Fiți atenți la două categorii de rupți în fund:
Multe vii sunt lăsate nelucrate, aşa că bătrânii se tem pe bună dreptate tradiţia va dispărea odată cu ei. Cei care trec prin zona şi vor să cumpere zaibăr nu prea mai au de unde. (sursa)
Sute de case tradiţionale părăsite se degradează pe zi ce trece pe dealurile dintre Bucegi şi Piatra Craiului. Proprietarii fie şi-au ridicat locuinţe moderne la şosea, fie au plecat la oraş. Locuinţele bătrâneşti sunt considerate de ei o povară. (sursa)
Primul material. Uitați-vă la săracii ăia fără dinți în gură unde au butoaiele. În beci, să nu le fure cineva. Știți știrile alea cu “a intrat n beci și a murit asfixiat de la monoxidul de carbon rezultat din fermentare”? Ăștia sunt ăia. Fix îngrijorații de tradiții. De dinți nu. De tradiții, că alea țin de foame și îi apără de monoxid.
Al doilea. Cu doar 40.000€, un cetățean a renovat o casă din asta care stă să cadă. Trebuia să înceapă cu asta. După care să explice ce grad de ocupare are și cam în câți zeci de ani speră să recupereze investiția. Altfel, da, frumos, vin străini să vadă tradiții, dar după câteva zile vrei să te speli și la copaie parcă nu mai e așa romantic și frumos.
În general, faza asta cu tradiții e spusă de oameni cu burta plină, care, din nou, visează să stea 2-3 zile într-o casă din asta și să doarmă în fân și să folosească lavoarul de marmură lemnoasă din fundul curții, dar nu vor se trezească în fiecare zi la 5 ca să dea la animale apa scoasă din fântână și apoi să plece la câmp. Vor să facă alții asta și ei doar sa vină în vizită. La fel cum arhitecții vor ca unele case să fie renovate cu var, că tencuiala nouă le pute.
„și îi apără de dioxid” (monoxid folosim in articolul despre cosuri necuratate, apare material de studiu in curand)
Tot ma chinui sa incep o „cerseala” pentru o pensiune la tara.
A vandut cineva o casa cu teren bun, in judetul lui Dragnea (dar la granita judetului, inspre Bucuresti), cu 13.000 de euro. Eu am 5000 deja, si castig cumva mai mult decat cheltui.
Ati „dona” pentru o casa la ca bunici, unde sa va astept cu bors de cocos si magiun de prune?
Incearca la Brasov. Sunt beciuri.
dude, în zona aia nu plouă. vino mai spre munte.
în giurgiu/teleorman anul trecut a plouat in aprilie și apoi in octombrie
nu imi place magiunul de prune
la mesogios am mancat odata magiun de cocos cu coaie de nurca, mancare traditionala in nuj ce paradis fiscal
nurca era bio sau crescută in cușcă?
deci nurca era la pret de pizza, crescuta in butoi in beci la temp constanta, fără urme dă dioxid dă carbon pă ea, nu era furata nu nimic
Eu iau magiun de la Lidl
Butoaiele se țin în beci din motive legate de temperatură, nu de hoți.
a aparut niste hoti la guvern care vine noaptea si ia dăcât vinul din beci, temperatura o lasă acolea
haidi bre, vii cu chestii din astea tehnice…. vrei sa demolezi logica articolului?
normal ca butoiu se tine in fata casei la soare, ca doar n-avem nimic de ascuns….
@Balaurul:temperatura si UMIDITATE pentru a nu curge zeama printre doage.
Ce inseamna „traditie”? Acum 100 de ani? Acum 50 de ani? Acum 200 de ani? Ce inseamna „traditional”?
Butoi negru in curte, pentru un dus asemanator cu cele din civilizatie, e „traditie” sau nu?
Buda in casa (sau lipita de casa), cu o fosa septica, strica „traditionalul”?
