Viața e acum

Cu tot creierul nostru mega inteligent, nu reușim decât foarte rar să trăim în prezent. Toți facem proiecții, proiecte și anticipații. Când luăm un teren sau un credit de 30 ani pentru o casă, e vorba tot de viitor. Prezentul nu e niciodată suficient (de bun). Proiectăm mereu un viitor luminos, în care o să avem casa noastră, mercedesul în carport cu panouri fotovoltaice și, bineînțeles, un/o parteneră cu care o să facem dragoste până la sfârșitul vieții. Și niște copii frumoși și deștepți, normal. Ca să ne vorbească de bine mai târziu: „ai mei au avut grija de mine și mi-au lăsat și o casă și niște bani în cont”. Pe lângă copilăria minunată pe care le-am oferit-o.

Ceea ce traim acum – pandemia si apoi razboiul + inflatia – e real life. Vom aveam si momente mai bune si momente mai rele. Dar cam asta e viata. Daca nu o traim acum, asa cum e ea, vom muri cam prosti. Spre final o sa ne agatam de viata ca „stai, coa, ca eu inca n-am trait, a fost mereu pandemie, razboi, inflatie, deflatie, stagflatie, joburi bine platite mai rar, femei disponibile pentru a intemeia o… nimic, la fel”. Daca nu traiesti viata acum, n-o vei trai nici daca peste câteva zile va curge din nou lapte si miere si vei primi 50% marire la salariu. Sau vinerea libera.

Nu-mi dau seama de unde vine neadaptarea asta a noastra la prezent. Presupun ca e vorba de supravietuire a speciei, ca asa s-a facut reteaua neuronala si asa raspundem. In realitate, suntem mai putin inteligenti decât credem ca suntem. Bine, nu in discutiile cu ceilalti, atunci suntem covinsi ca suntem cei mai buni de la masa.

Paranteza fara legatura. Cred ca am mai zis pe aici, Elon Musk are mari sanse sa fie, la un moment dat, un tap ispasitor. Omenirea are nevoie, la intervale mai lungi sau mai scurte de timp, de un tap ispasitor. Sa dea vina pe el pentru toate nefericirile ei si sa-l omoare, ca sa-si dea un fel de „restart”. Elon Musk pare ca se pregateste intens pentru asta. In curând o sa-si inventeze o noua litera ce va intra in toate alfabeturile – inclusiv in cel de pe Luna sau pe alt sistem solar – ca sa poata sa-si boteze viitorul copil. Si apoi va cumpara si Facebook si va face totul o lume mai buna. Dupa ce-i va aplica si niste bice pe spate lui Bill Gates, sa se invete si sa nu mai shorteze Tesla. Adica Tesla poate sa fie cea mai valoroasa actiune din lume, sa poate sa cumpere 50% din constructorii actuali de masini, desi produce mai putin de 3% din toate masinile vandute in lume. Da, el poate sa-i pacaleasca pe fraieri sa dea 1000 de dolari pe o actiune, dar altii nu pot vinde actiunile alea cum vrea pla lor. Si apoi „nu eu am dat presei printscreen-ul, poate un prieten de-al unui prieten”. Asta e viitorul mesia al democratiei planetare.

Revenind. Viata e acum. Planurile de viitor sunt doar… planuri, in niciun caz viitorul. Lucrurile nu se vor schimba in mod radical, binele nu va invinge mai niciodata, nu vom fi niciodata fiinte inteligente care vor accepta ca ceilalti pot fi diferiti, nu vom eradica niciodata rasismul sau xenofobia, nici misoginismul sau misandria. Daca suntem albi ne va fi intotdeauna mai frica de un negru decât de un alb. Si mai putin frica daca e cu pielea mai deschisa. Nicio lege din lumea asta – inclusiv cu condamnari la moarte pentru rasism – nu vor schimba asta. Oamenii sunt si vor ramâne niste animale, putin mai inteligente decât altele, dar nu atât de mult pe cât credem. Violenta domestica va continua sa existe, la fel si violurile sau hartuirea. Tot pentru ca suntem animale si actionam de multe ori instinctiv. Doar ca instinctele vin in contradictie cu legea si atunci devenim confuzi.

Vom trai in continuare cu impresia ca o sa fie mai bine in viitor. Pentru ca si optimismul face parte din reteaua neuronala de supravietuire. Dar viata e fix ceea ce se intâmpla acum.

