O strategie pentru producția internă de legume?

De ieri mă gândesc la faza aia cu importul de legume. La climă. La posibilități. Prostii din astea. Și cred că am o soluție bună.

Pasul 1: stabilit necesarul de fructe și legume al fiecărui județ în parte.

Pasul 2: finanțat 10 producători din județul ăla. Doar 10. Nu 100. Nu 30. Nu 400. Nu pe toți. Nu fiecare țăran cu 800mp de grădină. Motivele sunt evidente: finanțând mai mulți, îi ții pe toți în sărăcie. Așa, fie se unesc într-o companie și se pun de acord și lasă căpoșenia deoparte, fie dispar.

Pasul 3: băgat forțat marfa în magazine.

Greșeala pe care o fac autoritățile acum e la punctul 2. Nu ai cum să iei un credit să faci un solar mai mare, sau să pui plase antigrindină sau orice dacă ai doar un sezon, și ăla la cheremul vremii. Un solar poate scoate două recolte pe an.

ps: ăia cu „e comunism” sunt speciali”

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

110 comentarii

  1. Pasul 3 cum îl implementezi, dacă schema aceea cu 51% produse românești a picat la cerințele UE-ului?

    00
    • Abordare soft. In loc să intri cu bocancii peste supermarketuri și să legiferezi procentul minim ca la comuniști, vii cu politici publice/invesții care sprijină/forțează agricultorii să producă mai mult la prețuri mai mici decât Olanda sau Spania. Dacă nu vedem mâna invizibilă, nu înseamnă că nu trebuie atașată și la un creier. #capitalism4evăr

      00
    • e mai ușor să latric omunism decât să te intrebi cum dracu costă mai puțin roșia turcească la noi în magazin decât aia românească.

    • @vali. Teoretic treaba aia cu productie mare=preturi mici, dar ca nu si la romani care sunt speciali. In fiecare vara ii vad pe desteptii aia de la dabuuleni ca se tavalesc pe jos ca a scazut pretul pepenilor si mai bine ii lasa sa se strice pe camp decat sa ii vanda asa ieftin. Cam asta s-ar intampla si cu alte produse, romanii vor productie mare cu preturi de cirese de mai

      00
    • Sunt tari cu apa calda unde s-a reglat prin cerere si oferta. Lumea a cumparat local din mai multe motive:

      sa sustina economia
      sa reduca costurile si poluarea care vin cu transportul
      sa consume mai proaspat
      sunt studii care arata ca este mai sanatos sa consumi produse de sezon, din ar(d)ealul tau

      Mergi in magain, te uiti dupa label si vezi ce au la oferta. Cand stocurile din import au inceput sa stea pe raft si sa se strice, au inceput sa umble la pondere. Nu ma lasa EU sa impun 51% romanesc dar nici nu poate obliga magazinele sa vanda un anumit procent din import.

      Cu Romania ca de obicei este caz special. Imi amintesc acum multi ani cand toti producatorii plangeam ca sunt omorati de aia din EU, ca preturi mai mici decat aici, ca buhuhu. S-a pus nush ce rahat de taxa pe carnea de porc din import, in secunda urmatoare s-a schumpit toata carnea produsa de romani.

      10
    • „e mai ușor să latric omunism decât să te intrebi cum dracu costă mai puțin roșia turcească la noi în magazin decât aia românească.”

      Lăcomie? Te duci la piață: 4 lei/kg roșiile de la intermediari. Te duci la om la poartă, unde nu plătește chirie, transport, angajați, taxe pe venit nimic. 4 lei/kg roșiile. Producătorii preferă să arunce recolta, decât să dea mai ieftin.

      Nu știu cum sunt alții, dar eu evit să cumpăr de la ei, când văd asta. Poate aș fi cumpărat 10kg de roșii, să pun și la borcan, dacă era mai ieftin. Așa îmi bag pl în roșiile lor și iau doar 2-3 kg din piață, să îmi fac salată.

      Mai sunt și ăia de vin cu 8 lei/kg roșiile, când ălea din Spania/Italia/Olanda sunt 4 lei/kg. Motivul? Sunt de România ! Bag pl în ele, sunt bune și ălea de Olanda.

      00
    • @ubercool nu te opreste nimeni sa intrebi ‘tanti, iau 10 kile, mai lasi la pret?’
      Daca au gust, prefer sa iau rosii de alea la 8le/kg. Daca inchizi ochii si mananci dintr-o rosie de aia timpurie zici ca-i iarba.

      00
    • @ubercool

      Eu cumpar roșii cu 8..12 lei kg, pentru ca au gust bun de roșie, unele sunt dulci, altele mai puțin, altele dulci acrișoare etc, dimineața simt miros de roșii așa cum era în grădina bunilor.

      Ideea asta ca agricultorul tre sa producă ieftin ca olandezu care vinde produse de proasta calitate a gustului si texturii, dar aspectoase si care rezista zeci-sute de zile pe raft sau in frigider trebuie aruncată la gunoi!

      De ex iarna, singurele rosii decente sunt din Africa Maroc, Ghana, Senegal.

      Exista tot felul de mici agricultori care vand pachete de legume de sezon pe baza de abonament, unii sunt pe cutia taranului, grupuri fb etc. Sunt persoane care au aceeasi clienți de aproape 10 ani, unii cu preturi de genul celor de mai sus, chiar 12 lei in mijlocul lunii August, dar calitatea e la stele!

      Decat sa lucreze cu supermarketuri mai bine vand direct prin modelul cutia taranului, profitul e mai mare si produsele sunt proaspete,mai puțin de 24h de lamomentul la care au fost culese!

      10
    • @zaxi Din fericire eu încă am posibilitatea să mai procur unele legume din propria grădină. Oricum, ține cont că producătorii de roșii au fost subvenționați anul trecut și erau destul de mari prețurile/kg în piață.

      De asemenea, producătorul olandez produce la costuri din olanda: salarii de olanda, taxe de olanda + costurile de transport, de depozitare etc. Producătorul român vinde nefiscalizat, folosește tot felul de substanțe procurate pe sub mână de prin Ucraina sau mai știu eu de unde și vinde mai scump decât olandezul.

      00
    • Sunt idei decente și bune, dar nu se vor pune niciodată în aplicare atâta vreme cât avem un guvern al străinilor. Scrieți mare sa nu uitați: ,,Romania este tara de desfacere a produselor din vest, nu producătoare de bunuri și alimente”! Ce, ideea lui daea cu aprozarele nu a fost buna?! A fost, și ce a făcut oros , noul ministru al agriculturii? Le-a desființat că făceau concurenta supermarketurilor străine! Cum a ajuns Dragnea că s-a legat de interesele străinilor în România? La zdup, sa fie exemplu și pentru alții! România, după 30 de ani de la marea industrializare comunistă a ajuns colonia Vestului, ba chiar le importăm gunoaiele, la propriu!

