Unde sunt roșiile românești (2017)

Fix aici:

Rosia produsa din samanta romaneasca are o perioada de coacere mai scurta, astfel ca rezista putin la raft, cam o zi, dupa care incepe sa se inmoaie si isi pierde din calitatile comerciale. In schimb, rosia produsa din seminte de import este mai rezistenta. De altfel, rezista la raft si 5 zile fara sa se inmoaie. (sursa)

Vreți roșii tot anul? Nasol, trebuie să cumpărați roșii din sămânță străină, pentru că nu v-a plăcut biroul Monsanto din România, așa că roșia românească a fost scoasă de pe piață complet de soiuri mai bune și mai rezistente.

Sigur, pentru patrioții de carton asta nu contează, agenturile străine au omorât roșia noastră, nu concurența și piața liberă. Asta oricum e o prostie. Uite, brânza de Sibiu și pepenii de Dăbuleni sunt cele mai bune produse din Europa, nu se compară cu nimic. De kurtoșkalacs sau de ciobănescul mioritic nu mai zic.

Dar Soroș…

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

76 comentarii

  1. Lasa boss, dam lege sa bage minim 51% rosii romanesti in hypermarketuri (mama lor de multinationale controlate de Soros), dar zicem ca rosiile trebuie sa provina din lantul scurt de aprovizionare. Sigur nu se prinde UE!

    00
  2. 1.Rosia romaneasca e foarte buna, daca ti-o plantezi tu in gradina, eventual in serii cu intarzieri de 1 -2 saptamani, iar in perioada coacerii iti culegi cand si cat ai nevoie sa-ti gatesti. Surplusul la borcan.

    2. Rosia romaneasca poate fi foarte bine folosita in industria alimentara. Nu toate produsele agricole trebuie sa se gaseasca la raft in forma proaspata.

    3. Rosia romaneasca ar fi foarte buna ajutata de niste ambalaje inteligente cum folosesc strainii sa transporte alte alimente,ca bananele si ananasul din America de Sud in Europa, si de un proces de ambalare potrivit. Dar am zis strainii.

    00
    • bananele alea se coc pe vapor sau in depozit. Cateodata chair la raft.

      00
    • @Alexandru: eu le cumpar verzi pe majoritatea si le las sa se coaca in frigider. Nu glumesc…

      00
    • @Alexandru: Exact! Lucrez pentru aia care fac ambalajele care permit asta. Exista unele si pentru rosii care fac fix asta ( prelungesc viata la raft ) prin diferite metode de filtrare a substantelor emanate de fruct/ leguma.

      00
  3. Mai exista samanta romaneasca? Ma indoiesc, pana si taranii din piata au rosii cu aspect de rosie perfecta, dar fara gust si vitamine.
    „De altfel, rezista la raft si 5 zile fara sa se inmoaie.” Pentru ca e din plastic, doar se stie ca plasticul e rezistent.

    00
    • nu-i problema, daca nu mai exista samanta romaneasca, pui tu de la tine

      00
    • catalog seminte –

      Nu este singura sursa, mai sunt si altii in afara de https://ecoruralis.ro/. La ei sunt gratis insa, inclusiv transportul.

      Sunt soiuri romanesti care rezista lejer si mai multe zile la raft iar daca s-ar folosi un ambalaj corespunzator chiar nu ar mai fi probleme. Dar daca astia vor sa le transporte ca pe cartofi, da, atunci hai sa facem rosia cu coaja de pepene.

      00
    • Astia cu „Seminte taranesti” sunt unguri? Corect e samanta taraneasca.
      La Salvatori de seminte :) sunt cativa cu nume predestinate ca Stela și Ion Zămoiu, Cucu Valentin

      00
    • O organizatie din Cluj, Eco Ruralis, ofera seminte in fiecare primavara, cu catalog. Precum si Buniol din Piatra Neamt. Exista si o miscare civila care inmulteste si schimba seminte, „Semintele libere”.