Vom trai si nu vom fi niciodata liberi. Decât in capul nostru. Si dupa mult efort. Pe care nu vom fi dispusi sa-l depunem.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

60 comentarii

  1. Ce trist si ce adevărat totusi…

    00
  2. Fluture: „Vom trai si nu vom fi niciodata liberi. Decât in capul nostru. Si dupa mult efort. Pe care nu vom fi dispusi sa-l depunem.”

    Malraux: „Secolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc”

    00
    • Malraux a avut dreptate! Totul e religios acum, toate „-ism”-ele au devenit religii… Iar când imbratisezi orice religie e greu sa fii si liber in acelasi timp. Nu imposibil, dar greu.

    • @Fluture
      Eu cred ca se refera la sensul moral al religiei… Si in sensul asta, lumea s-a schimbat in rau. Au ramas decat formele exterioare – „-ismele” de care zici tu. Dar in fond, animalicul a triumfat si triumfa…

      00
    • @ Alexx: ca sa te pot lua in serios, poate inveti si tu unde se foloseste acest „decat” si unde nu…

      00
    • @Arthur: Alexx la aprozar: „Doresc cartofi” Vanzatoarea: „De cat?” Alexx: „Da, decat cartofi” :)

      00
    • grammar nazi, limba e un organ care evolueaza :)

    • @arthur: Poate o fi vrut omu’ sa inceapa fraza cu „Nu”, s-a razgandit cum sa formuleze, a uitat si a ramas decat (sic) „decat”-ul. Lumea mai greseste, se grabeste, mai scapa cite o dracie.

      @fluture „decat”-ul ala nu ar fi evolutie, e involutie…

      00
    • evolutie a ce, a cui? un „decât” folosit gresit nu e euglena verde, e fix asta: un „decât” folosit gresit; nu inseamna absolut nimic. Nu schimba cu nimic relationarea dintre doi indivizi, dintre individ si mediul inconjurator etc.

    • @alex:

      […] fraza lui Malraux despre secolul XXI chiar a fost spusă, depun mărturie, fiindcă a fost rostită de faţă cu mine, în cursul unei conversaţii în biroul de pe rue de Valois. (…) [A] urmat faimoasa formulă care este mereu citată inexact. El n-a spus: «Secolul XXI va fi religios… sau spiritual… », ci «Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc», ceea ce nu-i deloc acelaşi lucru. Cât despre acel bizar «sau nu va fi deloc», pe care noi îl luăm, într-un chip nu mai puţin bizar, în sens literal, vrea să spună că acest secol XXI, dacă nu va reuşi să-şi regăsească elanul începuturilor inteligenţei pe pământ, va rămâne fără gândire — ceea ce la Malraux echivalează cu a nu fi deloc.”

      Andre Froissard

      00
    • @fluture – pai atunci sa ne intoarcem la vorbirea nearticulata si gestica. ca de, aratatorul spre gura si palma pe burta spune „foame” in orice loc din lumea asta. Si urletele de durere sunt intelese de oricine, la fel cum si gemetele de placere. Ce atatea cuvinte si sensuri.
      Bine, rau, caca, pipi, soare, noapte, place, doare, foame, mananc, fut, dorm. Suficient.
      Nu’s de ce mai publici pe aici daca cuvantul – sensul – ideea – mesajul – nu e important pentru tine. De la Aristotel incoace se spune, citez din memorie „Cuvintele nu denumesc lucruri, ci starea interlocuturlui, deci sunt reprezentari subiective ale momentului” (ceva de genul asta).

      In fine….

      00
    • Reducerea la absurd in numai doua comentarii! Nu a zis nimeni ca trebuie sa te poticnesti la fiecare cuvânt mai lung de doua silabe sau sa ai un text plin de pleonasme.

      Omul a gresit un cuvânt. Un cuvânt. Nu e ca si cum era un manelist care scria ceva injuraturi cu greseli gramaticale si noi l-am luat in serios. Un om a folosit „decât” intr-o exprimare gresita. Despre asta era vorba mai sus. Sunt convins ca am si eu greseli in textul de mai sus. Un „i” in plus, un „i” in minus sau altele si mai grave. Cu toate astea, cred ca am reusit sa comunic ceva macar unui singur om. Poate nu tie, pentru ca daca exprimarea nu e perfecta dpdv gramatical tu nu poti citi si asimila un text. E dreptul tau, e treaba ta. Eu spun ce am spus si mai sus: e un „decât” folosit gresit. Atât. Nimic grav. Absolut nimic grav. Se mai intâmpla. Des. Tuturor.

