Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

69 comentarii

  1. Cumva sotia magistratului ( daca mai traieste ), va primi jumatate din pensia lui, acum ca el a murit ? Jumatate din 77000lei ?

    00
    • Doar dacă n-are un venit propriu, sau dacă propria pensie e mai mică și optează pt cea de urmaș. Trebuie s-o ceară.
      Și e posibil să mai fie niște condiții.
      Plus că, de unde știm dacă nevastă-sa mai trăiește.

      00
    • *AB apare o soție pentru un venit de 7000 de euro nu se găsește?

      00
    • Unde mă înscriu? :)
      Pt mine e ok și 2000 euro, n-am nevoie de 7000. :)

      00
  2. Dacă tu ca producător îi dai pe 20-30 de bani și nu îi vrea nimeni. De ce nu se face transport în piață undeva.. îi dai pe 80 de bani și gata..?
    În aproape orice piață sunt câteva tarabe libere mai fără „vad”.. dar daca ajungi tu producătorul cu preț la jumate ți-ai făcut și vadul..

    00
    • Explica în articol, e mai scump pentru ei sa le transporte, sorteze, ambaleze și sa le vândă cu 20 de bani decât sa le arunce pe câmp.

      00
    • Daca e scump sa produci si nu merita efortul sa se apuce de altceva, dar mai bine facem „spectacol”.

      00
    • Deci e mai scump să le transporte, sorteze, ambaleze și să le vândă (să plătească vânzător și taxă de tarabă), decât să le arunce, dar comercianții au adaosuri prea mari? Comercianții care fac fix asta, le transportă, sortează, ambalează și le vând.

      Dacă e mai avantajos pentru ei să arunce marfa, decât să o vândă la prețuri mici și totuși fac asta an de an, nu e dracul chiar așa de negru. Sunt, cel puțin, 5 ani de când aud știri din astea și totuși oamenii o țin pe a lor. Nu se asociază, nu fac nimic să schimbe situația.

      Aș fi primul care ar susține agricultura românească, dar mă scârbește când ajung la poarta omului din Lungulețu și îmi vinde cartofii la același preț din piață. Mă scârbește când ajung la Voinești și vrea să îmi vândă mere cu preț mai mare ca în piață. Mă scârbește când mă mai duc pe la țară și vor să îmi vândă roșii la același preț din piață sau mai mare (producători de roșii, nu țărani care vând 3-4 bucăți în fața curții).

      Prin piețe vezi legume românești mai scumpe ca cele de import. Nu are sens pentru mine. De ce e mai scump usturoiul sau ceapa românească decât produsele din China? Dă-l în plm de usturoi, ce îi fac românii de e așa scump? Sau ce îi fac chinezii de e așa ieftin?

      Cartofi din egipt (țară secetoasă), roșii și ceapă din olanda (practic o mlaștină), usturoi din china etc. Toți vând mai ieftin ca producătorii de aici. Ceva nu se leagă.

      00
    • Arunci legumele? Bye bye subventie… e atat de simplu.

      00
    • @ubercool … daca pentru tine rosiile din Olanda sau merele din Polonia au acelasi gust cu rosiile sau merele din curtea taranului atunci nu te mai obosi sa cumperi legume si fructe romanesti.
      Pepenii din Grecia nu se pun, da!

      00
    • XXX
      „@ubercool … daca pentru tine rosiile din Olanda sau merele din Polonia au acelasi gust cu rosiile sau merele din curtea taranului”

      Partea proasta e ca nu au acelasi gust, sunt ceva mai bune.

      00
    • @radu mihai e simplu să tai cu sabia nodul Gordian, dar ce te faci când siguranța națională depinde de hrană?

      00
    • Partea proasta e ca nu au acelasi gust, sunt ceva mai bune.

      Pentru mine si pentru tine si pentru unii da, au gust mai bun. Dar altii au covid din nastere si nu pot face diferenta si pentru ei legumele si fructele au acelasi gust indiferent de tara de provenienta.