Pat cum trebuie (cu saltea), pilota in loc de plapuma din lana (care e foarte grea)… nu mai suntem „daci”?
Notiunea de traditie cred ca ar tebui sa se opreasca la mancare si la muzica.
–––-
Apropo de „traditional”: in Italia, baba care inchira casa ne-a spus sa nu aruncam niste perne putrezite. Tinea la ele. Perne umplute cu lana, nu cu pene. Groaznice. „Traditional” in Italia.
Nu sunt vreun specialist (nici macar un practicant oarecare), dar am o vaga senzatie ca pastratul butoaielor de vin in beci nu prea are treaba cu furatul, sau cu vreo traditie, ci pt ca beciul e singura „incapere” dintr-o gospodarie care asigura temperatura optima pt fermentarea si apoi pastrarea vinului.
De cand ma stiu eu, niciodata n-am facut vinul in beci sau in spatii inchise.
Si am ceva experienta in productie de „tulburel”.
Cate bordeie…
din momentul in care il tragi la butoi vinul sta in beci sau undeva cu temperatura constanta si relativ joasa. ideal e sa faci si prima parte inainte de butoi tot la interior, la temperatura constanta. altfel da, vorbim de tulburel, nu de vin.
Apăi dacă-l bei pe tot pînă-n Crăciun, la ce să-l mai scobori în beci?!
zaibărul, cea mai nenorocită băutură posibilă, o mizerie la fel de gustoasă ca cozonacul, s-o bea ei
Nu. Traditiile dispar pentru ca suntem saraci si nu ne permitem mentenanta lor, printre altele.
Oktoberfestul nu rezista in Bavaria ca e o chestie extrem de actuala (sau ca a pornit de la o chestie actuala) si ca e nevoie de sarbatoarea aia, sau de drogangii imbracati in pantaloni de piele care put ca niste vite.
Ci pentru ca aia care merg acolo au banii si dispozitia sa plateasca 10 EURO pe-o halba de bere ( proasta) si nu-i deranjeaza sa plateasca >100 EUR pe pantalonii aia infecti sau pe drindălău, nici cat dracului costa cazarea si transportul in perioada aia ( mult). Iar organizatorii, prin urmare au bani sa intretina traditia aia.
E un proces care se autosustine, pentru ca festivalul primeste o anumita actualizare si popularizare si, plm, se implica mai multi factori de organizare decat niste tarani saraci din Oltenia.
Altfel, zaibarul alora e la fel de prost ca berea de la Oktoberfest, pe principiul asta ar merita un festival.
Legat de butoaiele din beci, vezi la lectia despre fermentarea alcoolica cum e cu temperaturile de fermentare si ce se intampla daca lasi mustul la cald. Legat de faptul ca nu au aerisire/ ventilatie – vezi la lectia cu saracia si de ce traditiile prind mai bine in tari cu oameni mai bogati.
Chestia asta e amuzanta. E amuzant ca eticheta de „traditional” se pune pe cocioabele subumane ale unora care au scapat dracului de acolo si nu s-ar mai intoarce nici batuti in „casele traditionale” care-s niste cotete.
Ca uite, casa saseasca in care stai tu s-a gasit cineva s-o cumpere, chit ca nu era, poate, dupa ultimele standarde, da avea ceva acolo, care merita efortul.
Altfel, iti spun eu, care inca renovez o casa d-asta traditionala olteneasca de mai bine de 100 de ani, care a suferit multiple imbunatatiri si extinderi de-a lungul timpului ( adica nu numai eu am bagat bani in ea). Si inca nu am tras linia finala, dar concluzia e ca era pana la final mai ieftin si mai eficient era sa nivelez frumos traditia cu buldozerul, sa fac ceva de la 0 si gata.
Si-s argumente foarte-foarte subiective pentru care poti alege sa conservi, cat de cat, traditia.