      00
  4. erau soiuri de rosii gustoase (habar nu am daca erau romanesti sau nu) care rezistau la mine in frigider si doua saptamani. din pacate au fost inlocuite de prostiile astea care le gasesti tot anul.
    bilele astea cu coaja tare si fara gust tin lejer 3 saptamani daca sunt depozitate cum trebuie.

    00
  5. „brânza de Sibiu și pepenii de Dăbuleni sunt cele mai bune produse din Europa”
    simtul umorului de dimineata imi aminteste de comunisti.

    00
    • Deh, nu poti spune „patriotilor” ca de fapt nu exista rosii „traditionale” romanesti ca risti sa ti-o iei in bot. Majoritatea isi aduc aminte de gustul rosilor „traditionale” cultivate de strabunici, desi cultivarea intensiva (nu industriala) a rosiilor a inceput abia dupa cel de-al doilea razboi mondial si colectivizare.
      Traditie prea mare in cultura rosiilor nu exista nici prin Europa, acestea incepand sa fie consumate abia de pe la sfarsitul secolului 19, pana atunci fiind considerate mai mult plante ornamentale.
      Primele rosii „romanesti” erau de fapt bulgaresti, de la vecinii care se apucasera de cultura tomatelor pe la inceputul secolului 20. Primele soiuri de rosii romanesti au aparut abia in anii 60 dupa infiintarea primelor institute de cercetare in Romania.
      Gustul rosiilor nu are nimic de-a face cu soiuri „romanesti” sau de aiurea ci in cele mai multe cazuri de modalitatea de cultivare si utilizarea aditivilor si altor adjutanti pentru a creste productivitatea si viteza de crestere, dar lucrul asta e valabil la aproape orice cultura care este accelerata artificial.
      Am macat rosii delicioase din Turcia, iar unele din cele mai bune rosii pe care le-am mancat au fost in Dubai. Deci nu traditia sau importurile bagate pe gat de supermarketurile „imperialiste” sunt de vina, ci ce se baga in pamant. Simplul fapt ca rosiile sunt produse in Romania, cu seminte straine sau seminte romanesti si chimicale cu lopata, nu le recomanda pentru consum.
      iaca si un link care explica destul de clar problema rosiilor „traditionale” de altadata
      https://sanatateabuzoiana.ro/atac-la-sanatate-de-ce-nu-mai-au-tomatele-gustul-de-altadata/

      00
  6. Roșia românească are un gust incomparabil cu cele din soiurile rezistente la raft. Eu le vreau pe ambele, cea românească în piețe în sezon și pe cea străineză în restul anului în supermarcheturi. Oh wait, asta și fac. Desigur, mai ține asta doar niște ani, că cei ca mine sunt pe cale de dispariție.

    00
  7. Rosiile romanesti sunt la mine in curte.Stia bunica-mea de ce de peste 30 de ani oprea samanta de la recolta la recolta.Nu am nevoie de raft,le culeg si le mănânc.

    00
    • Da bine ma. Nu toti avem norocul sa avem rosii in spatele curtii. Sau macar curte.

      00
    • Îmi dai și mie semințe?

      00
    • nu le speli?

      00
    • @Florin,nu le spăl ca beau apa după.
      @Haivas,normal ca iti dau.
      @User,poate ar trebui oamenii sa se intereseze ce munca de cercetare si prezervare a soiurilor noi si vechi face Vanatoru la statia din Buzău.

      00
    • Și recolta de câte ori pe an se întâmplă și câte săptămâni tine?
      Poți sa te duci fix acum în gradina sa iei o roșie?

      00
    • Teoretic nu-i nevoie nici să le spele dacă nu fost stropite cu nimic și dacă nu s-a pus îngrășământ chimic în sol. Teoretic. Practic, dac-a trecut un câine printre roșii…

      Pe de altă parte am mari dubii că apa e suficientă pentru a spăla roșiile, merele și orice alte fructe din comerț – de orice origine ar fi.