  3. Nici chiar tu?

    00
    • Pai ce, io-s om??

    • Asta doar tu si cu creierul tau mega inteligent o stiti! :)

      00
    • OK. Nice talking to you.

    • Tout le plaisir était pour moi! :)

      00
    • Care plezir, nene, ca mereu pari incordat când comentezi pe la mine? L-ai luat la trei pazeste pâna si pe prietenul meu David care a avut curajul sa zica ceva misto de Fluture… acu vazui comentariul de acum vreo luna

    • A pai n-ai cum sa fii altfel decat incordat cand comentezi la tine, nu stiu despre ce comentariu si ce David e vorba, daca pui un link ma uit ce-am zis (in general ma feresc sa (mai) comentez la tine) (cum suna asta :D )

      00
    • te feresti ca Keanu Reeves in Matrix…

      sper ca ai observat – si ca apreciezi! – ca si eu ma feresc sa scriu mai des, ca sa ofuschez cat mai rar comentatorii :-)

    • Ei lasa ca cimpanzeii nu se ofusca :) (n-am vazut ultimul Matrix, dar chiar n-am comentat decat la „Premierul României nu stie sa citeasca”, „Comentarii răzlețe #11” si „Pisica lui Schrodinger”; n-am vazut sa fi raspuns vreunui David, poate ma confuzi cu alt Mihai (era o postare despre ceva cu pensii)

      00
    • ha ha, ai comentat la toate alea dar „in general ma feresc sa comentez la tine” :)))

      La David ai comentat la un post de-al lui Vali despre blog. Nevermind.

    • Da in aprilie si februarie, respectiv in septembrie. Inainte comentam mai des. Deci sa nu mai comentez nici la Vali? :)

      00
    • Inainte scriam mai des!

      Comentezi unde vrei tu, mon cher… aici e o tara libera, mai putin in comentariile la posturile lui Fluture :)))

    • Chef oui chef :) j’ai appris ma leçon. Bonne soiree et bon dimanche.

      00
  4. Nice! Si inca ceva dpmdv, bai hai sa fim mai “real”/sinceri/mai din topor, sa spunem licrurilor pe nume mai mereu si sa nu mai fim politically correct deorece ne afecteaza negativ pe termen lung.

    00
    • De acord! Doar ca in societatea de astazi e din ce in ce mai complicat. Totul este incriminat, fiecare se simte lezat de câte o chestie. Cred ca asta e un adevarat challenge acum, sa spui ce crezi fara sa risti vreo amenda sau chiar ceva mai grav.

    • @fluture.

      problema e mai complicată de atât. e simplu să spui: uite cum se exagerează cu „political correctness”, subtextul fiind că dacă nu s-ar mai inflama lumea în jurul acestor subiecte, viața, societatea ar deveni automat mai de-tensionată, atmosfera ar deveni ceva mai respirabilă decât acum. simplu, ușor de înțeles – și foarte probabil complet greșit și inadecvat,

      în India medievală căsătoriile aranjate erau regula, în toate castele, pe când cele din „dragoste” erau niște ciudățenii rar întâlnite, deși, evident, oamenii se îndrăgosteau unii de alții exact la fel cum o fac de 1 milion de ani. atâta doar că societatea respectivă privea „dragostea” ca pe o infecție prin care toți trec la un moment dat, dar marea majoritate se și vindecă fără cine știe ce sechele emoționale – și abia în acel moment te poți gândi la căsătorie în termeni rezonabili (pragmatici, politici, de business, so on). altfel spus, din punctul lor de vedere să încurajezi și să tolerezi asemenea manifestări emoționale (dragostea pasională) era o probă de barbarism, de lipsă de educație.

      complet ne-surprinzător, cantitatea de frustrare din societate era imensă. ceea ce probabil a dus în cele din urmă la probușirea acelei civilizații. din toată acea școală de „pedagogie” până la noi a ajuns doar Kama Sutra.

      00
  5. Acum sincer, asta a fost asa un „apa e uda” dar probabil util de repetat cimpanzeilor.