      00
  2. Pasul 2 ,intoarcerea tarii la vremurile in care traiau 10 Boieri si pe langa ei mii de iobagi.

    00
    • viitorul e 10-20 bogați/înstăriți, nu 100 săraci.

    • Aia 10 vor avea nevoie de angajati, din randul celor 90. Oricum, la suprafete mici, agricultura nu e rentabila. Mai bine sa ia un salariu decat sa spere ca le ramane de o paine si un pet de bere daca apuca sa vanda putinul produs.

      00
    • Daca produc putin atunci sa se axrze pe caliate, nu pret mic si calitate de kko olandeză cu textura de caucuic!

      00
    • 10 boieri, dar toti cu carnet de partid :)

      00
  3. Si in felul asta muti puterea de la intermediarii actuali la aia 10 care vor cumpara la pret de nimic de la ceilalti 90.

    00
  4. Pasul 2: Baiatu’ te fac un CAP?

    Sigur centralizarea productiei suna bine pe hartie, doar ca daca se intampla „ajutata” de stat rezultatele sunt dezastruoase

    00
    • Mai rau decat cum e acum neajutata de stat nu prea are cum sa fie.

      00
    • Centralizarea aia a fost unul dintre cele mai bune lucruri pentru mulți țărani. Oamenii își munceau manual pământul, parcelele erau foarte mici și aranjate alandala, câmpul plin de buruieni. S-a creat un sistem complex de irigații, s-a mecanizat agricultura, s-au uniformizat parcelele, au fost angajați oamenii, motiv pentru care acum beneficiază de pensie.

      Fiecare își căra acasă ceva de la C.A.P.: produse alimentare, materiale de construcții etc. Privește majoritatea satelor și uită-te la anul de construcție a caselor. Multe dintre ele sunt construite după colectivizare.

      00
  5. Ok, tocmai ai reinventat economia planificata, adica treaba aia mult hulita pe care o face China, o facea Coreea de Sud si Japonia pana prin anii 80 si Romania comunista.
    Ori intr-o Romanie in care orice fel de sugestie de planificare economica iti aduce atributul de PSDist (patesc des) asa ceva nu va fi acceptat.
    Si nu e vorba ca are sau nu sens economic, pur si simplu poporul nu vrea planificare, ca miroase a comunism.

    00
    • Si de la momentul la care am scris comentariul si pana la aprobare (5 min) au aparut deja cateva comentarii despre CAP-uri. QED.

      00
    • N-ai nevoie de planificare cand ai piata libera! Economia este singura stiinta in care daca lasi lucrurile de capul lor totul merge perfect.

      00
    • Exact, asa cum o demonstreaza spre exemplu costul vizitei la medic in SUA, unde daca nu ai asigurare platesti 800-1000 dolari doar drumul cu ambulanta, 100 usd perfuzia care in farmacie costa 2 usd si cateva miute bune vizita specialistului la patul tau.
      Acolo piata libera a aratat ce beneficii aduce conpetitia in domeniul medical. Cum adica nu iti permiti preturile astea? Mai ia inca un job, nu fi lenes!

      00
    • N-ai inteles nimic din domeniul asta si ai pierdut si 5 mi degeaba sciind

      00
    • „Si nu e vorba ca are sau nu sens economic”

      Nu are niciun sens economic. Economia planificata la nivel central a dat faliment absolut oriunde in lume, si nu oricum, ci dupa pierderi uriase si dupa multe cazne aplicata unor milioane bune de oameni.

      China e departe rau de economia planificata, parca a depasit de mult 30 de milioane de companii private. Confunzi niste directii strategice prin care un stat sustine sectoarele pe care le considera cheie cu economia planificata la nivel micro, gen Romania 1980. Adica economia aia in care se decide de la centru cine cultiva rosii, cate sere face si cu ce pret vinde. Ala e faliment curat si am testat-o cu varf si indesat pe pielea noastra. Ma rog, aia mai bosorogi, tinerii nu au prins acele vremuri, deci nu au existat.

      00
    • Hai ca imi place asta cu China nu e economie planificata. Boss, confunzi planificarea economica cu detinerea mijloacelor de productie de catre stat, doua chestii diferite.
      Ia si citeste cum au ajuns China, Japonia, Coreea de Sud puteri economice globale si ce rol a jucat statul acolo. Cauta chaebol pt Coreea de Sud si keiretsu pt Japonia si citeste despre ele. Vezi si Singapore cum a ajuns hub global pentru companii si apoi reciteste comentariul tau.

      00
  6. deci vrei sa faci CAP-uri?

    00
    • Asocierea e mama succesului! NU CAP, ala e alta mancare de peste, dar asocierea ca la SRL-uri cu mai multi actionari, e alta mancare de peste [ ca sa raman in tema autohtona ].

      00
    • @Pescarul: asocierea presupune ca fiecare parte sa contribuie cu ceva, in cazul de fata cu teren si bani (pentru utilaje, seminte, substante, lucratori). Banii se pot si imprumuta, statul ar putea sa faciliteze niste imprumuturi mai avantajoase (in loc sa finanteze bula imobiliara).

      Asta inseamna sa existe incredere intre asociati si fata de administratorul asociatiei. Ori, la noi, sunt prea obisnuiti sa-si dea cu parul in cap pentru a muta hotarul cu 3 cm. Sau se intampla ca administratorul sa sparga la pacanele toti banii asociatiei si sa vina banca sa execute creditele, caz in care asociatii raman fara terenul pus garantie.

      Sigur, toate astea s-ar rezolva daca ne-am obisnui sa fim profesionisti (si sa avem incredere in profesionisti) si sa respectam legile. Nu dau cu piatra, ca nu sunt sfant, doar constat si incerc sa imbuntatesc pe la mine, pe unde pot.

      00
  7. Eu sunt de acord. Si Covid am luat tot din țară, nu de la străini

    00
  8. esti comunist .. daca nu crezi citeste ce ai scris :)

    00
  9. Lipsește, desigur, și o planificare pe termen mai lung a producției. Eu aș zice din 5 în 5 ani pentru eficiență maximă.