      00
    • @Anatati:pesticidele trec prin coaja fructului sau legumei.Chiar si roua sau ploaia spala substanta care ajunge in pământ si de acolo in fruct.Eu nu folosesc pesticide pentru ca nu comercializez.Am doar o plasa antimana peste lotul plantat.O agricultura bio nu este sustenabila vs rata de consum.Este o alternativa de nisa.Chiar si la loturile plantate cu seminte locale există riscul contaminării de la loturi in care se folosesc seminte modificate,asta prin polenizare.Poti sa protejezi radacina plantei sau pomului cu o mana de rumegus.Retine umezeala,nu mai cresc buruieni si creadă o zona tampon.

      00
    • Cautati Vali Cucu,un nene de prin Balteni sau Baltesti din Neamt care are seminte de tomate pur romanesti.A obtinut tomate de peste 1000 grame fără tratamente chimice.

      00
  8. Azi am gustat o roșie cherry de la Lidl. A avut un gust așa de bun că mi-a adus aminte de copilărie când stăteam cu orele în pom și mâncam corcodușe verzi.

    00
  9. Si care e legatura cu Monsanto si rosia romaneasca?

    00
    • Întreabă-l pe Valeriu Tabără…sau Tarabă? :)

      00
    • Niciuna. Monsanto ≈ ∑GMO.

      00
    • NOU
      #34

      Cum care? Trebuia sa induca ideea ca Monsanto e o companie a unor „baieti buni” si noi sa plecam pe fenta. Genul de baieti buni care ii fac chiar si pe scandinavii recunoscuti pt incoruptibilitate sa para niste baieti de-a lu’ Dragnea. Cineva care chiar e interesat sa stie ce baga in gura si urmareste documentare cu investigatii la nivel international a auzit de Monsanto de foarte multe ori, aproape de fiecare data cand investigatia ajunge in puncte cheie. Dar e OK! E ok pt cei carora nu li se pare nimic dubios ca o companie sa decida continutul alimentelor pe intregul mapamond in locul batranului ecosistem si scuza perfecta sa fie „vreti chestii care tin pe raft”. Nu-mi aduc aminte sa fi completat vreun chestionar sau sa fi fost intrebat de supermarket ce fel de rosii vreau.

      00
  10. Mănânc roșii românești din grădină, de la ai mei, când e timpul lor, și roșii străine în restul anului.
    Și astea străine sunt roșii, și roșii: unele sunt ca din plastic, altele chiar miros a roșii.
    Apropo, știți care sunt cei mai buni pepeni roșii din magazine, în extra-sezon? Cei iranieni. Eu nu mai cumpăr niciodată altceva.

    00
  11. e rahat.

    http://www.scdlbuzau.ro/index.php/produse?start=30 au soiuri rezistente la raft si ok la gust, si mai sunt si altii. altele sunt problemele, dar de cand am vazut expertii de aici cu gainile si iarba chiar nu are sens sa incerc sa explic ceva.

    00
  12. NOU
    #38

    Nu e vorba de piata libera aici, este vorba despre lipsa unei politici de protectie pentru produsele autohtone, indiferent cat de cacat sunt. De asta, dupa atatia ani de UE si dupa multi ani in care un zeu a ocupat portofuliul agriculturii, inca primim cea mai mica subventie la hectar.
    Stiu, o sa vina multi sa-mi explice ca e o gandire retrograda si comunista, dar uite ce bine o duc cehii sau polonezii.

    00
  13. Cu alte cuvinte, pentru ca le e mai comod comerciantilor (hypermarketurilor) sa nu se streseze ca se strica marfa prea repede…e normal sa acceptam tot felul de malformatii aduse rosiei. Important e sa tina 5 zile la raft, nu sa aiba gust normal de rosie :) Dar poate o sa stabilim si ca gustul normal de rosie e carton+plastic…si stam apoi linistiti.

    00
  14. NOU
    #40

    Mie imi plac carstarvetii!

    00
  15. Vara de la solarul bunicilor stropite doar cu piatra vanata. Zemoase si cu coaja groasa nu seamana cu nimic de pe piata, dar intr-o saptamana se flescaiesc.
    In rest de la magazin, gasit la mega rosii maricele carnoase si gustoase, acum au unele olandeze mici si gustoase, dar am prins si unele mici care dupa doua saptamani aratau la fel ca in prima zi si le-am aruncat pe motiv de pesticide.
    De la tarani mi-e cam frica sa iau pentru ca nu stiu ce si cat le toarna. Azotat?

