/OurHiddenHistry/status/1348068795877883906
Care mai umblă pe Tuităr, mai tastați în bara de căutare ”romania” și clic pe ‘Latest’ să mai citim despre noi.
Eu am fost făcut pionier la Podu’ Înalt.
Mie aici mi-au suspendat permisul pentru 90 de zile, depășire de viteză cu mai mult de 50 km. (ultima foto).
Lăsând la o parte încercarea de glumă (l-am recuperat după o lună), lupta este cunoscută ca „lupta de la Podul Înalt”, la vreo 10 km sud de municipiul Vaslui (la ieșirea din localitatea Băcăoani, spre Bârlad) și a fost localizată undeva în spatele fotografului care a imortalizat statuia lui Ștefan cel Mare, cum zic și cronicarii, pe malurile râului Bârlad.
Și au fost și turcii martori? 😉
Bre, la un divorț, se ascultă și bețivul nu numai curva.
„Istoria României”, podcast pe Spotify (posibil să mai fie şi pe alte platforme, acolo îl ascult eu)
Ideea de țară, națiune nu a apărut în lume decât cu mult după Revoluția Franceză.
Îl durea pe Ștefan în athanorul scrotos de România, toate principatele erau pe interes iar pentru Moldova era mai mare prieteșug cu leșii decât cu muntenii.
Alt aspect este că deși a rezistat aproape jumătate de secol, la final a dat-o înapoi la pace cu turcii și Moldova a revenit ca vasal la Poartă.
Sabia din Topkapi e originala, am vazut-o, e frumoasă, ghidul ne zicea în particular că nici gànd de a fi returnată.
În fond, ca să ce ? Nimănui nu-i pasă de istorie, plus că noi nu suntem interesați să conservăm nici ce avem pe teritoriul țării.
Apropo de Mihai Viteazul…. A ajuns domnitor plătind 400 000 florini turcilor. Bani împrumutați tot de la cămătarii turci. Dar urcând pe tron prelua și datoriile celor dinaintea sa. Cum avea de înapoiat câteva milioane bune, pentru el a fost mai rentabil un război. I-a chemat pe creditori și i-a măcelărit împreună cu garnizoana turcă din București. Recomand cartea Țările Române între Imperiul Otoman și Europa creștină, de Bogdan Murgescu, editura Polirom. Tot de acolo aflăm că încă de acum 400 de ani romanul era taxat mai mult decât semenii săi din vest ( daca îmi amintesc bine, era o comparație, taranul român plătea bir de vreo 4-5 ori mai mare decât taranul francez).
Da, istoria oricărui popor e idealizată, înflorită etc. Dar cine dorește, poate găsi și cărți ce redau istoria reală.
De exemplu, cartile lui Lucica Paprika, baiatul turnator la secu?
Pai daca își cumpărau tronul, trebuia recuperată investiția.
Calin, putea fi si pseudonimul literar al lui Ceausescu, nu inteleg ce relevanta are faptul ca a fost turnator, atata timp cat cartile sunt bine documentate si reprezinta un adevar istoric.
Asa m-am plictisit de manjelile astea prin care nimic nu e bun daca a avut cea mai mica legatura cu epoca de haur.
Hai sa ne mai si asumam istoria, buna sau rea, si sa mai terminam cu nodurile in papura, inclusiv cu rahaturile de tip „ce rau se traia atunci”.
Se traia la fel de rau la fel cum si astazi traiesc unii (foarte multi dealtfel) mai rau ca pe vremea lui Ceausescu.
Si cum unii (mai putini) au trait foarte bine si atunci, si astazi.
Si cum nu tot ce vine de la USR/PNL/dreapta e bun, la fel cum nu tot ce au facut aia de la PSD a fost rau.
@cristici – daca esti amabil, imi poti trimite si mie cartea pe mail?
Doua tipuri de oameni… care formateaza textul si celor care nu le pasa daca cineva poate sa le citeasca textul usor.
Explica-te. Acum ceva timp mi s-a spus ca fac prea multe paragrafe. Cine sa va mai înțeleagă?