      00
    • Dacă ați sta pe lângă niște țărani, ati afla ca s au dat de mult pe soiuri din Olanda, Cehia sau alte tari…

      00
    • Este clar ca problema provine de la producatori, nu de la lanturile de supermarket-uri care nu vor sa cumpere marfa romaneasca. Daca marfa de la noi ar fi de calitate similara, dar mai ieftina sunt convins ca toti comerciantii s-ar bate sa o cumpere. Dar din pacate de obicei este de o calitatea mai slaba sau este insuficienta si nu se justifica efortul de a negocia cu 50 de producatori independenti in loc sa ai un singur importator care iti aduce constant exact cantitatea pe care ai solicitat-o.

      00
  3. Fermierii aia is batuti in cap. Inteleg, or fi preturi mici, dar si 1 leu e mai mult decat nimic. Asa, aruncand productia, nu rezolva nimic.

    Sa mareasca toate plajele din toate statiunile si atunci putem spune despre ei ca au facut o treaba buna.

    00
    • Pana la urma mi-am dat seama ce rezolva producatorii respectivi… le place munca-n zadar. Placerea lor e sa munceasca pamantul degeaba fara sa vanda ca e greu cu taxe, impozite…
      In acelasi timp sunt si producatori care au contracte cu lanturile de magazine. Aia care-si arunca productia oare de ce nu-i intreaba ce-au facut si cum pe cei ce au reusit?

      00
    • In acelasi timp sunt si producatori care au contracte cu lanturile de magazine. Aia care-si arunca productia oare de ce nu-i intreaba ce-au facut si cum pe cei ce au reusit?

      predictibilitate, aia au făcut.

    • Ai auzit de dumping? Tu ai mulți bani…practici un preț „subvenționat” să „tufi” piața. Scoți concurența din piață fiindcă nu are capitalul tău apoi vii și câștigi că ți-ai făcut monopol… cât vrei tu, cu tot cu șpăgi la Consiliul Concurenței… Care nu se uita la prețul legăturii de leuștean

      00
    • @Pato Basil, dumping-ul asta cam tine de ani de zile.

      00
    • @andrei g…in sezon tot din piata cumpăr! Produsele sunt mai proaspete, nu mă interesează să arate toate la fel, prețul este mai bun. Mai au și gust, parfum de ce trebuie.

      Dar acum îmi procur o parte din legume din propria grădină :) mai pun pe blog din când în când câte o poză.

      00
    • @Pato Basil, in piete 90% sunt comercianti, deci tot nu cumperi de la producatori.

      00
    • @Andrei G: Shhh! Lasa-l ca nu stie; nu-i strica visul.

      Nu zic, or fi vreo 2-3 producatori in piata, dar era cat pe ce sa cumpar eu niste rosii romanesti direct de la sursa – aveau certificat afisat. Atat doar ca ca pe una am gasit o eticheta care mi-a aratat ca au fost crescute de bunica Ayllin si bunu’ Hassan. Da, da, sa sustinem productia interna. Stiti cutiile alea pline de pepene verde din magazine? Intr-o parcare l-am vazut pe unul ca incarca pepenele si lasa paletul gol in parcare. Dupa ce si-a umplut duba a plecat; a doua zi, l-am vazut la Targul Producatorilor Locali si-l vindea cu 5 lei per kilogram desi el il cumparase cu 0,89 bani. Ala da „producator”!

      00
    • Și aici e vina mea?
      Dar poate mă ajută locația „de netrăit” (zic să legăm puțin articolele) la Brăila mai găsești și producători locali prin piețe, mai mulți decât în orașele alea mari…unde la cat de scumpe sunt terenurile nu este fezabil să produci…deci tot la săraci :)

      Deci vorbesc dintr-o altă perspectivă!

      00
    • @Pato Basil, este simplu sa-ti dai seama daca un vanzator este comerciant sau producator. Daca il vezi mai mult de 1 luna in piata este clar ca nu este producator. Exceptie poate cei care vand pepeni sa spunem, ca acolo nu se strica atat de usor si poti sa vinzi toata vara.

      00
  4. Pentru știrea 2, cea cu legumele aruncate – știri de astea apar anual, ai zice că după atâta timp oamenii ar trebui sa înțeleagă că degeaba produci dacă nu ai cui sa vinzi și ar trebui că înainte de a incepe sa produci sa estimezi cat vei produce și să vezi unde o sa vinzi.