    00
  16. Eu inca nu am reusit sa accept faza cu luat legume din super/hyper-market. N-are nici o treaba supermarketul cu legumele. Legumele se cumpara de la piata si doar numai in sezon. Deci, rosii numai dupa iunie-iulie incolo, ceapa si ridichi din mai etc. Pana atunci nu muriti daca mancati muraturi, oricum e preferabil decat sa bagati fosfati cu lingurita. Iar pentru cine nu a vazut taran decat in filme, un mic ghid pentru identificarea lor: maini cu piele crapata, unghii neingrijite, in nici un caz oja si inele, nu vorbesc tare de se aude in toata piata, sunt in general amabili, nu miros a parfum, nu au mai mult de 4-5 sortimente pe taraba si nu in cantitati foarte mari.

    00
  17. Te laudai ca ai pus rasaduri de rosii. Serios, chiar tin doar o zi?

    00
    • nu am pus românești, aici e prea frig pentru asta.

    • Vali, au ceva gust, dar nici nu se compară cu cele din vechime. Gustul ține totuși de soi.

      00
    • zoso, daca vrei iti dau eu cateva rasaduri din ale mele, in ~30 de zile (am 2 soiuri autohtone rosii si galbene si diverse cherry -> de la care o sa iti poti recolta prorpiile seminte). am vreo 200 puse si au iesit suprinzator de bine, am pierdut doar vreo 5. vedem cum se comporta mai departe, tocmai le-am mutat din tavile de 100 in pahare.

      00
  18. Am locuit o vreme in Franta, acolo am mancat cele mai bune rosii, asta cu patriotismul nu prea mai tine.
    Bunicul din suceava cumpara seminte din targ, de la rusi.

    00
    • Ba tine. Depinde cat vrei tu sa tina. Nu uit, copil fiind, cum ma saturam, cu o rosie si putina sare.

      00
    • @Mo: punem pariu ca la varsta aia (atunci cand te saturai dintr-o rosie cu putina sare) nu puteai sa termini o shaworma pe care azi o ingurgitezi fara probleme? Ba… au trecut niste (zeci de) ani de cand ati fost copii. Vi s-au schimbat metabolismul, apetitul s.a. Normal ca nu mai e ca atunci cand erai tu copil. Dar ce stiu eu… cu o rosie te saturai.

      00
    • „ma saturam, cu o rosie si putina sare” – nu cred că era importantă cantitatea aici, ci faptul că puteai mînca, pur și simplu, doar roșii cu sare. Încearcă asta cu roșiile de astăzi, eu le adug multă, multă ceapă, măcar să aibă gust de ceapă!

      00
  19. E un articol, pe blogul lui Victor Kapra, despre doi tineri care s-au mutat la tara, pe langa Lehliu si si-au facut o mica ferma, unde cultiva legume, in principal rosii.

    Au si un mic magazin virtual unde isi comercializeaza produsele
    Mai e un magazin virtual de unde poti cumpara seminte de rosii romanesti, daca vrei sa ti le cultivi in gradina proprie.

    Mai stiam de un mic CAP in Constanta, am uitat cum se numeste, care produce legume romanesti. Stiu ca vara, cand mergeam la mare, gaseam rosiile lor, la Auchanul din Constanta.

    La Institutul de la Fundulea cred ca mai poti gasi seminte de rosii si alte legume romanesti.

    00
    • Da, dar Gurbanesti parca aveau un pret cam prohibitiv ca sa devina mainstream prea curand. Ok, nu ma astept sa aiba acelasi pret cu plasticul turcesc, dar parca imi amintesc ca erau de cateva ori mai scumpe.

      00
  20. Roșii turcești cu brânză olandeză în farfurii chinezești.
    Hârtie igienică bulgărească.
    Măcar apa de la wc e băștinașă.

    … iar pentru cine n-are wc și se șterge c-un cocean, există primejdia să fie prorumb din soiuri importate!