In prima parte a articolului textul este monobloc. Pe parcursul lecturii personal am nevoie de puncte de „ancorare” vizuale care-mi ajuta ochii (sau atentia) sa fie concentrata pe cuvantul care il citesc in acel moment.
Prin puncte de ancorare ma refer la un spatiu gol in intre propozitii (paragrafe) care ofera cititorului o estimare a progresului (cat am citit, cat mai am de citit) plus pot sa revin mai usor asupra textului daca am fost distras (telefon, email, conversatie externa)
Lipsa aranjarii textului in pagina face sa fie greu de citit, asimilat si de revenit asupra textului.
Fiecare scrie cum vrea – ideea ii sa-ti faci textul cat mai usor de citit ca sa te asiguri ca mesajul tau a ramas in mintea cititorului, nu doar a fost citit si a iesit „pe cealalta ureche”.
structura textului in carte:
https://i.imgur.com/tLyZKqh.png
https://i.imgur.com/x0OqLvn.png
Am mai spart textul cu doua poze, am bagat niste spatiu-paragraf, sper ca e mai ok acum.
Poza 2:
Singurul tablou din perioada clasica care infatiseaza Batalia de la Vaslui este lucrarea pictorului roman Oscar Obedeanu, realizat catre sfarsitul secolului al 19-lea. Tabloul a fost si modelul pentru singurul timbru ce infatiseaza Batalia de la Vaslui – timbru emis de catre Posta Romana in 1975, la aniversarea a 500 de ani de la eveniment.
Iata o carte postala emisa in 1975 (in editie limitata), ce reproduce in alb-negru tabloul pictorului Obedeanu, avand pe ea aplicata marca postala ce reprezinta acelasi tablou, stampilata chiar la Oficiul Postal Vaslui.
© Sursa: Arhiva „Vasluiul Comunist”
Imagine creata in cadrul proiectului Vasluiul Comunist
Este un text chiar foarte simplu de citit.
Dacă asta e greu de citit ce mai spui de cursurile de facultatea de drept, medicina etc. ???
Cristi, spune-i aluia sau aleia ca niciodata nu sunt prea multe paragrafe intr-un text.
Daca ar fi dupa mine, as lasa un rand liber dupa fiecare propozitie, ajuta incredibil de mult.
Zidurile astea de text sunt foarte greu de citit, in special de pe telefon. Fara pauze, fara aliniate.
In general un paragraf nou inseamna o alta idee care nu are mare legatura cu prima. Cît timp se continuă aceeași, aia e.
Nu ma intereseaza daca au legatura sau nu, ci sa le pot citi cum trebuie, sa fie aranjamentul lizibil, nu toate gramada.
Ştefan cel Mare în faţa oştenilor se apleacă, ridică ceva de pe jos, citeşte şi zice:
– Biscuiţi, oştenii mei !
– Biscuim, Măria Ta !
Ülker, biscuiţi cu cremă de cacao.
Cand am sa mai scriu despre cele doua luni de munca in Istanbul, am sa povestesc despre magazinul de prezentare Ülker: cat un supermarket de mare, numai produse Ülker. Sunt URIASI ca brand. Si acum am in cap imaginea.
Founded: February 22, 1944, İstanbul, Turkey. Its products are exported internationally, to 110 countries.
Ülker subsidiaries:
Godiva Chocolatier
UI Egypt B.V.
Biskot Biskuvi Gida San. ve Tic. A.S.
Fresh Cake Gida San. ve Tic. A.S.
Dünya Gümrükleme Müs. A.S.
Ideal Gida Sanayi ve Ticaret A.S.
Ülker Çikolata Sanayi A.S.
Atlas Gida Pazarlama San. ve Tic. A.S.
UI Mena B.V.
Hamle Company Ltd
International Biscuits Company
Sabourne Investments Limited
Etmatik Restaurant ve Gida Hizmetleri A.S.
Birlik Pazarlama Sanayi ve Ticarat A.S.
AGS Gida San. Ve tic. A.S.