    00
  10. Arendaş sadea. Pare că ai citit ceva manuale de Ştefan Gheorghiu de vrei să restrîngi producția de legume fructe în funcție de populația unui județ. Adică, îți bați joc de concurență limitînd piața de desfacere. Atîta vreme cît nu există o strategie prin care să determini indirect țărănimea să se asocieze (să-i faci să creadă că e ideea lor), tot cu 800 mp livadă rămîn.
    În loc de incentive financiare, aş fi de părere că crearea unor centre de colectare legume fructe (anticul GOSTAT) care să ofere si servicii de asistență specializate (ingineri agronomi care sa facă un plan de exploatare cu cap, în baza unor analize de sol, climă) ar fi cu efecte pe lungă durată

    00
    • 1. Am dat eu pamant in arenda, ca nu ma pot duce la Scanteia sa planfez porumb pe el, de unul singur. Chiar daca m-as fi dus, nu ar fi fost rentabil.
      2. A fost un articol in oresa acum ceva ani: imediat după revoluție, un inginer agronom dintr-o comuna a convins satenii sa nu desființeze CAP-ul, si sa-l faca asociatie. A rămas CAP, cu toata comuna „acționari”. A apărut in presa pentru ca era simgura comuna (pe o raza imensa de comune) unde nu se murea de foame.
      Deci, CAP-urile erau bune ca idee, nu „arendas sadea”. Acum, un CAP „capitalist” ar putea exclude furturile zilnice din partea țăranilor, si de asta merge mai bine decât în comunism. În plus, nu mai e „economie planificată”, sa ti se spuna de la București ce sa plantezi; stie taranul localnic ce merge acolo plantat. Si merge.
      „CAP” merge, „taran independent” moare de foame.

      00
    • @Cristi: cred că..n-ai prea înțeles faza cu arendaşul sadea..😂
      În ce priveşte CAP-ul…..era „cam” nerentabil la cum l-au organizat şi folosit comuniştii pentru propagandă. Toate depăşeau cota de producție indiferent de an…secetos, ploios…

      00
    • @Cristi

      Cred ca e la Curtici, sistemul ar trebui extins in toata tara iar cei de acolo sa se ocupe de kmllementare etc.

      00
  11. Solar + irigații si cu asta s-a terminat, o familie poate sa-si asigure lejer 1000 – 1500 de euro pe luna chiar lejer. Romania va iesi gin gaura neagra doar prion agricultura + turism. Restul gen IT, etc. sunt cireasa de pe tort. Pana nu realizam asta, suntem sortitii locului de pe urma din UE.

    00
    • Am facut un calcul groso modo. 1500 eur pe luna, la 4 lei kilogramul de rosii, imi da o productie de 21,783 kg de rosii. Productia industriala (cred) de rosii e „10,000 to 30,000 kg per hectare”. Deci iti trebuie cam un hectar ca sa scoti banii astia. N-am pus nici o cheltuiala la socoteala.
      Deci, nu stiu ce sa zic…

      00
    • Tu ai facut calculul la 1500 si rosii, eu as face la 1000 si gogosari. :) Iti zic din experienta proprie, la 6.000 mp gradina intravilan, cu zarzavaturi intercalate, usturoi, etc. vecinul meu scoate banii astia [ 1500 ], mai adauga o mica livada, vacile, caprele .. gainile, ratele si gastele [ astea sunt cele mai productive, cresc ca Fat Frumos ], iesi bine de tot. Dar omul are solarii, de doi ani si-a permis sa le si incalzeasca, e marfa – daca-ti place munca pamantului.

      00
    • Da știi ca sunt relativ putini cei care au sub un hectar, nu ?
      Și ca nu te pune nimeni sa cultivi roșii. Cat mai e kilu de fasole în piața? Da usturoiul? Sau conopida? Sau, sau sau…
      Sunt mulți care vând flori sau arbuști de ex pe suprafețe mult mai mici de un hectar, și sunt foarte mulțumiți…opțiuni sunt, munca e grea și nu mai place „țăranilor”.

      00
    • doar ca
      – exista si altceva decat rosii. Rosiile sunt si ele de mai multe tipuri, nu numa alea de 4 lei kilul

      – solar pe 1ha cred ca aduce profituri ultra serioase, nu serioase. Costa mult sa il ridici, dar profiturile se aduna bine. Incearca si tu un exemplu diferit.

      00
    • Eu am depus un minim efort sa fac un calcul, si toti sariti pe mine.
      Nu e bine cu rosii, nu e bun calculul, nu e bun 1 hectar, etc.
      Dar nu s-a chinuit nimeni sa faca un calcul mai destept, n-a pus nimeni problema cheltuielilor, n-a pus alte probleme legate de vreme, daunatori, etc (vecinului meu cu solar i s-a inundat, si era sa ramana cu productie zero).
      Poate aveti dreptate, nu zic, poate am calculat gresit, si asta e posibil, dar momentan o ardem doar in pareri personale dupa ureche.

      00
    • Da nu e vorba de calculat, eu am spus de respectivele produse deoarece ultima data când am fost în piața in Ro, un kil de fasole era între 9 și 12 lei. Funia de usturoi era 10 lei samd.
      Rosiile nu mi se par rentabile dacă nu ai cherry ori știu eu ce soi pe care sa îl poți da scump și sunt și ciufute…

      00
    • @Dex: daca tot îi dai cu calculul, cred că alea 21000 de kile de roșii ar corespunde la 15000 euro, nu 1500.

      00
    • @Crator 1500 de euro pe luna inmultit cu 12 luni. Daca e vorba de 1500 de euro pentru alea 3 luni cat ai rosii, atunci ma declar pe langa subiect.

      00
    • @Ioana Am luat si eu ceva la intamplare, care mi s-a parut mediu. Asa daca vrei sa extindem subiectul, rosia e 4 lei ma supermarket, producatorul o da cu 2 probabil. Pe de alta parte, daca vinzi cand vinde toata lumea, adica in lunile de varf, o sa o dai si mai ieftin. Daca vrei sa vinzi in afara sezonului incalzesti solarul, sau pui ultraviolete, sau le congelezi, sau mai stiu eu ce, alta cheltuiala. Exista si posibilitatea reala ca sa planifici un pret de 2 lei, si sa te trezesti ca vine un importator cu rosii din Congo la 50 de bani, si atunci iei calculul de la capat. Sau mai putin conspirationist, eu un an foarte bun, si scade pretul complet natural. Putem perora la infinit pe riscurile afacerilor din agricultura.