    00
  21. Va scriu in numele unor gospodine de la mine de la bloc. Va multumim pentru tot ce faceti pentru noi, in special pentru articolul despre rosii. E foarte binevenit si aduce informatii folositoare pentru popendulatie.
    Parca lipseste insa ceva si daca imi permiteti as dori sa va intreb: totusi, care rosie e mai buna pentru bulion? Sper ca in raspunsul dvs va veti ridica deasupra facilului „rosia ma-tii”.

    00
  22. uite aici sunt rosile romanesti:

    DIRECTORUL GENERAL AUCHAN A FOST ADMINISTRATORUL FIRMEI FANTOMĂ PRIN INTERMEDIUL CĂREIA MULTINAȚIONALA A FRAUDAT STATUL ROMÂN
    Tipărire Email
    Categorie: Dezvăluiri Creat: Joi, 23 Martie 2017 21:02 Scris de Alexandru Panait
    Vedem aproape zilnic la televizor cum intreprinzatorii romani sunt luati pe sus de politisti pentru ca si-au dedus ilegal TVA pe baza unor facturi provenite de la firme fantoma, nedefinite in legislatia romaneasca. In comunicatele trimise presei firmele fantoma sunt cele care nu au angajati dar emit facturi de milioane. Exact acelasi lucru a facut si Auchan Romania cu firma fantoma „K&S ELECTRIC POWER ROMANIA SA” despre care ne-a comunicat intr-un drept la replica la articolul AUCHAN fraudeaza TVA de la stat printr-un constructor fictiv pe care il controleaza ca „Auchan Romania SA nu a participat niciodata la managementul K&S ELECTRIC POWER POINT SA”. Istoricul firmei fantoma de la ONRC insa arata ca in timp ce era director general al Auchan Romania, Patrick Tony Espasa figura la ONRC si ca administrator al K&S ELECTRIC POWER POINT SA.
    Am intrebat firma Auchan cum comenteaza aceasta dovada a minciunii lor oferita de Registrul Comertului.
    Auchan ne-a raspuns:
    – ca e adevarat ca ei au dobandit 50% din actiunile K&S ELECTRIC POWER dar exclusiv cu titlu de garantie desi la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare nu apare o astfel de inregistrare asa cum prevede art.99/1 din Legea31/1990.
    – ca actionarii au semnat un „Pact al actionarilor (i.e. «Shareholders Agreement») care prevedea, intre altele, dreptul Auchan de a propune unul dintre cei 5 administratori ai K&S Electric (i.e. Patrick Espasa), care nu avea insa dreptul sa se implice in managementul efectiv al K&S Electric Power Point SA – acest management fiind exercitat exclusiv de ceilalti administratori, propusi de catre actionarii fondatori ai K&S Electric)”. „Potrivit Pactului actionarilor, administratorul propus de Auchan in Consiliul de Administratie al K&S Electric (Patrick Espasa) se putea implica doar in chestiunile care priveau in mod strict dezvoltarea activelor Auchan si doar in masura in care respectivele chestiuni «derapau» de la programul de dezvoltare agreat”.

    Sa vedem insa ce spune Legea 31/1990 care nu poate fi incalcata de vreun pact al unor persoane fizice sau juridice. Cum ar fi ca trei persoane fizice sa faca un pact al prietenilor (i.e. «Friends Agreement») sa fure marfa de la Auchan, nu s-ar mai aplica prevederile Codului Penal de grup infractional pentru ca exista pactul?
    Articolul 73 (1) din Legea 31/1990 spune ca „Administratorii (adica inclusiv Espasa n.r.) sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru: … c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere … e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.”
    Iar conform art.142 (2) „Consiliul de administraţie are următoarele competenţe de bază, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale societăţii; b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare d) supravegherea activităţii directorilor; e) pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acţionarilor şi implementarea hotărârilor acesteia”.

    Asadar Espasa fiind administrator al SA-ului fantoma avea toate aceste atributii prevazute de lege si nu putea fi scutit de ele printr-un pact al actionarilor.