    00
  6. Dacă n-ai mai răspunde la comentarii, Fluture, ai avea așa un aer melancolic…

    00
    • Nu sunt melancolic. Sunt realist. Cred. Sper.

      Crezi ca n-ar mai trebui sa comentez pe aici?:)

    • Nici vorbă, cum să nu comentezi? Comentează, că interacțiunea (posibil fructuoasă; măcar vioaie?) de aici vine.

      Dar aerul acela de prinț palid (frunte naltă și boltită, of) și îngândurat s-a dus în maica lui.

      00
    • Din motive necunoscute si retele neuronale incontinente, când am citit descrierea aia cu melancolicul m-am gândit imediat la sculptura „The Walking Man” a lui Giacometti.

  7. :)))) mi-ai sters comentariul? :)))))

    00
  8. Daca suntem albi ne va fi intotdeauna mai frica de un negru decât de un alb.

    Dintre un pitic negru si un pitic alb, unui barbat de 1.80 m ii va fi frica de piticul negru?

    00
  9. Nu stiu cum sa zic, dar creditul ala pe 30 de ani il iei ca sa stai ACUM intr-o casa mai mare, nu peste 30 de ani. Deci e despre prezent, mai mult decat despre viitor.

    00
  10. articolul îmi aduce aminte de unul din poemele lui Rumi unde spune că prezentul este o flacără aproape insesizabilă între 2 monștrii de obscuritate și întunecime: amintiri ( ). dar, continuă poetul, acea flacără este totul.

    00
  11. Trebuie efort ca sa fii in prezent.
    Sunt exercitii care ajuta, chit ca sunt cam neplacute mental pe moment.
    Cand faceam exercitiile din prima sapatamana a cursului de la linkul asta (100% gratis) mi s-a parut ca mi s-a dat viata inapoi.
    Dupa asta am neglijat, si curand efectul s-a pierdut
    https://palousemindfulness.com/

    00
    • Suna a adictie:) nu bun!

    • Nu neaparat, doar un disconfort in a trai in prezent
      Daca ma gandesc la altceva, imi trece :)))

      00
    • deci n-ai neaparat nevoie de cursul ala de mindfulness… adica, ma gândesc ca nu dai cuiva bani ca sa-ti spuna „doar gândeste-te la altceva si iti trece” :)

    • Cursul e gratis. Ideea e ca daca te tii de el 8 sapt te obisnuiesti cu prezentul cat de cat si nu tre sa mai evadezi in tot felul de chestii.
      Sau te obisnuiesti sa faci exercitiile zilnic si asta are impact asupra vietii tale.
      Eu personal n-am trecut de saptamana a doua :)

      00
  12. NOU
    #54

    Ha ha, pai binenteles, cind deasupra capului zboara amenintari cu WW3 sau chiar nuclear, cind hiperinflatia si criza economica sint scenariul pozitiv, normal ca vrei sa traiesti in prezent, toti am vrea!

    00
  13. Te supără rău ceva. Vrei să vorbim despre asta?

    00
  14. Daca incepe un razboi nuclear si toata Europa ajunge o ruina plina de nori radioactivi o sa spunem: ce frumos a fost trecutul ! :D

    00
    • Pai daca incepe un razboi nuclear se si termina imediat, una la mana, si doi la mana, crezi c-o sa mai ramana cineva sa mai spuna ceva?

      00
  15. Optimismul e adolescență nedepășită, încăpățânarea de a accepta că suntem muritori. De aia mulți o dau în depresie după 30+ ani când corpul intră în declin și fantezia din cap nu prea se mai acordează cu semnalele din corp.

    Bineînțeles, asta nu înseamnă să tragem pe dreapta și să așteptăm să murim, însă cine nu a învățat până la menopauză să se bucure de viață cu bune și cu rele, o să insiste să rămână optimist, să se pregătească pentru paradisul ăla închipuit din viitor când o să colonizăm Marte, o să mâncăm carne sintetică și toate statisticile o să ne arate cât de bine trăim în comparație cu 100 de ani în urmă.

    00
    • Carnea sintetica e pe vine in UE: „In March 2022, cultured meat producers had reached the level of attempting to gain regulatory approval from European Union supranational institutions coming just before mass goods could be sold to consumers.”

      00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.