      00
  12. Pasul 3: băgat forțat marfa în magazine, lol. Inainte trebuie pasul 2b: iesire din UE(ideea UE e de piata comuna). Nu poti „forta” magazinele sa ia de la tarani. Iesi frumos din UE si fie pui vama mare la produsele de import, fie interzici importurile. Daca iesi din UE o sa ai un necesar exploziv de fructe in special pt ca o sa bem toti tuica infecta din lipsa de altceva. :D Oricum o data cu iesirea din UE cel mai probabil o sa trebuiasca sa ne parasuteze ajutoare crucea rosie, necesarul de fructe si legume va fi ultima noastra problema. Lasand gluma la o parte: poti sustine ca si stat productia la nivelul sa nu le mai merite magazinelor sa ia din afara, atat.

    00
  13. ei…la pasul 2 se cam rupe caruta in drum. aia 10 vor fi jmecherii de partid din fiecare judet. poate se mai strecoara unu, doi care nu, dar nu mai mult, iar aia vor fi cocosati de controale, ca sa se vada ca institutiile sunt vigilente cu dusmanul de clasa.

    00
    • Exact. Nu exista idee, oricat de buna, care sa nu fie aplicata ‘au balkanique’ la romanashii nostri.

      00
  14. In ultimii ani s-au construit multe ferme de legume (solarii) in tara pe fonduri UE. Produsele lor se vand in hypermarketurile din tara.

    00
  15. Dar de ce nu un ajutor real pentru toti cei care vor sa faca agricultura? Niste start-up nation pentru fermieri, pentru tinerii care vor sa mearga in zona asta. Un program Prima sera la care sa participe cota parte si statul? `Iti dam bani, te ajutam, tu trebuie sa faci productie 3 sezoane. Ah, a plouat sau e seceta intr-un an? Dovedesti si te mai asteptam un an. Ai facut treaba buna? Ok, ia alti bani. Nu? Atunci nu e de tine, dai inapoi o parte din bani, tractor, echipament sau ce ai mai luat din banii de la stat.

    E si cu risc pentru stat, dar una peste alta s-ar mai misca lucrurile, ca banii oricum se sifoneaza in mii de directii. Ca avem teren si sta degeaba.

    00
    • Super idee. Stiu pe cineva care lucra inainte la privat ,cam nasol cam carca etc. Acum (de prin 2016) e la APIA. Apartament nou cash ,masina, vacante. Aa anul trecut divort +maritat amanta. Si ce mare lucru face? ii controleaza pe unii care zic ca au cultivat x hectare, ca a nins cand nu trebuia , ca nu a plouat cand era seceta …chestii din astea de pe urma carora se platesc ajutoare compensatii.

      00
  16. Pasul 2.
    Creat cu tupeu magazine moderne la concurenta cu retailerii clasici, cu – 20% preț. De ce plm tre sa cumpăr neapărat de la „Kaufland”, când pot sa cumpăr de la „Țara Cumparaturilor”? Dacă are produse de calitate la un preț bun, și mai sunt și românești, de ce sa cumpăr roșii „coapte” pe vapor?

    Pasul 3.
    Reclama, ca să încurajez populația sa cumpere. Mai bine niște reclame la legume/fructe/carne/magazine de la noi, decât pariuri, medicamente și alte cacaturi din astea sinistre. Înainte sa îmi ziceți ca reclama costa bani, toate televiziunile sunt influențate politic. Poate așa ar avea și TVR utilitate în sfârșit.

    P. S. : „Piața libera” e pt ăștia naivi. In majoritatea sectoarelor unde e rost de făcut bani exista „parteneriate”, „merge-uri”, sunt vreo 2-3 firme care iau „grosul”, sau care au monopol de-a dreptul pe piață.

    00
    • aprozare? :D

    • „Creat cu tupeu magazine moderne la concurenta cu retailerii clasici, cu – 20% preț. De ce plm tre sa cumpăr neapărat de la “Kaufland”, când pot sa cumpăr de la “Țara Cumparaturilor”?”

      Marile minti gandesc la fel.

      „Înființată în 2001 pe vremea primarului PSD Marian Vanghelie, Economat Sector 5 SRL înregistrează an de an pierderi colosale. În calitate de asociat, Consiliul Local Sector 5 suportă cotă parte din aceste pierderi anuale, reprezentând un total de 91 mil de lei noi, mai exact 91.230.526 lei (echivalentul a 20 milioane de euro) din 2003 până în 2016.”

      Dar sa stii ca in primii ani au vandut ieftin, sub pretul pietei.

      00
  17. La punctul 2 :
    – capitalizezi un fond de investitii PRIVAT cu fonduri bugetare interne ( sa nu ai treaba cu UE) , ce functioneaza pe baza unei legi parlamentare.
    – acel fond de investii are ca principal obiectiv investirea in firme agricole, dar si ajutarea cu know-how si contacte catre posibili clienti.
    – fondul de investitii are un specialist in board-ul firmei, pe post de caine de paza a investitiei, si mediator in caz ca se cearta proprietarii.
    – cand firma agricola trece pe profit sau na dupa 3-4 ani, fondul face exit (vinde spre proprietari sau spre un investitor ) si baga eventualul profitul inapoi in fondul de investitii.
    – investitorii cei mai interesati vor fi lanturile de supermarketuri, pentru propriile branduri

    Da stiu, nu poate fi aplicat asa ceva in Romania, datorita coruptiei si căpoșeniei fermierilor, si lipsei de oameni calificati pentru board-uri. Scheme similare functioneaza cu success prin tarile nordice ( pe aici sunt setate pe inovatie na … ).

    00
    • ah, evident punctul 1 si 3 nu mai sunt necesare.

      00
    • Statul nu are voie sa faca asemenea investitii sau sa intervina in asa hal intr-o economie de piata, nu mai zic de UE. Are doar niste actiuni sau este proprietar la niste sectoare strategice(gen cele energetice) si cam atat. Nu are voie sa faca agricultura de exemplu. E mai bine asa, crede-ma.

      00
    • Ajutor ilegal de stat daca nu il notifici intai la UE si e aprobat =>infringement => amenzi poate si taierea fondurilor UE daca se considera ca nu se respecta statul de drept conform acordului de azi la nivelul UE.
      Daca fondul e privat nu poti sa il controlezi la nivelul statului decat eventual sa nu faca fraude etc. Daca il controlezi printr-o lege si il finantezi de la bugetul statului nu mai e privat. Lipsa finantarii externe nu face nici o diferenta dpdv al ajutorului de stat.

      00
    • Vreau si eu sa ma bag intr-un fond de asta agricol. Cum fac?

      00
  18. Proiectul asta are atatea probleme de natura legala incat ar incepe prin a da de mancare avocatilor si abia dupa cativa ani restului societatii :)

    00
  19. aduci niste israelieni, le dai undeva pamant, fac un kibbutz. dupa 10 ani, kibbutzul specializat pe agricultura trece pe IT si/sau turism. banii se aduna in conturi!