    In conditiile in care AUCHAN ROMANIA SA ne-a comunicat in dreptul la replica si ca societatea “K&S ELECTRIC POWER POINT SA nu a fost nicio clipa o societate de constructii”, am prezentat in articolul anterior extras din Contractul de construire incheiat de AUCHAN ROMANIA SA cu constructorul fictiv K&S ELECTRIC POWER POINT SA la data de 13.12.2010 pentru Proiectul AUCHAN.

    In baza acestui contract de construire constructorul fictiv K&S ELECTRIC POWER POINT SA a emis in perioada 2011 – 2012 catre AUCHAN ROMANIA SA un numar de 6 (sase) facturi pe care aceasta si le-a inregistrat in evidenta contabila si care ar consemna “Lucrari executie “Electroputere Shopping Park” conform contract de executie lucrari de constructii”, fara nici un fel de situatii de lucrari la baza, in valoare totala de 17.000.000 euro, la care se adauga TVA de 4.080.000 euro.
    Aceste facturi nu au substanta economica, nu contin detalierea lucrarilor executate, nu au deviz de lucrari conform executiei, nu contin cantitati de lucrari, iar prin acestea se consemneaza notiuni abstracte de genul “obtinere autorizatie”, “incepere de lucrari” sau “deschidere hypermarket”.
    Constructorul fictiv K&S ELECTRIC POWER POINT SA, care a fost administrat si de catre Tony Patrick Espasa, care in acelasi timp era si Director General in cadrul AUCHAN ROMANIA SA, nu avea nicio intrare de lucrari de constructii la momentul facturarii acestor pretins executate lucrari si niciun angajat, aspect cunoscut in mod evident atat de catre acesta cat si de catre reprezentantii AUCHAN ROMANIA SA. care sustin in mod neadevarat ca firma fantoma a „ales sa dezvolte activele Auchan in principal prin subcontractori, prin incheierea de contracte de antrepriza/subantrepriza cu diversi constructori”.

    Cu toate acestea, AUCHAN ROMANISA SA si-a inregistrat aceste facturi in evidenta contabila si in baza acestora a dedus TVA in suma de 4.080.000 euro pe care l-a virat direct in conturile K&S ELECTRIC POWER POINT SA, beneficiar final al fraudei TVA fiind tot AUCHAN ROMANIA SA, in calitate de actionar cu 50% din constructorul fictiv cu care pretinde ca si-a construit magazinele la Craiova.
    In scopul edificarii atat a cititorilor cat si a casei de avocatura care ne-a transmis dreptul la replica, prezentam in continuare continutul uneia dintre facturile lipsite de substanta economica in baza carora AUCHAN ROMANIA SA a solicitat si a si obtinut in mod fraudulos TVA de la bugetul de stat. Afirmatia se bazeaza pe un caz identic judecat de Inalta Curte care a stabilit ca facturile trebuie sa aiba situatii de lucrari,denumirea operaţiilor executate, suprafeţele acestora, denumirea materialelor folosite, cantităţile şi preţurile acestora, precum şi numărul orelor de lucru efectuate şi tariful acestora. Detalii in articolul După ce am dezvăluit că a fraudat TVA, Auchan minte într-un drept la replică. Documentele demascatoare