    De obicei, cum este și în acel articol, știrile de acest tip vin la pachet cu prezentarea și criticarea diferentei dintre preturile de vânzare a produselor in tarla și prețul de vânzare din piața.

    Mai demult erau cu laptele – cum se poate că țăranul năpăstuit și obidit sa vândă laptele cu 0,8-1 leu pe litru iar multinaționalele șmechere sa vândă acelasi lapte in magazin cu 4-5 lei pe litru.

    Bine, in articolele astea nu lua nimeni în calcul că fermierul dădea laptele la poarta casei, iar procesatorul de lapte avea niște mașini frigorifice cu care îl transporta, făcea niște analize la lapte, avea niște utilaje și il pasteuriza, îl ambala si îl ducea in magazin.

    Magazinul avea și el un adaos, deci diferența de la 1 la 4-5 lei nu era toată doar profit, iar asta s-a văzut când au început să apară prin piețe și alte locuri automatele de lapte ale producătorilor – ce sa vezi, nici producătorii nu vindeau laptele cu 1 leu litrul, ci cu vreo 3-4 lei.

    Revenind la legume la mine în oraș în piața sunt locuri pentru producători și locuri pentru comercianți – dacă doar citești articole de acest tip ai crede că producătorii dau cartofii și castraveții cu preturi de 15 ori mai mici cum se sugerează in articol, dar în realitate preturile sunt similare, ba chiar uneori la producători sunt mai mari, pentru că ei spun că produsele lor sunt mai bune.

    00
    • Pe la mijlocul primăverii, vindeau primele legume românești la prețuri astronomice (roșii cu 20-25 lei pe kilogram).

      00
    • Nu sunt fermier dar totusi comerciantii ajung sa vanda cu preturi DE 15 ORI MAI MARI decat cel oferit productatorului. Da-o-ncolo de logica! Pricep si eu ca e vorba de costuri, lazi frigorifice, transport, logistica angajati si profitul comerciantului dar totusi 15 ORI MAI MARI? Nu adaos 15-20-50%. Nu de 2 sau 3 ori mai mari. De 15 ori frate!!!

      Vreau sa stiu si eu ce tara din vestul europei is mai bate joc in halul asta de proprii producatori permitand comerciantilor profituri de calibrul asta? Probabil ca nu vom gasi.

      00
    • gabriel, ca să înțelegi, caută clipurile alea cu traseul laptelui. producător mic, cisternă, centru de colectare, fiert și ambalat, transportat până la magazin, pus pe raft.

    • ASta cu legumele aruncata e destul de simpla. Toti fermierii romani au vazut ca anul trecut s-au vandut bine castravetii. Asa ca au zis la unison „Anul asta plantam castraveti”. Si au suprasaturat piata cu castraveti. Normal ca pretul castravetilor s-a dus in pamant.

      asemanator cu ce s-a intamplat cu arborele de cacao prin 2016-17 in Coasta de Fildes si Ghana, cand au defrisat toate rezervatiile, au plantat arbore de cacao si pretul kilului de cacao a scazut la o treime. pam pam

      00
    • @Gabriel
      Este foarte simplu de unde apar diferențele de preț.

      In primul rand nu cred că există produs care să coste de 15 ori mai puțin la producător fata de prețul din piața.
      In al doilea rând ca exemplu să luam cartofili, care sunt prezentați și in articol că acum costa 20-30 de bani – in piața costa cam 2,5 lei, deci ar fi de 8-10 ori mai mult – APARENT o afacere extraordinară pentru comerciant și practic o jecmănire a producătorilor.

      Întrebarea logică, care nu are cum să existe în astfel de articole lacrimogene este de ce producătorul nu merge sa vândă el cartofii in piata și să câștige de 8-10 ori mai mult ?