Reform Gida Pazarlama San.v
Păi aia e. Ştefan cel Mare şi Sfânt a câştigat o bătălie dar a pierdut războiul cu biscuiţii
Pe vremea comuniștilor se preda istoria ca și cum existau doar de astea – glorioase, înălțătoare, demne; părea oricum bizar că nu se povestește nimic despre sutele de alți domnitori in afara de cei eroici, deduceam oricum că erau ne-eroici, că altfel ar fi fost și ei prezentați. Acum însă sunt mirat că suntem unii dintre noi parca înverșunați să combatem că în sute de ani chiar nu a existat absolut nimic remarcabil; și asta e artificial, dacă așa ar fi fost te întrebi cum mai existăm și noi aici. Realist vorbind, erau niște țărișoare slabe, nu rivalizau sub nici o formă cu imperiile din jur, dar ocazional, profitând de context – vreun conducător mai slab al turcilor, sau atenția și resursele distrase in alte zone, unii conducători mai curajoși și mai talentați decât media reușeau să „punch above their weight”. Cu efect desigur temporar și limitat. Și asta e totuși de apreciat. A fost ocazional, a fost într-un context, a fost cu efect limitat; dar a fost. Înțeleg de ce comuniștii doreau să le exagereze (de fapt nu în întreaga perioadă, ci doar in etapa național-comunista a lui Ceaușescu, și pe de altă parte exagerările nu ei le-au inventat, le-au preluat și dezvoltat din perioada premergătoare a secolelor 19 și 20). Mai puțin înțeleg ce ii motivează pe aceia care le anulează total…
Au venit romanii pe-aici si ne-au schimbat limba. Au trecut 2000 de ani nimeni nu a reusit sa modifice prea mult din ce au facut romanii.
Expresia aia „o insula de latinitate intr-o mare slava” poate spune ceva. Ca ne-au dat des la cap, ca am platit tribut, ca nu contam, ca… puii mei, sunt harti medievale facute de straini unde zona noastra e ca o pata in mijlocul unei suprafete de alta culoare.
Om fi niste curve (vezi al doilea razboi mondial) dar macar suntem niste curve hotarate.
au trecut pe-aici si nu ne-au schimbat limba fiindca nu am fost colonizati decat de romani, si n-am fost colonizati fiindca nu eram de interes, albanezii au multe elemente de vocabular si gramatica structurala similare cu romana, de altfel multe cuvinte cu etimologie cica necunoscuta in romana, despre care se presupune c-ar fi dace, se regasesc in albaneza cu aceleasi radacini si pronuntie asemanatoare, daca albania n-ar fi fost colonizata de slavi si turci, limbile noastre ar fi fost aproape identice – si, apropo, albaneza pare a fi de origine germanica, asa, ca fapt divers + ca au avut pasoptistii si scoala ardeleana grija sa ne plaseze lingvistic pe axa latina, au imprumutat la termeni frantuzesti de nu ne mai recunoastem special ca sa contracareze slavizarea, concluzie: latinitatea limbii romane e construita, nu neaparat naturala
@pizzi Nu stiu ce inseamna colonizati, dar ocupati am fost de bulgari, cumani, pecenegi, tatari, unguri, turci. Zeci si sute de ani, mai mult decat am fost ocupati de romani.
Singura explicatie e ca romanii nu sunt buni limbi straine
turcii aveau alt sistem de cucerire spre deosebire de romani: plateai tribut si iti foloseai limba si obiceiurile fara sa te islamizezi, spre deosebire de romani, la sarbi, albanezi, turcii au populat regiuni intregi cu turci, adica au colonizat, s-au amestecat limbile si obiceiurile si peste stratul vechi al limbii s-au adaugat fonduri noi de vocabular, folosite in viata de zi cu zi, avem si noi turcisme, pina-ntr-acolo incat am ajuns sa credem ca sarmalele sunt mancare romaneasca traditionala
@pizzi : dar am facut si noi ceva cu sarmalele astea , am bagat porcul in ele !
@pizzi „…concluzie: latinitatea limbii romane e construita, nu neaparat naturala…”
Latinitatea limbii romane e 100% „organica”, in directă legătură cu limba latina. Cu asta sunt de acord aproape toți specialiștii, români sau străini (discuțiile se poarta in legătură cu locul geografic in care s-a format proto-romana – la sud sau nord de Dunăre)
Unde ai putina dreptate este că în sec.18-19 s-a amplificat artificial aceasta latinitate printr-o „infuzie” de termeni de origine latină, pe filiera franceza. In principal Școala Ardeleană a încercat asta însă partea buna este că, dpdv lingvistic, aceste „împrumuturi” sunt destul de ușor de identificat și diferențiat.