    Astfel, prin factura nr. 01 din 09.05.2011 in valoare de 5.000.000 euro, fara TVA, se consemneaza urmatoarele:
    Lucrari de executie “Electroputere Shopping Park” conform contract de executie lucrari de constructii din data de 13.12.2010 Transele 1 si 2 – 5.000.000 euro, dupa cum urmeaza:
    – Transa 1 Obtinerea Autorizatiei de construire – 2.000.000 euro
    – Transa 2 Inceperea Lucrarilor de Construire – 3.000.000 euro
    Aceasta factura, ca si toate celelalte, desi pretinde ca ar consemna lucrari de constructii, consemneaza altceva, cum ar fi “Obtinerea unei autorizatii de construire”, pentru care se solicita plata sumei de 2.000.000 euro, precum si notiuni abstracte precum “Inceperea lucrarilor”, pentru care solicita si AUCHAN ROMANIA SA accepta obligatia platii sumei de 3.000.000 euro. Mentionam ca autorizatia de construire nr. 388/10.05.2011 a costat doar 390.610 lei achitati prin ordinul de plata 33/21.04.2011 de K&S catre Primaria Craiovei. Ce aroma infractionala are diferenta de la 390.610 lei la 2.000.000 EURO…
    Prin faptul ca AUCHAN ROMANIA SA accepta sa achite 2.000.000 euro pentru o autorizatie de construire, asa se explica cum aceasta a fost emisa in mod ilegal, respectiv UNA singura pentru doua numere cadastrale diferite.
    De aceeasi maniera simplista sunt emise toate celalte facturi pentru Transele 3, 4, 5 si 6, nici una dintre acestea neavand situatii de lucrari atasate, fiind simple foi volante, lucru consemnat si de catre un expert contabil judiciar al Tribunalului Timis.
    Aceste “lucrari” nu au fost platite niciodata cu bani reali de catre AUCHAN ROMANIA SA, ci prin compensare cu un imprumut.
    In dreptul la replica si ulterior ca raspuns la intrebarea noastra, Auchan a sustinut ca a platit integral, in avans, lucrarile de constructii catre K&S, lucru neadevarat pentru ca plata s-a realizat la data emiterii facturilor prin „acte de compensare” cu imprumutul.
    Faptul ca aceste lucrari nu vor fi niciodata platite cu bani reali se cunostea inca de la momentul incheierii contractului, AUCHAN ROMANIA SA obligandu-si constructorul fictiv sa accepte plata lucrarilor de constructii doar prin compensare, tocmai inspre a crea diferenta de TVA.
    Cunoscand ca nu le va plati niciodata cu bani reali, AUCHAN ROMANIA SA si le-a inregistrat in contabilitate in scopul deducerii TVA si finantarii ulterioare a constructorului sau fictiv cu TVA fraudata de la stat.
    Aceste aspecte sunt cunoscute si de catre ANAF care acum investigheaza aceste operatiuni.

    00
  23. Rosiile se cumpara de la tarani (pentru cei care au skill-urile necesare identificarii unui taran) si in sezon (iulie-septembrie). In afara sezonului si in alte locatii putem sa gasim niste chestii de culoare rosie, total insipide si pline de fosfati. Valabil pentru toate legumele si fructele.

    00
  24. Mai sunt inca institute de cercetare in Romania care creeaza soiuri comerciale cu gust bun. Nu e nevoie de Monsanto. Sunt unii pe la Buzau, parca, am cumparat anul trecut vreo cateva pliculete de seminte de la ei, au fost foarte misto. Din alea relativ mici, regulate, rotunde, crescute pe ciorchine, destul de tare pulpa, deci probabil rezista bine la raft, dar bune, gustoase, aromate. Aveau si galbene, si vinetii-verzui, gust excelent. Nu semintele is problema, ci faptul ca nu sunt solarii cat sa acopere nevoile pietei interne in sezonul rece.

    00
  25. Care sunt rosile romanesti?
    Alea cu semintele un pic verzi?

    00
  26. Prin 1997 vine un belgian la noi, in Baragan, și mănâncă o salata de roșii. Se minuna ce gust au, ca el nu mai mâncase ceva așa bun. Acum nici noi nu mai mâncăm.
    Oricum, nu trebuie să comparăm roșiile cumpărate iarna din supermarket cu cele culese vara de pe câmp, indiferent de soi.

    J

    00
  27. Strainii au si ei rosii bune dar costa in draci nu-ti vine sa crezi, min 20euro kg . La noi se aduc de plastic ptr ca asta se cere, daca ar aduce eco nu le-ar lua nimeni. Singurele rosii ok in extrasezon sunt la Lidl made in Spania, la casoleta, au codita si pot fi mirosite prin folia gaurita, asa se cunosc daca-s bune sau nu, daca nu au miros deloc le pun la loc ca e un lot naspa. Idem mere, au unule poloneze bot iepure foarte bune ei zic ca-s romanesti dar sunt poloneze toata ziua.
    In Constanta rosii bune nu prea mai au nici taranii , ardei, catsraveti ceapa se mai gasesc dar rosii nu prea am mai vazut nici la tara. O caisa parfumata natural nu am mai vazut de cand eram copil.