Si-s practice doar de dat la televizor.Da’, daca-ti permiti, sigur, pastrezi si traditia, ca da bine. Daca nu, construiesti peste, ca americanii.
faza cu sărăcia și mentenanța e cam așa, din perspectiva mea.
1. idioții de la comisia de cultură a orașului vor să refac fațada cu var, un material care și-a dovedit valoarea de-a lungul timpului, dar care acum e trecut. jumătate din materialele pe care le vor ei nu se mai folosesc și găsești greu oameni care vor să se complice cu ele. meșterii mai bătrâni le cunosc, știu să lucreze cu ele, dar nu mai vor, pentru că n-au motiv.
2. ca să dai un lac mat și incolor la o casă de lemn ai nevoie de zeci și zeci de litri de lac. 5 litri sunt 140 lei, mi-a ajuns pentru o poartă de 4 metri înălțime, ușile la beci și ușa la pod. dacă mai aveam și o verandă sau altceva, deja găuream bugetul https://www.emag.ro/lac-pentru-lemn-savana-teflon-5-l-incolor-lucios-prf05308024045-1/pd/D2VZ8MBBM/#5 l
3. ca să pui niște grinzi sau niște scânduri noi pe ici pe colo ai nevoie de mașină pentru a le transporta. adică trebuie să mergi la un gater mai mare sau la un magazin de bricolaj și să începi să încarci în mașină. mie mi s-au rupt niște scânduri din pod. 4 scânduri de câte 2 metri, mai groase decât alea de 22mm care sunt ieftine, 150 lei. doar așa, la 1/20 din pod.
4. de grinzi sau alte asemenea e bine, sunt ieftine, 25 lei bucata alea de 4 metri. dar ai nevoie de mașină să le transporți, iar mașina dedeman nu vine peste tot și nu poți tocmi mașină să iei 4 scânduri și 2 grinzi să le duci de la brașov la șirnea.
dacă renovezi, știi din astea.
că tot vorbeam, uite cum se transportă materialele
@vali: Dacă lacul cu teflon e scump, încearcă metoda tradițională: îți cumperi vite, oi, cai etc și convingi cumva animalele să se frece de porți și uși. Zilnic. Vreo 30 de ani, măcar.
I-adevarat, nu te poti c..a in gustul omului, dar daca berea de la Oktoberfest e proasta, ori n-ai baut-o, ori n-ai baut cat trebuie.
@Bibicu’: Berea germana e ca vinul frantuzesc: mediocra.
Butoaiele se tin in beci pentru este o temperatura blanda tot timpul anului si mai ales iarna este ferit de inghet.Beci care are obligatoriu 2 ferestruici pentru o priza de aer.Logica spune ca taranul roman dupa ce pune mustul in butoaie il lasa 1 luna sa fermenteze si nu intra deloc in beci.
@Vali cum era logic sa tina butoaiele afara pline pana fermenteaza si dupa aia sa le transporte cu macaraua in beci?
Vezi, de aia-mi place mie să fac pălincă: procesul e clar și emisiile sunt controlate.
si depozitarea mai simpla (macar prin volumul mai mic rezultat din aceeasi cantitate de materie prima)
beciul ca beciul, traditia cu vinul facut in batatura se pierde pt ca nu mai este hipstareste sa bei un vin de tara. la absolut toate nuntile fancy la care am fost in ultimii ani nu s-a servit vin de tara. numai o posirca imbuteliata. dintre toti cunoscutii mei tineri (20-35) nu mai bea nimeni vin de tara. toti se lauda cu ce vin au luat de la nu stiu ce kaufland care are mare raion de vinuri, ceptura cucului din deal. ba si eu urasc vinul ala imbuteliat. oribil. si am baut de toate. de la 9 lei/5 litri pana la, maximul meu a fost o sticla de de vreo 100eur primita cadou. si nu mi-a placut nici unul. poate or fi si bune, nu zic, dar nu l-am nimerit si mie mi se pare ca se simte la gust imediat. si da, exista si vin de tara oribil.
muraturile la fel, cati tineri cunoasteti sa stie sa puna muraturi? de ce? pt ca nu e hipstareste. la fel si zacusca! am prieteni/colegi care cand aud de ceapa fug de rup pamantul! pai boss, o zacusca cu ceapa sparta…!!! mmmm . ok, nu mananci la corporatie la pranz ceapa, dar seara, in weekend, in familie, o ceapa face minuni!
sa ridice mana cine mananca ciorba de burta !