Cauza similitudinilor cu limba albaneză este incertă, însă cel mai probabil este că se datorează unui fond comun, care nu este latin: celebra și misterioasă limba dacă ( varză, mânz etc 😜)
andrei, pe mine m-a marcat faptul ca o data iesita din B si ajunsa prin alte zone periferice, gen moldova sau cris, maramures, oas, daca aia foloseau regionalisme, nici dracu nu-i intelegea si am citit meglenoromana comparata cu aromana, istroromana, spaniola, italiana si franceza in paralel la viata mea, teoretic m-am simtit sigura pe mine ca inteleg orice pocitanie de cuvant, doar ca n-a fost asa, fiindca in realitate elementele latine de dinainte de scoala ardeleana in marea lor majoritate sunt derivate din latina pe radacini de termeni … romanesti? albanezi? limba proto-balcanica? ceva
40% dintre elementele latine sunt datorate influentei ardelene si doar 20% sunt latinesti de la mama lor, nu ma deranjeaza ca are latinitate romana, sa aiba, ne-am pastrat-o fiindca n-am fost colonizati cu adevarat de slavi sau turci sau unguri si n-am fost colonizati fiindca aia aveau alte treburi decat sa-si piarda vremea pe aici, aveau treaba in vest, ne-au ocolit cu gratie
Frumos articol, bravo !
Turcii trebuie sa fi avut meteorolog vreun stramos de-a lui Jurca.
Prognoza meteo catastrofala.Cred ca l-au scurtat de-un cap pe tip dupa ce s-au retras la baza.
N-a fost vina lui ca furtuna solara din 1475 a bruiat satelitii meteorologici.
Azi am trecut pe lângă statuia de la Podul Înalt și se ținea o ceremonie. Era destul de multă lume de prin alte părți ale țării. De-o parte și de alta a intrării către statuie erau aruncați saci întregi de gunoaie pe marginea drumului. Felicitări animalelor care fac asta. După se plâng pe forumuri că au fost prin Vaslui și au găsit gunoi aruncat peste tot.
Am un prieten turc din Istambul fan Galatasaray si ma intalnesc cu el macar o data pe an. Si la o bere l-am intrebat cum e cu razboaiele ,voi ce invatati la Istorie in clasa a 6-10-a? El spune ca imperiul otoman era civilizator ceva similar celui roman asa ca ei se intindeau peste alte tari si aduceau lucruri bune unor trogloditi barbari. Cat despre faptul ca-i invingeam cateodata la 50 de ani zice ca e ca si cum sultanul ar vrea sa dea gol dar din eroare o lua pe sub tribune si dadea cu capul de stalpi, practic tarile romane nu erau nici macar spectatori in razboaiele dintre imperii, eram cam neinteresanti pentru toti
Saracii… I-a batut Stefan cel Mare pana au facut amnezie.
seful meu e ungur. nu a invatat la scoala ca armata romana a marsalui prin budapesta si ca am fost draguti ca ne-am dus acasa. Insa e convins ca atunci cand au venit hunii, toti romanii erau la schi pe valea prahovei, de nu era nimeni in ardeal. Poate au venbit exact in zi de vot?
@Lucifer Nici noi n-am invatat, astia mai batrani. Era de prost gust sa spui ca romanii au atacat o tanara speranta comunista.
@dex: defineste batran
@Lucifer Peste 30 de ani!
De fapt degenerarea fizica incepe de la 20 si ceva de ani, difera de la om la om, dar nu cu mult. Asa, in conceptia populara, esti tanar pana pe la 50-55, depinde pe cine intrebi. Daca mori la 55 ai murit tanar, daca vrei sa agati o studenta in bar o sa-ti zica ca esti un batran libidinos.
Ma refer la aia care au prins scoala comunista, si perioada imediat urmatoare, gen eu.