    00
  28. NOU
    #68

    Incearca sa cultivi rosii Buzau 1600

    00
  29. Pepenele de dabuleni are de fapt samanta din china. Pepenele alora e fix dabuleni. Intrebati in piete:)

    00
  30. Important nu e să fie roșia românească ci să fie produsă în România. Pentru că altfel trimitem banii în alte țari cumpărând produse care ar putea fi produse aici la noi de producători români care la rândul lor să poată astfel cumpăra alte produse și servicii românești.

    Cam despre asta e vorba în economia mondială actuală. Cine e mai fraier (ca țară) și nu produce sau deși produce, nu are produsele cumpărate de locuitorii lui, se va auto-sărăci mereu prin importuri masive.

    00
  31. toata lumea se tavaleste pe jos dupa rosii gustoase, eco, bio, romanesti, etc.
    Dar cand ajung la taraba in piata, stramba din nas ca e 5 lei kilu. De aia se vinde plastic, de aia se varsa tot felul de chimicale pe culturi, pentru ca piata vrea ieftin. Da stiu, sunteti vreo 10 cu totii care vreti si va permiteti sa dati 15-20 lei pe un kil de rosii misto, dar de rest? In al doilea rand, cu cat reduci interventia la cultura ( chimic vorbind ) cu atat cresc exponential sansele sa ramai fara productie, ori, nu prea exista tarani care sa isi poata permite ( financiar ) sa piarda un an.

    In alta ordine de idei, apropo de rosiile „romanesti”, tot sudul tarii folosea de prin anii 80 samanta de la bulgari ( Marita ), ma refer la cei care produceau ptr comert. In gradinile oamenilor gaseai mai multe soiuri.

    00
  32. Produsele locale pot exista daca le cerem. Daca indesam carucioarele de supermarket cu ce este pe acolo, restul este pierdere de timp. Protectia economiei locale, fara sa intram in discutia despre calitate, avem daca ne straduim sa „votam” din cand in cand, cu portofelul, ce aduc taranii.

    00
  33. Tara noastra chiar poate produce pentru toti,culmea ca nu o face .
    Nu o face pentru ca ne e lene .
    Mancam varza si alte frunze de plastic de la aia cu ochii de-o dunga .. si pamantul nostru cere sa fie lucrat .
    Degeaba plangem dupa produsele romanesti daca nu facem altceva decat sa ne complacem la ce ni se da .

    00
  34. Samanta de rosii romanesti nu au diparut. Am 42 de ani si de aproximativ 20 de ani cultiv cu seminte din rosiile de anul trecut. Multi sateni fac asta. Pliculetele cu seminte de rosii din magazine sunt neatinse in perioada asta. Cel putin in zona mea.

    00
  35. Puteti vedea cu ochii vostri si gusta 4 soiuri de rosii romanesti impecabil de reusite, reabilitate si ameliorate pe parcursul a 15 ani, din soiuri anonime de la tara, degenerate genetic, deformate, pline de vase lemnoase si cu guler verde, insa aromate, dulci si savuroase. Gradina mea experimentala este in Aiud, jud. Alba, str. I.Creanga, nr. 133.
    Fiindca mi-am dat seama cu mare placere, ca mai sunt oameni care apreciaza calitatea mancarii, am postat pe youtube un clip cu acele bijuterii gastronomice: https://www.youtube.com/watch?v=l53BymtL1ps Ing. Ioan Holom, Tel. 0761640476

    00
  36. Rosiile romanesti mai sunt inca prin multe gradini. Chiar si afara mai sunt cativa gradinari indragostiti de ele, cunosc 3-4 cazuri. In Romania sunt la SCLD Buzau. Seful de acolo se ocupa, printre altele, si de mentinerea unei baze nationale de varietati (gene) romanesti. Seminte romanesti de rosii se mai pot gasi si aici http://www.rosiidingradina.ro/romanesti

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.