    00
  20. Cu tot respectul, reciteste pasul 1.
    Si inca odata.
    Si apoi cautam raspunsul la intrebarea: „Cine stabileste necesarul de fructe și legume??”
    Un contopist oarecare la Ministerul Agriculturii sau de la INS?
    Asa: 100.000 locuitori x 2 mere/zi x 365 zile? :-( :-(

    Altminteri, bun trolling.

    00
  21. Pasul 3 poate fi rezolvat, poate nu. Trebuie date niste legi.

    Dar noi romanii avem ceva ce a disparut de mult din restul Europei si nu profitam.
    Piata, piata aia cu tarani, cu samsari care cumpara de la tarani. Indiferent cine vinde produsele, tot produse de fermierii nostri sunt.

    Dar e greu sa te trezesti la 7 dimineta si sa platesti parcare 0,45 eur ca sa faci cumparaturile la piata. E mai simplu in supermarket, dar nu ai diversitate asa mare de produse. Mor de draci cateodata pana ajung cu plasele la masina dar tot se merita.

    00
    • „Piata, piata aia cu tarani..”

      S-a cam dus dracului piata aia. Mergi in piata si o sa vezi ca toate rosiile sunt la fel. Cauta pepenii de Dabuleni si vezi cum arata pe dinauntru si ce gust au.

      S-a intamplat ce era inevitabil: cultivatorii (ca nu prea mai are rost sa vorbesc de tarani) au descoperit ca trebuie sa faca bani, au descoperit substantele ce accelereaza cresterea, ingrasamintele (de multe ori puse in exces, mai ales daca vinzi in piata, unde nu te verifica nimeni; ironic, in supermarket esti verificat), soiurile cu coaja groasa, alea care rezista, dar nu au gust, si asa mai departe. Exact ce imi spunea un francez acum 20 de ani ca o sa se intample.

      00
  22. da, buna ideea, probabil se va implementa in 10-20 de ani de acum inainte, cand ne va impinge foamea si parazitii bosorogi care au arestat economia in interesul lor – cazul columbeanu si altii ca el, vor da coltul, pentru ca noi n-avem sanse cu inteligenta, trebuie sa asteptam primenirea resursei umane prin moarte

    00
  23. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/serele-codlea-o-comoara-a-romaniei-de-care-autoritatile-si-au-batut-joc-cum-a-fost-aruncat-la-fier-vechi-un-profit-urias.html

    https://www.agro-business.ro/cum-s-a-evaporat-o-parte-din-terenul-fostelor-sere-tatarani/2016/11/09/

    https://m.adevarul.ro/locale/galati/cum-disparut-serele-seromgal-cele-mai-infloritoare-afaceri-galatiului-epoca-comunista-1_575534ea5ab6550cb8b0b8cc/index.html

    Si multe, multe altele. Am foarte multe poze din stațiuni de cercetare legumicole, viticole, cole, cole, cole din anii 60, 70, 80 care azi nu mai exista. Munca actuala presupune utilizarea Google Street view… Am văzut din nou foste ferme, sere, livezi, silozuri și cap-uri părăsite în absolut fiecare colțișor de tara, de m-au apucat tot felul de stări, de la indignare, la furie, la dorința de a ii împușca pe toți porcii aia infecți care au distrus și distrug în continuare doar ca să își bage ei în burdihanele cât roata carului. Sau de fapt nu, i-aș scoate in câmp sa repare tot ce a căzut, plata fiind în mâncare și apa și sa plătească daune tuturor acelora ce după revoluție au rămas fără locuri de munca.
    Eu nu cred ca atata timp cat nu s-a menținut ceva ce deja exista și era bine pus la punct, se va mai construi ceva de la zero. Mai ales ca acum, spre deosebire de atunci, hotii au atata libertate încât fura pe față, cei mai mulți având funcții politice.
    Aici în Franța, în zona unde locuim noi cel puțin, e cumva o rotație, întâi au fost căpșunile din Spania, ca na la aia e mai cald, acum nu mai vezi decât franțuzești. Și asta e valabil și pentru piersici, cireșe și prune și zmeura samd. Când vine sezonul, apăi cele provenite din alte țări cam dispar.
    La raft, în afara de cele special amenajate cu produse internationale, as spune ca peste 70% din articole sunt franțuzești.
    Bineînțeles asta doar în anumite hipermarketuri. Dar ideea e ca se promovează agresiv pe „fabricat AICI”, se pun poze cu fermierii pe produse (unii arata cam caraghios dar meeeh nu toată lumea e fotogenică) , se menționează în reclamele TV, există panouri mari și mai mici pe marginea șoselelor cu „Piață producători locali prima la stânga, în fiecare zi de x și y”. Și oameni chiar vor produse de AICI. Și si eu am aceasta mentalitate, cum făceam și în țară sau in UK, băi, pe cât posibil, susțin producția locala.
    Chit ca și ăștia au bubele lor deloc mici, față de acasă, măcar pe lângă probleme există și implicare și solidaritate.

    00
    • Pai toate apartineau de CAP si alte organizatii comuniste. Dupa revolutie s-au facut bucati si a luat fiecare ce a putut. Ori asta, ori au asteptat celebri „investitori straini” care n-au aparut.
      Ce vreau sa zic e ca nu a existat un program real prin care toate chestiile astea sa treaca din proprietatea statului in proprietatea privata. Iar capitalul privat autohton nu exista, de aia a fost nevoie ca unii sa-l fure. Sau daca a existat un astfel de program, cu sanse cel putin teoretice de reusita, eu nu stiu de el. „Sa vina investitorii” nu-l consider un program economic real.

      00
  24. La pasul 2 cred ca ar fi bine ca statul sa finanteze mai usor/rapid asociatiile de producatori.

    00
  25. am ras: stabilit necesarul de fructe și legume al fiecărui județ în parte.
    Ceafa de porc si micii intra la legume sau la fructe?

    Vezi ca esti confuz:
    1. Te te gandesti la o solutie pentru o problema si o aplici la alta.
    2. Incurci productia la KG cu valoarea adaugata.

    Vrei sa asiguri necesar de hrana independent de importuri?
    Vrei balanta comerciala pozitiva pe agricultura?
    Vrei sa scoti oamenii din saracie?

    Joac-o p-asta: Poti sa scoti oamenii din saracie daca importi fructe/ legume pentru materie prima si exporti conserve/ mezeluri si alte bunatati. Elvetia e minunata si un exemplu genial cum sa faci agricultura, sa o faci bine, sustenabil si echitabil.
    Da noi cumparam de la elvetieni cafea si ciocolata.

    bonus: something something economie planificata, cine s-ar fi gandit?