@Lucica: prin ianuarie 1990 am ajuns la Budapesta. Era 1 si unul din muzeele lor de istorie era deschis. Am intrat, si la un moment dat mi-au picat ochii pe un ziar din 1916 (de fapt nu era un ziar, era o fituica) din timpul ocupatiei Bucurestiului de catre Puterile Centrale (din care faceau parte si Austro Ungaria). Era in romana, maghiara si germana. M-am uitat si am cautat sa vad ceva si despre Bela Khun si ocuparea Budapestei de armata romana. Na, macar sireturile de la celebrele opinci sa fi fost aruncate pe undeva… Nimic. Am intrebat (intr-o germana aproximativa) o cucoana ce parea de-a casei de ce nu este expus nimic despre asta, in fond, este o parte a istoriei Budapestei si Ungariei, nu? De unde cand am intrebat-o era toata un zambet, cand a inteles ce vroiam a devenit brusc batoasa, zambetul i-a disparut brusc de pe fata si mi-a spus pe un ton glacial (intr-o germana mai putin aproximativa decat a mea): „nu stiu despre ce vorbiti”. Si a plecat.
Ramane una dintre cele mai mari victorii ale noastre. In general cand turcii se puneau pe treaba nu le statea nimic in cale. Atunci in 10 ianuarie le-am stat. E o victorie chiar rasunatoare, toata Europa ne-a laudat si nimeni nu ar fi pariat pe Stefan.
Stefan cel Mare a fost de un geniu tactic deosebit. Dar! El a mai trecut prin niste batalii pe care nu le gasiti in cartile de istorie din liceu;) va recomand sa mai cititi. E interesant.
L-a prins nevasta-sa calare pe Baba Novac si i-a tras o mama de bataie?
Fain articol, mulțam. Din istoria asta a noastră, niciodată lămurită din cauza istoricilor gen Haurica Pop care poleiesc rahatul cu aur, am rămas cu multe enigme, dar cea mai mare e cea legată de „martiriul” fam brancovenilor. Pare atât de cusută cu ață albă si deservește atât de bine narativei BOR, încât zici ca e pusă cu mana. Dacă mai cauti si cronici ale episodului punctual, nu găsești decât una, partizană prin însăși autor, ambasadorul Vaticanului la Galatasaray. Restul lumii, liniște și pace dupa un asemenea moment. Asta e unul dintre motivele pt care consider istoria noastră un amalgam de legende scrise prost.
Asa e toata istoria antica si medievala a Romaniei, si nu numai a noastra. N-avea cine sa o scrie. Mai aparea cate o informatie la capitolul: Stiati ca? prin cronicile imperiilor.
A fost o victorie, ai dreptate ca a fost o victorie mare, dar din pacate pra mult nu i-a tinut in loc pe turci.
In anul urmator a venit direct sultanul, cu toata armata, si a luat ceea ce era cel mai important pentru Moldova: Chilia si Cetatea Alba.
Victoria a fost utila, in sensul ca turcii ne-au respectat pentru curaj, si cand Stefan a acceptat suzeranitatea turceasca a primit termeni favorabili. Una e sa se supuna un fricos incapabil, si alta e sa ti se supuna un erou.
Chiar a fost „Cel Mare”!
Poate unii stiu ca avea posesiuni in Ardeal {Cetatea de balta cu 8 sate si un targ, Ciceu cu aproape 60 sate si targuri) sau ca a spulberat polonezii la Codrii Cosminului.
Multe nu se stiu de Stefan cel Mare, despre fiica lui si cum era sa aiba un nepot ca Ţar al Rusiei, despre cum cu tatarii lui Mengli Ghirai a distrus Hoarda de Aur tocmai la 1500 km de Moldova, la Samara.
ex pag 32
http://codrulcosminului.usv.ro/CC10/tatari.pdf
Bai, nu stiu daca comeentariul meu va apare sau nu, nu stiu daca o sa-l mai citeasca cineva, dar… Mie imi place cum scrie Cristici. La locul lui, fara basini elitiste sau mai stiu eu ce alte artificii stilistice.
Legat de postare, inteleg ca e si un pic de orgoliu, patriotism sau mandrie locala, spuneti-i cum vreti.