      Răspunsul de obicei nu convine oamenilor și atunci este evitat, pentru că pentru a putea vinde cartofi in piața trebuie :
      -sa ai mașina sa ii cari in piața, că de la 30-40-50 de km de oraș nu poți aduce cartofii in piata cu roaba sau in spate;
      -trebuie sa ai om care sa stea sa vândă, ca ește chiar producătorul sau altcineva nu contează, dar un om nu poate sa mai facă altceva, trebuie sa stea in piata 1-2 luni să vândă cartofii – acel om care sta in piata trebuie platit;
      -la piața trebuie să plătești o taxa pentru taraba unde vinzi;
      -sa ai o oarecare ideea câți cartofi poți vinde, că dacă tu aduci 500 de kg pe zi dar vinzi doar 200 kg în câteva zile nu o sa mai ai unde sa pui cartofii, că la piata nu îți dă nimeni spatiu să depozitezi tone de cartofi sau daca îți dă te costa cât nu face;
      -cartofii nu sunt că sticlele de plastic, să ii recoltezi acum și să ii tii oriunde până se vând, pentru că se strica, deci trebuie sa ai un loc unde sa ii depozitezi, care să îndeplinească anumite condiții de aerisire + umiditate.

      Ei, dacă aduni costul la toate astea și împărți la cat kg de cartofi poți sa vinzi pe zi o sa constați că prețul pe kg de cartofi vândut nu are cum sa fie că in tarla.

      Iar în final o să dau un exemplu mai simplu să înțeleagă toată lumea- să spunem că stai in mijlocul pădurii la 30 de km de oraș și vrei sa bei un suc care costa 2 lei – oricine ți-ar aduce acel suc are niste costuri, fie că e vorba de cheltuieli cu o mașină, benzina sau cheltuieli care țin de timp, că trebuie să piardă o zi sa vina sa cumpere sucul si apoi sa vina pe jos sau cu bicicleta in mijlocul pădurii sa îți aducă ție sucul – deci chiar daca sucul costa 2 lei transportul lui poate să coste și 50 lei, deci între prețul produsului și prețul de transport/punere în vanzare nu este nicio legătură.

      00
    • Aaa nu.
      Ala care aduce sucul în padure nu aduce cate o sticla odata. Da ok costa 50 de lei sa faci un transport de marfa in padure dar asta a fost dintotdeauna. Totusi eu nu inteleg cum in alte tari toate astea se intampla si totuși nu este considerat ca aici ca daca nu ai adaos comercial 1000 1500% nu poți face afaceri. Cum dracu grecu poate sa vanda apa pe insula remote, adusa cu barca, ținută in gheata adusa si aia separat, ba cum ala poate sa aibe adaos fata de magazin doar 300%. Numai romanii proști au pus botul la prosteala asta, ca nu se poate face comerț decât cu adaos peste 800%. Sunteți tâmpiți daca justificati asta. Apa plata de 15 ori mai scumpă. Prețuri la cazare în pisatul de litoral romanesc de multe ori mai mari decât în destinații exotice de lux. Daca vi se pare ok sa platiti cate 2euro kilu de orice. Ce mai sunt 10 lei nu? Un kg de rosii 10 lei. Caise piersici cirese visine etc toate 10 sau mai mult. În piata.
      E o nebunie nejustificata. De ce de exemplu acceptam ca trebuie sa fie inflatie. De ce tot timpul preturile cresc cand productia devine din ce în ce mai eficienta în majoritatea cazurilor. Nu neaparat la mancare.
      De ce plătesc acum mai mult pe rosia produsa cu super utilaje seminte etc decât pe aia produsa mai ineficient, cu mana, de acum 30 de ani.
      Intermediarii va mint si voi puneti botul. Nu, nu se justifica adaosuri de peste 10x. Nu mai fiți râme

      00
    • @Mir, s-a spsu si mai sus, dar repet si eu ca sa intelegi de ce acceptam adaosurile alea de 10X ale comerciantilor.
      Le plangem de mila saracilor producatori ca trebuie sa-si vanda produsele cu preturi de nimic, dar atunci cand vin ei sa vanda in piete de multe ori ajung sa aiba preturi mai mari decat comerciantii. Producatorii urlau peste tot ca nu primesc mai mult de 80 de bani pe litrul de lapte si procesatorii il vand cu 4-5 lei. Dar in acelasi timp si taranii care vin cu lapte la piata il vand cu 3,5 – 4 lei.

      Cartofii se vand cu 20-30 de bani? De ce nu se asociaza 10 fermieri si sa vina sa-i vanda in pietele din orase cu 1 leu?