    00
  26. Sa privim partea buna…

    00
  27. O sa explic o treaba din familie.Socrul meu se ocupa cu struguri si a luat si fonduri europene pentru treaba asta.Are vreo 10 hectare.A facut fel si fel de investitii pe acolo,totul bine si frumos,pana vin suedejii si strica toata piata si toti sunt nevoiti sa vanda sub pretul pietei,pentru ca un producator de struguri nu poate sa mearga sa ii si vanda in piata,iar un stand in piata genereaza si alte costuri(salarii,taxe,transport),iar marfa se strica foarte repede,in lipsa unei camere frig.
    Pentru ca cele mai mari costuri dintr-un an o reprezinta munca fizica,trebuie sa aduca oameni tocmai din Vaslui.Aia nu vin fara 120-150 lei pe zi/om,mancare pe alese,ca nici aia nu mananca orice+plus transport+cazare+tuica+tigari si asa mai departe.Il mai costa substantele si munca pe care o presteaza el.Udat,taiat,legat-repeat.Cand trage linie,ii raman si lui cativa firfirei pentu o munca enorma.

    Am vorbit cu cineva din patronatul legumelor si fructelor,sa incercam sa bagam strugurii in hipermaket.Socrul nu vrea,pentru ca aia inseamna sa trieze marfa si arunca foarte mult,asa ca prefera sa dea cu sacul,ca mai pune si marfa neconforma,numai buna pentru vin.Am mai venit cu o solutie,cu un utilaj care poate inlocui toate muncile pe care le are de facut cu oameni(taiat,legat,cules),dar n-ar da 20.000 de euro cat ar fi un utilaj din asta la mana a doua.De camera frig nici nu vrea sa auda.

    Ideea este ca solutii ar fi mereu,oricat de complicate ar fi caile,dar fermieri romani nu vor sa le implementeze.Sa nu uitam ca inca le place sa lucreze cu sapa in mana.La 3 ani dupa orice idee,ajunge sa imi dea dreptate,dar mi-e mai mare groaza cand stiu ce dezamagire va avea in toamna,cand nu va avea cui sa vanda,atat struguri cat si vin.

    00
    • Pai afacere de familie, poate trebuie sa te implici mai mult…

      00
    • @Cici, cândva, acum mai mulți ani Viorel Ilișoi a scris un articol a cărui concluzie (cred că și titlu, dar nu mai știu exact) era ”cel mai mare dușman al țăranului e tac-su”.
      poate că-și dorește să se implice, poate c-ar avea banii să se implice, dar nu ar putea s-o facă nici dacă ar fi taică-so, nu socru-so.
      ”tu să faci cum vrei tu la tine acasă/pe pământul tău”.

      00
  28. NOU
    #81

    M-am oprit la pasul 2. Ce e rau in a finanta pe toata lumea? Dar la rezultat. Am vazut ceva bun in Portugalia – Era asa: tot ce aveai de prisos in curte, duceai la centre de achizitie. Acolo erau licitate (exista o cantitate minima totusi, nu puteai sa vii cu o rosie, o para, un peste), ambalate, cu buletine de analiza (facuta pe bune). Dupa ce licitatia avea loc, iti luai banii, din care se scadeau serviciile oferite de acele centre – licitatie, ambalare, pastrare la rece.
    Dar de ce as finanta doar 10 mari? Pai pana la urma, din aia 10 o sa ramana doar 1, ca highlanderii. Si cu ce ne ajuta pe noi toti ca bogatia la sate (unde chiar nu este) se duce in maini putine? Putem arunca bani cum a facut China – exploatatii agricole intensive pe suprafete mici – de la iazuri/helestee cu fructe de mare/pesti (bazate pe energie eoliana sau solara) la sere incalzite si cu apa pompata tot pe baza de energie solara. Cand zic arunca cu bani – au aruncat, dar raspunsul a venit, sunt profitabile in conditiile in care mancarea e extrem de ieftina la ei, iar calitatea nu e chiar asa proasta. Alternativa era foametea la ei.

    00
  29. Zici foarte bine dar……Dar.

    Caz concret :) s-a dus Carrefour in Lunguletu sa cumpere cartofi cand s-a dat legea cu 51% legume romanesti.

    C: Oameni buni nu am cum sa trimit dube sa ia cartofi de la fiecare, trebuie sa va asociati. Ii dati cartofii unuia dintre voi si eu trimit tirul sa ia cartofii de la ala.
    P: Cum ba sa ii dau eu cartofii lui „Gigi”, daca vreti veniti sa luati de la mine . Eu nu ma asociez cu nimeni.
    C: Bine baieti, Multumesc o zi buna. „Sanatate si un praz verde.”

    00
  30. Este un subiect pe care se poate discuta la infinit:

    -agricultorul roman este supus unei concurente contradictorii, deoarece chiar daca nivelul taxelor si impozitelor este mic in Romania, valoarea subventiilor la hectar, pe diverse culturi , este diferita de la o tara la alta; nu romanii sunt fruntasii, asta e clar
    -agricultorul roman , de multe ori, face agricultura dupa ureche: nu are know how, nu are o abordare stiintifica, adica a inceput sa foloseasca si el la greu seminte olandeze, si mai foloseste chilicale tot dupa ureche (cateodata chiar ilegal si chestii interzise); ok, nu este el personajul negativ (comparat cu Turcia, de exemplu, sau chiar Grecia sau Spania), dar macar daca faci ceva, fa-o intr-un mod consecvent
    -sectorul legumicol este grav afectat de lipsa fortei de munca( da, ca se sta pe sant beat sau se pleaca la munca in strainatate, deci forta de munca calificata , disponibila lipseste); comparand cu Franta, Spania, pai in tarile acestea mari producatoare in agricultura exista o masa mare de salariati localnici temporari, care lucreaza 6-9 luni pe an, restul incaseaza indemnizatii de somaj decente, ceea ce ii transforma in angajati stabili, calificati-au familii, locuiesc in zonele respective; da, e o subventie ascunsa pana la urma, insa per total e bine pentru toti
    – din agricultura castiga putin producatorii si mult lanturile de supermarketuri: in Franta, asociatiile de producatori de lapte de exemplu au reusit , cu ajutorul statului, sa impuna un pret minim de achizitie; nu e imens, insa e o directie de urmat
    -lipsesc investitiile, iar creditele in Romania sunt foarte scumpe in comparatie cu creditele acordate in vest agricultorilor; lipsesc de asemenea echipamente, utilaje, tehnologiile sunt invechite
    -in Romania comertul este detinut exclusiv de lanturi straine( sa nu va inchipuiti ca nu exista si acolo niste influencing pt produse dintr-o parte sau alta)
    -lipsesc sistemele de irigatii, iar acolo unde sunt apa cateodata este scumpa: va dati seama ce tara de prostovani suntem daca suprafata irigata a scazut fata de 89, iar tendinta de desertificare/incalzire globala face cultura legumelor mai dificila- aici e exclusiv treaba statului roman sa isi stabileasca strategii si programe