Acum, pentru toti cei care stramba din nas si privesc superior si cu condescendenta victoria de la Vaslui (ca ce, aia era batalie? Sa vezi la Agincourt sau Waterloo ce a fost… Ma mir ca nu a mentionat nimeni Poitiers, unde echilibrul de forte a fost cam acelasi…): trebuie sa priviti „the big picture” cum ar spune partenerul strategic.
Situatia era cam asa: in ultima suta de ani, desi vesticii initiasera doua (hai sa le spunem) „cruciade”, nu reusisera sa opreasca avansul otomanilor (ma refer la bataliile de la Nicopole si Varna). Mai mult, in 1453 (parca?), Constantinopole a cazut. Ca asta s-a produs si din cauza diferendelor dintre crestini (in speta venetieni si genovezi), ca patriarhul ortodox nu a vrut in ruptul capului sprijinul papei (probabil amintirile legate de Cruciada a 4-a si Regatul Latin erau prea dureroase), deja sunt discutii.
Cert e ca nimic nu parea a sta in calea otomanilor. Asa ca poticnirea de la Vaslui a fost o oarecare gura de oxigen pentru crestinatate.
Acum, legat de dimensiunea armatelor, lucrurile inca sunt disputate (nu s-au pus istoricii de acord privind numarul de tancuri impplicat in batalia de la Kursk, si voi vreti exactitate pentru o batalie ce a avut loc cu aproximativ 470 de ani mai devreme…).
Numarul soldatilor otomani este estimat intre 90000 si 120000. Acum, depinde de surse, majoritatea vestice si otomane. E posibil ca din armata otomana numarul de 90000 sa se fi referit la „drept-credinciosi”, adica la turci si tatari, restul pana la 120000 sa fi inclus vasali ai otomanilor precum bulgarii, albanezii si…. drum rolls….. valahi! Da, sursele sunt destul de precise, in sensul ca sunt citati 17000 de valahi trimisi de nimenul altul decat Laiota Voda Basarab in sprijinul armatei otomane. Despre asta comunistii vorbeau mai putin…
De partea lui Stefan cel Mare erau vreo 2000 de cavaleri polonezi, cam 8000 de secui, undeva pe la 1000 de unguri (si aia trimisi de Regele Ungariei cu greu, la insistentele Papei). Aparent secuii au participat alaturi de romani in mai multe batalii decat alaturi de unguri…restul pana la 45 – 50000 erau „oastea cea mare”.
Ca nu s-au confruntat la grosul armatei otomane… Sunt curios, ce numiti voi „grosul”?
La Varna, cam cu 30 si ceva de ani mai devreme, 20000 de cruciati s-au confruntat cu 60000 de otomani. Deci?
Semnificativ este ca, spre deosebire de alte batalii purtate pana atunci (Rovine si Atacul de noapte), rezultatul a fost decisiv, Stefan cel Mare ramanand pentru inca aproape 30 de ani la carma Moldovei (cred ca doar Carol I l-a depasit ca durata a domniei, dar conditiile erau cu totul altele).
Din pacate asta a fost singura „consolidare” a rezultatului bataliei. Dupa Vaslui, in 1526 Regatul Ungariei avea sa dispara, ramanand doar Principatul autonom al Transilvaniei, otomanii aveau sa ajunga la Viena, primul asediu esuand insa, iar pana la batalia de la Lepanto, mai aveau sa treaca paroximativ 100 de ani dupa batalia de la Vaslui.
Restul… E istorie.
Astazi nu este politically correct sa ii numesti pe aia otomani musulmani,daramite sa-i mai si ataci miseleste.Nu se cade asa ceva…Stefan cel Mare trebuia sa-i intampine pe cetatenii de alta confesiune care voiau sa-l viziteze in mod absolut pasnic,cu muscate,panselute si alifie.
Vorba aia „La Pasa vine un arab,
La fel ca primul,dar mai slab…”
sultanul Mehmet Cuceritorul nu a purtat si titlul de padisah.