Well, eu fac parte din categoria care nu poate sa bea majoritatea vinului „de tara” in general, e o chestie acidulata care ma trimite sa fiu rege in max 20 de minute.
Nu zic, sigur exista si vin de tara bun, dar ala e foarte foarte rar.
O sticla de vin pe la 18-20 lei bate orice vin de tara pe care l-am incercat in ultimii 15 ani.
cine a dat minus nu stiu sa aprecieze o ceapa unde s-a basit gradinarul cand a plantat arpagicul
Eu nu refuz vinul de casa, mereu il gust. Dar mai departe nu beau daca nu imi place. Si in ultimii ani cred ca a fost doar un singur vin la care sa zic – da mai, toarna ca e bun.
Nu-s degustator de vin, dar 99.9% din vinurile de casa sunt acre de te doare gura. Si nu tanini&shit, acre de nu simti niciun gust. De-aia nu mai bea lumea si se fereste, mai bine nu te risti.
Ciorba din stomacul vacii, da, cine mananca asa ceva normal ca gusta vinul de tara facut din soiuri hibride, eufemism pentru corcituri.
mda, oarecum poate sunt putin subiectiv, marea parte a vinului de casa baut a fost din familie facut bine, degustat din 3 in 3h ca sa nu fie tulbure
Eu unul am dus mandra traditie a zacuscai (zacustii?) pe alte meleaguri de se uita vanzatoarea de la supermarket la mine ca la nebuni cand am cumparat patruj de vinete si nush cati ardei grasi, ceapa, etc. (m-a intrebat daca fac catering, i-am zis ca fac o pasta de legume pt iarna, specialitate, mi-a zis ca sunt artisan cook, enfin). Si am pus si muraturi din rosii crescute in gradina proprie.
Da’ cu toate astea, vinu’ de tara tot mi se pare o posirca infecta. Am baut la viata mea doar 2 sortimente de vin de tara cu adevarat bune, unul din Bacau, de la un prieten apropiat, unul din Iasi, facut de niste popi. In rest, toate (de la zaibar la porcariile made in giurgiu), ma cufureau iremediabil, plus ca gustul era neplacut. Altfel, un Purcari, un Printul Mircea, un Castel Bolovanu mai rar gasesti, chiar si printre soiurile straine.
Zi-i ca faci relish de aubergines cu peppers, si stie despre ce e vorba, nu e ceva nemaivazut zacusca asta, ba din contra.
uite, asta-i românia cea plină de tradiții: locul unde se face mărețul zaibăr (sau căpșunică, sau străjenică, sau… sau…). nici măcar ceva decent cu alcool (nu-mi spuneți de palincă, aia-i românească cum sunt eu ungur), așa că prefer oricând o bere belgiană, un vin italian sau un single malț scoțian. oamenii ăștia chiar știu ce să facă cu niște cereale, fructe sau struguri și cu niște drojdie. românii, nu.
Legat de primul caz: Si cu ce D-zeu sa-si faca dantura nenea, daca el toata viata lui a trait din „traditii” ???Altceva nu a stiut sa faca. Sa plece la munca la italia sau spania la sters babe la cur ???