    Ce ar putea sa faca statul roman:

    -sa identifice, in mod corect, independent, transparent zone cu potential in legumicultura (terenuri, climat, irigatii, forta de munca activa)si sa propuna programe/poli de dezvoltare: oameni buni, voi, pe cateva sute de hectare puteti cultiva legume (soiul x, y, etc): voi va constituiti in asociatie, noi va ajutam cu tot ce inseamna acte, etc, va oferim credite cu dobanda avantajoasa, garantata, va oferim consultanta, va ajutam cu autorizatii sa va construiti depozite /zone de ambalare (nu vinzi la supermarket din portbagaj), facem canale de irigatii: vreti, ok, facem, nu aveti chef, ok, ma indrept spre alta zona
    -sa regandeasca invatamantul agricol, pe zone de dezvoltare, sa instruiasca tehnicieni/lucratori in agricultura, la curent cu realitatile de astazi (nu oameni de dat cu sapa)
    -sa accelereze modernizarea zonelor rurale cu potential : asfalt, apa curenta, canalizare, gaze, internet, scoli renovate, cabinete medicale, pentru a atrage in mediul rural persoane instruite
    -sa gandeasca strategii agricole: la ce ne pricepem, ce putem cultiva cu succes luand in calcul conditiile climatice, specificul, cererea, concurenta, trendul de consum pe viitor

    00
    • am o singură mențiune cu privire la semințele olandeze de ceapă (aia rotundă ca un măr): atât fermierul olandez, cât și cel român care le folosește pot să și le bage în cur.

      00
  31. statul poate sa scada taxe pentru producatori, sa le mai scada o data pentru cei care desfac marfa local, sa mai scada o data pentru cei care o vand local, inca un bonus pentru cei care se asociaza etc
    poate sa dea niste facilitati speciale pentru cei care fac credite pentru productie si respecta ce e mai sus. masuri normale la cap
    niste programe de incurajare a consumului local, nu zic doar de legume si fructe. problema e generalizata, in afara de marii producatori de diverse, la nivel local e moarte clinica pe procesare primara. ma refer la micii producatori care vand brut totul sau aproape totul. cam de la astea pleci
    ce spui tu acolo e cel putin gresit ca sa fiu decent

    00
  32. la pasul 2 eu nu aș stabili un număr fix ci proporțional cu numărul de locuitori din mediul rural sau de comune și să aibă neapărat sediul principal în o comună.
    Numărul să nu fie determinat de numărul de sate sau orașe. Un sat este prea mic ca volum al producției la nivel național iar dacă luăm un oraș deja ajungem să vorbim de multinaționale agricole.

    e.g. la fiecare 10 comune în județ, să permită finanțare pentru 2 sau 3 producători locali.

    00
  33. Ai zis-o bine. Din păcate, „căpoșenia” e o trăsătură principală a românului. Nu se poate ca vecinul să o ducă la fel de bine ca și tine. Românul nu poate suferi chestia asta, așa că mai bine refuză sau sabotează toate planurile care ar ajuta comunitatea. Vorbesc din experiența de a fi copilărit 17 ani într-un sat ardelenesc, unde nu se putea face nimic la comun, din simpla frică că vecinul o să aiba parte de același beneficii chiar daca nu a depus același efort ca și tine. Am observat aceiași chestie și la oraș, vecinii nu curățau zona verde de pe lângă bloc, doar pentru că vecinul de la 2, nu voia să participe la curățenie. Vorba aia, de ce să fac eu pentru altul?

    00
  34. Pasul 4. Zburam din UE.

    Toti PSD-istii au dubla erectie!

    00
  35. ăsta-i doar analfabetism economic!

    00
  36. Ati auzit de Comuna Matca ?

    Ia uite aici: https://www.google.ro/maps/@45.8546101,27.5229102,5451m/data=!3m1!1e3

    Nu stiu cat de organizati sunt, daaaar daca 10% din comunele din Romania ar fi asa, altfel am sta.

    00
    • sau mai bine sa fie cate o uzina producatoare de masini in fiecare judet.
      aia din matca sunt asa dinainte de revolutie. si nu sunt lucrurile chiar roz acolo

      00
  37. Discutia asta despre productia interna de legume e la fel de veche ca aia despre autostrazi sau despre, de ce nu s-a facut ceva in Romania in ultimii 30 de ani.
    Situatia simpla e cam asa. Marile magazine unde merge romanul sa se indoape de sarbatori sau cand e pandemia, au niste asa zise standarde de calitate si cantitati ce trebuiesc livrate. Chestia asta se face printr-un contract beton pentru magazin, dar cam naspa pentru tine ca producator daca nu poti livra. Si de aici incep problemele cu adevarat. Volumele cerute de anumite magazine sunt imense si nu cred ca exista vreo cooperativa din asta de tip nou care sa poata livra la foc automat cat cer baetii astia. De asemenea sunt anumite standarde de calitate pe care trebuie sa le indepinesti tu ca producator. Rezultatul, nu stiu sa existe vreun producator mare de legume sau o cooperativa serioasa care sa poata atinge standarde pe care aparent polonezi le pot atinge alti vecini de-ai nostri.
    Ce e de facut in situatia asta. Pai foarte simplu, ai teren agricol pe care nu-l folosesti, uite de la noi suma asta, noi il luam si ne facem treaba. Prin noi, pot intelege o companie infiintata de stat unde statul este actionar minoritar iar restul este deschis publicului, compania fiind listata pe bursa. Un fel de Petrom, dar varianta pa legume. Aceasta mareata companie se va ocupa de productie cu orientare majora catre productie pentru uz intern. Desigur, daca lucrurile merg bine, te poti extinde in afara tarii. In acelasi timp, pentru a pastra preturile corecte, as face diverse magazine de vanzare in diverse malluri sau hypermarketuri sau piete pentru nostalgici. Si asa dai posibilitatea oricarui nationalist nostalgic sa se duca la gostat ca pe timpuri, eventual oferi experienta de stat la coada daca iti doresti. Iar pentru astia mai tineri, le dai posibilitatea sa aleaga un produs bun facut in Romania sau chestie care nu au gust aduse de prin afara?!
    Faza e, ca nimeni nu ar vrea sa se faca o asemene chestie intrucat e complicat de facut, spagile nu sunt asa de spectaculoase si e de munca. Ori numai bine, spui ca vrei sa faci si ceri o spaga consistenta, de la diversi cu diverse interese pe zona asta?! Si apoi anunti cu un ton grav, ca avem o problema?!