@Cristi – in general ,armatele medievale aveau un grad de profesionalism foarte ridicat. In nici un caz nu erau formate din tarani. Majoritatea armatelor medievale, in campanii, erau insotite de ”genisti” – mesteri constructori si lemnari plus forta de munca ieftina (da, de obicei erau tarani). Mesterii si forta de munca erau necesare in cazul asediilor, pentru ca in evul mediu cam 9 campanii din 10 se rezumau la asedii. Bataliile in camp deschis erau exceptiile, nu norma. Evident, in caz de forta majora, si acesti mesteri si muncitori puteau sa lupte, dar se pricepeau la lupta ca si un soldat profesionist la facut masinarii de asediu.
Singurele unitati de armata care puteau fi eficiente in anumite cazuri si care nu erau formate din soldati profesionisti au fost militiile orasenesti. Aveau avantajul ca membrii lor se cunosteau bine, locuiau aproape, se puteau antrena impreuna destul de mult si erau, de obicei, bine echipate. Dar nici aceste militii nu se puteau compara de la egal la egal cu sodatii profesionisti.
Legat de armata lui Stefan cel Mare, acesta avea la indemana 4 categorii de soldati – 1 – armata cea mica (boierii cu insotitorii lor – soldati profesionisti bine antrenati si echipati dar loiali boierului); 2 – vitejii – soldati profesionisti platiti de catre domnitor, foarte bine antrenati si echipati. Ei sunt cei care i-au asigurat lui Stefan majoritatea victoriilor. Armata cea mica plus vitejii erau in jur de 10.000, dar numarul era variabil.
3 – Armata cea mare – aici intra taranii de diferita categorii, majoritatea slab pregatiti si antrenati, cu utilitate aproape 0 in batalii, utili la munca ce trebuia facuta inainte sau dupa asediu si/sau batalie. Nu puteau fi tinuti in campanie decat o periada scurta, in timpul verii. Razesii sunt o exceptie – sunt tarani-soldati, scutiti de taxe. In locul taxelor ei trebuiau sa-si asigure echipament si functionau ca unitati de cavalerie usoara. Foarte eficienti in luptele de tip gherila si foarte utili impotriva tatarilor. A 4-a categorie de soldati din oastea lui Stefan au fost mercenarii, care veneau si plecau, in functie de nevoile domnitorului.
2 link-uri de pe Adevarul care te pot ajuta sa iti faci o alta imagine despre armatele medievale decat armata de tarani…
https://adevarul.ro/locale/vaslui/batalia-vaslui-dincolo-miturile-nationaliste-fost-adevarat-soldatii-armata-Stefan-mare-1_5a5899d8df52022f756f58c4/index.html?fbclid=IwAR2KozVjBjKIW3JNiK1B9HPCCoxhai6OaS_o5k5fHzNActHaUrQuIAQOAP0
https://adevarul.ro/locale/hunedoara/secretele-marilor-armate-voievozilor-medievali-temuti-erau-vitejii-Stefan-mare-mercenarii-mihai-viteazul-1_59bbf4315ab6550cb833cb38/index.html
E o chestie aici. Nimeni nu ar putea nega reușitele acestor domnitori. Dar câștigând bătălii, pierdeau războiul de uzură.
Îmi amintesc în liceu, oră de istorie, cam în spiritul articolului de mai sus: un laudatio cap coadă, incluzând bine înțeles clasicele pasaje cu holde arse, fântâni otrăvite, excelență tactică și așa mai departe. Când am pus întrebarea, bine nenea profesor, dar dacă tu sistematic îți distrugi propria bază de producție, la anul ce faci când revin turcii?
Atâtea bătălii au învins de tot fanarioții au câștigat războiul final – cu un pic de flexibilitate istorică am putea spune că îl câștigă în continuare
Sunt curios ce ti-a raspunsul profesorul. Pentru ca lucrurile nu stateau chiar asa. Existau perioade in evul mediu – nu mai stiu unde am citit – cand razboiale se opreau, mai ales in perioada muncilor agricole. Pentru ca armatele feudale, indiferent ca erau din est, vest sau aiurea, erau formate din tarani. Iar nobili aveau nevoie de tarani pentru a putea cultiva si recolta pamanturile ce le apartineau. In perioada respectiva se acumula suficient (bine, in functie si de conditiile meteorologice) pentru a se creea o rezerva „strategica”. Fiecare oras/cetate avea o sursa si rezerve de apa suficient de bine protejate pentru a le permite supravietuirea in caz de asediu.