Acum multinationale boss, call center, freelancing, tuning auto, telefoane mobile, cluburi, tate, cururi … ce ceapa, ce muraturi, gata cu toate astea. Si pe de alta parte pierzi si o gramada mare de vreme facand toate astea. Intradevar sunt naturale 100%, dar si timpul petrecut in bucatarie lasa de dorit … Si apropo, pui varza, da cine pana corbului mananca o iarna, varza murata cam un butoi de cca 20 40 kg ??? In fine …
și primăvara pute a varză stricată, că nici după 20 de ani de teste românii nu sunt în stare să nimerească rețeta, și se strică, dar cine se plânge toamna că pune varză și primăvara că i s-a stricat? ce să mai discuți cu vecina?
Eu pun varza la murat, in fiecare toamna 14 bucati. Pe la sfarsitul lui martie scot din butoi ce a msi ramas, le desface nevasta in foi di le baga la congelator. Se pastreaza foarte bine
Sunt din neam de viticultori si e haios materialul despre butoaile de vin puse in beci.
Chiar nu ti-a trecut prin cap (ca e evident ca nu stiai) ca vinul si butoaiele de vin trebuie sa stea la o temperatura intre 4 si 10 grade celsius. Pentru ca nu avem toti crame ca pe vremea lui Stefan cel Mare, cu put la 20-30 m sub pamant, avem beciuri. Crama parintilor mei (fosta crama a bunicilor samd) este nu in beci, ci in corpul casei. Din aceasta cauza, a fost nevoie ca toti peretii sa fie mult mai grosi (cam 50 cm, grosime de adapost atomic), si ferestre tot timpul deschise, la 4 metri inaltime, in extremitatile cramei. Chiar si tavanul este in forma de V, nu exagerat ca amplitudine, pentru o mai buna circulatie a aerului.
Cat despre dinti – este ca platim degeaba contributii la sanatate? Oamenii aia erau normali daca statul Roman era normal si asigura dental care! De platit au platit pentru asta.
ba da, dar la noi în giurgiu hoții erau prima grijă, nu temperatura.
Vinul se pune in beci ca sa nu te vadă lumea cind verifici butoaiele ca sa nu curgă …. din 3 in 3 ore!
Du-te ma, ca e nevoie de zaibar!
Foarte corecta tema din articol. Perfect argumentat.
Pe de alta parte…. FRATIE !!! Care plm e legatura dintre tarani si poza cu Marylin Monroe???
Zoso, tradiția era înainte să vină comuniștii la putere. Cu ăștia s-a cam ales praful, mai ales că multe obiceiuri erau strâns legate de credința ortodoxă și nu pica prea bine conducerii.
N-am înțeles-o p-aia cu butoaiele care se țin în beci/piviniță. Dacă vorbim de tradiție înseamnă că ne raportâm la zonele în care e tradiție în prepararea vinului. Crede-mă că ăia știau să facă vinul și să-l păstreze cum trebuie. Până și partea aia cu monoxidul de carbon din fermentare o știau, nu erau atât de proști. Proști sunt ăștia pe care-i dai tu ca exemplu în „argumentarea” ta. Că doar nu considerăm tradiție și aia cu murăturile păstrate în boxa blocului (cam așa se întâmplă când le iei pământul țăranilor și orășenizezi forțat).
Altfel, nu am înțeles, vorbești despre tradiții în cunoștință de cauză sau emiți doar păreri?
Dacă și noi românii avem tradiții…
Majoritatea mi se par doar pretexte pentru îmbuibare, chefuială și beții.
Aproape orice numim ‘traditional’ implică una din astea 3 minim.
mananci, bei si fwti de 4-5 ori pe an pe saturate, ca restul e post.