    00
  38. Pasul 4. Se emit cartele pentru populatie in baza carora isi cumpara alimente doar in limita necesitatilor personale.

    00
  39. Eu v-am mai zis, dacă ajunge Vali președinte, biciuirile zilnice pe spate o să fie ultima noastră problemă. Mergeți la vot!

    00
  40. Scenarii prea complicate. Va spun eu cum se rezolva problema in maxim 30 zile. Controale ANAF la importatorii de legume/fructe. Controale pe bune fara abuzuri sau fara spagi/pile – cu legea in mana. 90% dintre ei se vor inchide pentru ca bubuie de nereguli. Automat piata se va regla pentru ca exista cerere si se va indrepta spre piata locala

    00
    • controalele anaf sunt pe bune si cu legea in mana. dar asta nu ii impiedica sa ia spaga si sa inchida ochii la magarii
      acolo e foarte simplu, vama e zona in care se scurge banul. o idee haioasa e sa se verifice cantitatile care sunt declarate stricate si ce se intampla cu ele. umbla o vorba ca sunt si tiruri care nu se inregistreaza, dar nu cred ca se poate asa ceva

      00
  41. Celor 90% care vor culege strugurii care aparțin la aia 10% mai smecheri sa li se puna botnita ca sa nu haleasca din ei. E o smecherie patentata de grofi unguri in Ardeal.

    00
  42. Suprafața minimă de teren pentru o cultură decentă de Drambuie este de minim 1000 de mp.

    00
  43. Dau spaga sa ma angajez in postul ala responsabil sa numere recoltele celor inscrisi in CAP.
    #livinglavidalocaincommunism

    00
  44. Prin natura meseriei merg in piata de en-gros zilnic. Nu vrei sa stii ce chin am din mai pana in octombrie cand trebuie sa iau de la producatori romanesti. Acum ceva ani, a bagat ANAFul un carnet de producator care a inlocuit borderoul de achizitie. Ideea e buna, ele sunt date de Primarie doar catre aia de au declarat teren pe care cultiva chestii, iar in baza lui si a datelor din el (se completeaza mai mult sau mai putin precum o factura), producatorii (taranii) platesc datoriile. Problema din practica e ca eu, comerciantul, nu prea am cum sa vand marfa romaneasca, ca nu am intrare pe ea (adica taranul ala nu vrea sa imi dea foaie din carnetul de producator ca sa nu plateasca impozit). Cu chiu, cu vai, mi-am gasit 2 3 producatori de la care iau toate produsele si imi dau act, dar intervine problema logica: ei stiu ca sunt singurii care dau acte, deci au preturi mai mari si uneori calitate dubioasa.

    00
  45. De ieri mă gândesc la faza aia cu BLOGGERII. La climă. La posibilități. Prostii din astea. Și cred că am o soluție bună.

    Pasul 1: stabilit necesarul de BLOGGERI al fiecărui județ în parte.

    Pasul 2: finanțat 10 BLOGGERI din județul ăla. Doar 10. Nu 100. Nu 30. Nu 400. Nu pe toți. Nu fiecare țăran cu 800mp de grădină. Motivele sunt evidente: finanțând mai mulți, îi ții pe toți în sărăcie. Așa, fie se unesc într-o companie și se pun de acord și lasă căpoșenia deoparte, fie dispar.

    Pasul 3: băgat forțat marfa în magazine.

    PASUL 4: dat extemporal în fiecare zi din ce-au scris BLOGGERII

    00
    • dont be cârnat.

    • nu sunt. doar am aplicat o chestie de logică elementară pe care și eu am învățat-o târziu. aplică linia argumentativă pe care o folosești în cazul x și în cazul y. dacă-ți dă cu virgulă, linia argumentativă e de doi bani.

      00
    • berenger ai gresit … din cifrele de mai sus taie un 0 si te apropii de realitate :)

      00
    • Ai aplicat prea mecanic totuși.
      La 2 trebuia: „nu fiecare blogger cu 1-2 fiskar”.
      La 3: „băgat forțat articole pe bloguri”

      00
  46. Cred că e ca la investiții pe termen lung. Trebuie diversificare, de asemeni selecție in funcție de productivitate. Din aia 10, e posibil că 5 sa fie loaze sau șmecheri. Soluții nu dau, le țin pentru mine că viața e grea și lumea rea!

    00
  47. bagat fortat?? convinge tu pe mega sau pe carrefour sa le bage fara taxele uriase de raft.

    00
  48. Pentru sponsorizare in primul rand ar trebui sa fie obligați sa vândă in țara ca degeaba ii sponsorizezi dacă aia vând afara, si nu doar la legume e valabil, la carne o mulțime sunt sponsorizați fix degeaba, totul se duce afara

    00
  49. Tocmai ca suntem in UE nu cred ca o sa se intample ceva in agricultura. Am prieteni ce lucreaza pentru ministerul agriculturii in Franta si povesteau ca totul este calculat si centralizat. Productia la un hectar trebuie sa fie d X tone. Daca tu ca producator ai obtinut X+3 tone alea 3 tone iti raman in brate. In realitate totul este controlat de la cantatea de ingrasamant, la seminte si in general toata limea iese la.cantitatea de X tone. Acum. Cei care au varsta mea aprox 40 ani isi amintesc probabil perioada in care agricultorii francezi blocau sosele, varsau lapte pe camp si dadeau foc la.recolte. Aia este perioada in care s.a implementat chestia asta. Realitatea este ca la nivel de UE avem mancare sa ne punem.si in cap. Toata lumea vorbeste acum de cantitatile enorme de produse alimentare care merg la gunoi. Chiar si in Romania. Citeam ca in US unde piata chiar este libera, datorita dezvoltarii tehnologice, pe ansamblul teritoriului au redus suprafata agricola cultivata in ultimii 20 ani cu 9% Mandri, declara in contextul.eco actual ca cei 9 % s.au intors la natura. In concluzie agricultura in RO o vad ca pe ceva ce trebuie axat pe calitate si nu pe cantitate. Ceva in genul rosiilor italiene ca tot vorbim de rosii. In afara de Italia nu le gasesti decat pe la raioane de basini si impresii in resrul UE si la.niste preturi de iti trece pofta.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.