Cat despre distrugerea proprii baze de productie, ea nu se distrugea in intregime. Ce se ardea de fapt era surplusul, si ce nu ramasese recoltat. Se ditrugea tot ce era in fata inamicului, ce ramanea in spatele „frontului” era suficent pentru a supravietui pana la intorcerea inamicului, in cazul in care acesta era infrant. Si in cazul in care avea de gand sa se intoarca.
De altfel, si acum pentru taranii romani, arderea a ce a ramas pe camp este o metoda de regenerare, ingrasare a pamantului, nu?
@Genghis Han,
Erau furtunoșii ani 90, domnul profesor șefuț pe la PRM, liceu în Cluj, Funar ca primar. Îți dai seama că întrebarea nu a fost bine primită, deși curiozitatea era reală. Dar pe vremea aia istoriografia era total lipsită de nuanțe, cam ca și articolul la care comentăm (singura chestie de care mă leg), înca Boia et Co. nu erau afirmați, Iorga și Densușianu prezentați ca unicii deținători ai adevărului absolut, în spiritul romanțat de sfâșit de secol 19. Era evident că ceva lipsește din toată linia narativă, doar mult mai târziu a avut curaj câte un istoric profesionist (și nu jurist sau politician) să zică, băi, dar ăștia se săpau între ei mai ceva ca-n Game of Thrones.
Am trait sa-l vad si pe Attila discutand cu Genghis Han istoria Romaniei
Legat de arderea recoltei si otravirea fantanilor, as fi curios daca exista vreun izvor istoric care se detalieze procedura. In sensul daca statul dadea ajutoare satelor afectate sau erau lasati sa moara de foame. Eu cam banuiesc ca taranilor le era mai mare frica de Stefan, decat de turci.
@Dex
Ca și minoritar ești cumva prins la mijloc între două narative, care fiecare zic o parte (evident, doar cea convenabilă) din poveste. Așa că ești pus în situația by default de a pune întrebări, câteodată incomode. Stai relax, că și cu un hotar mai la vest, tot istoriografia inventată de scriitori romantici din sec. 19 era în față. De exemplu, ce flutură secuii hardcore de pe la noi, este în mare parte pe rezultatul cărților lui Jókai Mór, contemporan cu Bălcescu / Maiorescu et Co, apoi în occidentul luminat îl ai pe Walter Scott și N+1 alți reprezentanți al erei în care construcția statală și de identitate națională a coincis cu romantismul în literatură.
Treaba noastră e doar să avem suficient talent și pricepere de a face diferența între povestea spusă (chiar și în poveste de obicei ai destule cauze vs efecte ca să umplii o bibliotecă) și realitatea de atunci, pe cale de consecință formatoare a realității noastre actuale.
@Genghis Han (bunicul lui Kublai) – “ Pentru ca armatele feudale, indiferent ca erau din est, vest sau aiurea, erau formate din tarani.“ – nu. In tarile Romane voievozii isi duceau majoritatea campaniilor cu oastea cea mica si mercenari – cu soldati profesionisti. La oastea cea mare se apela foarte rar. In vest, razboiul de 100 de ani, de ex, s-a dus aproape exclusiv cu sldati profesionisiti. In nici un caz cu tarani.
@Attila Habar n-aveam ca esti/sunteti minoritati.
Dar da, ca minoritar ar trebui sa ai o perspectiva mai extinsa asupra multor evenimente istorice.
Plus la ce zice @claudiu. Citeam ca Gingis Han a eclipsat numeric toti, sau majoritatea adversarilor, cateodata cu un ordin de marime.
@Claudiu: am sa ma exprim oarecum rabinic si voi spune ca amandoi avem pe undeva dreptate: https://www.futurelearn.com/info/courses/agincourt/0/steps/8842.
As spune ca una din primele formatiuni de soldati profesionisti ar fi asta: https://en.wikipedia.org/wiki/Swiss_Guard.
@Genghis Han (bunicul lui Kublai) – daca ai drum prin Timisoara ne vedem la o bere sa ne dam dreptate unul celuilalt?
Puteai pune primele 2 videouri si era suficient.