Nu e vorba ca nu mai e nevoie de ele, de tradiții, e vorba ca atâta tehnologie și evoluție a tehnicii în general ne-a făcut cam putori. Sigur, e greu de recunoscut și puteam sa fiu si mai blândă, dar cum as putea?! Pe vremuri oamenii aia creșteau oile și aveau de toate: de mâncare pe termen lung și scurt (lapte, brânză, brânzã frământată la borcan, diverse ce mai pregăteau cu astea) și lână, de făceau ba o plapumă, ba o torceau pentru fire, bune de lucrat (ba un covor, ba haine). Spălat la mană, clătit la mână, stors la mână. Trezit cu noaptea-n cap după animale și munci, ca e greu de stat în porumb la prânz, te scoli devreme și la 5-6 ești pe bucata, nu de nebun, ci practic după mămăligă. E greu sa faci toate astea. Și totuși, căldură mai bună și mai aerisită ca de la plapuma de lână eu n-am găsit încă în nicio pilotă. Și mai cald mi-au ținut bunda și puloverul tricotat din lână decât minunile astea moderne. Cine le-a încercat înțelege, cine nu, cu tot respectul, visează cai verzi pe pereți regresând de multe ori la nevoile de bază. Sociologic vorbind, era de așteptat să ajungem în punctul ăsta, când după revoluție valorile s-au inversat, de mâncatul, băutul și fututul au ajuns în top. Înțeleg modernul și implicațiile tehnicii, nu stau nici eu în pădure, dacă e sa ne ușurăm munca, de ce sa n-o facem, dar măcar sa recunoaștem ca nu mai păstrăm tradiții de leneși și îndrăznesc sa zic și dintr-un regres evident: câte mume contemporane am auzit văitandu-se de oboseală acum, cu pampersi, mașini de spălat și tot felul de detergenți și cu soacre care veneau să le gătească! Și stăteau acasă 1-2ani!
Cu o singura precizare: mumele moderne, alea care se plang de oboseala, mai merg si pe la serviciu, 8-10 ore zilnic, plus 1-2 pe drum daca lucreaza in Bucuresti sau alt oras mare. Si cand ajung acasa sunt pretentii sa mai faca si ce faceau mumele „traditionale”.
Hai să n-o dăm în diverse semănătoriste patetice: „pe vremuri” oamenii de la țară erau SCLAVI pe moșia arendașului, n-aveau de nici unele (oile nu erau ale ciobanilor, erau ale Boierului!), iar dieta lor era așa de variată că pelagra era endemică în România rurală… În România interbelică încă se murea de foame, dar lucrurile astea nu apăreau la ziar pentru că nu-i păsa nimănui de talpa țării. 1907 cum crezi că a pornit?
„Spălat la mană, clătit la mână, stors la mână.” – poftim? caută o monografie a țăranului român înainte de comuniști să vezi ce fel de igienă aveau …
alt Radu, o precizare: după primul război mondial susținut pe front de majoritatea țăranilor s-a făcut în 1921 reforma agrară, o reparație materială și morală pentru aceștia. Din păcate, criza ulterioară și cel de-al doilea război mondial au împiedicat crearea unei clase de mjloc reale, tăranească. Asta nu înseamnă că toți țăranii erau săraci ca în scrierile care au circulat în perioada comunistă.
Propaganda comunistă a lăsat urme adânci. Mulți nu realizează că românii așa cum sunt azi sunt direcționați pe traseul de gândire dictat de pradigma ceaușistă a omului de tip nou..
Alegerea varului pentru reparatii la fatade si tencuieli etc nu i doar ca sa faci moftul celor de la cultura. Vezi ce se intampla daca o casa are umiditate si tu i pui tencuiala pe baza de ciment peste. Exista o gramada de produse profi fix pt asa ceva. Plus ca daca ai dorit o casa in centru, saseasca, zona istorica etc asumati dracu si reabilitarea ei cum trebuie, nu cum vrei tu.
strugurii odata zdrobiti se pun in butoaie si se lasa undeva la aer, preferabil afara si sa fie cald, dupa 1 sapt se trage mustul si se pune in damigene intr-o incapere ferita de frig dar cu aerisire neaparat, iar peste 1 luna dupa ce a terminat de fiert se trage din damigene fara drojdia de pe fund bineinteles si se pune in beci la depozitare si cam aia e. mare filozofie