      00
    • @IonutO
      Ciclitatea asta (productie mare => preturi mici => productie mica => preturi mari => productie mare) am vazut-o si prin anii ’80 la ceapa (ma rog, mi-a explicat-o tata).

      00
  5. 2. „Nu trebuia să avem cartofi din import” zic ei. Nuş cum dracu, dar când cartofii noi din Egipt erau 5 lei, ăştia din România erau 15. Cât să alegi cu sufletul?

    Iar anul trecut, invariabil pepenii din Grecia din supermarketuri au fost mai buni decât cei din piață (poate am fost eu ghinionist)

    00
    • La partea cu pepenii. Acum vreo 3 saptamani am luat de pe marginea drumului (dupa am aflat ca e „import Spania” si nu se putea gusta) cu 5 lei kg. Mi-a stat de doua ori in gat. Odata pentru pret si a doua oara ca a fost cam necoapta.

      Acum o saptamana am luat cu 4 lei kg, romaneasca, a fost buna. Acum 3 zile am luat din Selgros, import Grecia cu 2,49 lei kg, la fel de buna. Concluzia? Voi lua in continuare de la Selgros. Da, vreau sa sprijin producatorii locali dar am un prag psihologic de 10% peste care nu pot sa trec, in „saracia” mea. Deci, la produse relativ egale ca si calitate sunt dispus sa dau pana la 10% in plus pentru produse romanesti dar 50%-100%… nu.

      00
    • Am luat acum o saptamana pepene cu 1.8ron din Kaufland. In piata Crangasi era undeva la 3-4 lei. La Kaufland stau la 23-24 de grade toata ziua si pot sa mă holbez cât vreau eu fără să tragă nimeni de mine și pot să plătesc cu cardul.
      Piața ar trebui să atragă prin prețuri bune și calitate extra. În Londra la o piață volantă, anul trecut am luat așa:
      cam 2 kg de roși cherry (normale, galbene, portocalii)- 1lira
      cam 2.5kg de banane- 1 lira
      10 avocado mici- 1 lira
      6-7 kaki/sharon- 1 lira
      6-7 legaturi mari de ceapa verde- 1 lira
      3 pepeni galbeni- 1 liră
      Chiar nu am habar de erau așa ieftine, dar mereu găseam fructe și legume la prețuri sub supermarket-urile lor și mai ales sub prețurile din Ro.

      00
    • @pipzn O cunostinta imi spunea ca trebuie sa sustinem producatorii locali (de orice). Si eu am spus, ca sunt de accord, dar cat sa fie procentul pe care sa fii dispus sa il platesti in plus doar pentru ca e produs local (la aceeasi calitate)?
      Fiecare (daca ii pasa) isi stabileste singur limita; la mine cred ca este 10%-20%.

      00
  6. Se pot baga la murat castravetii. Dar e mai bine sa ne plangem.

    00
    • Și pe unele site-uri specializate am văzut că mai sunt domnișoare care folosesc castraveții 😉

      00
    • Ca sa bagi la murat 10 tone de castraveti ai nevoie de niste echipamente. Nu cred ca se poate face manual.

      00
  7. Am niste povestiri cu tarabagii co-etnici ai lu’ Gelu Sunday din piata de la Hale din Ploiești de stă mâța in coada.

    Ii înțeleg perfect pe țăranii care distrug marfa decat sa le dea pe nimic foștilor robi ai lui Stefan cel Mare.

    00
  8. Problema castravetilor/cartofilor/insert leguma here este mult mai simpla. Nu te apuci sa produci fara piața de desfacere. Mai întâi faci contract pe x lei/kil, atâtea tone cu magazinul/asociația de producători și după aia onorezi comanda.

    Probabil și ploile abundente din ultima vreme au dus la o supraproductie de castraveți.

    Nu știu cum funcționează la castraveți, dar am avut ocazia sa dezvolt o aplicatie de gestiune în domeniul producției de bere. Fabrica de malț finanțează în avans țăranii sau asociațiile cu semințe de orz și pesticide, aceștia livrează orz la termenul stabilit și în cantitățile stabilite, li se plătește prețul agreat din care se scad costurile cu semințele și pesticidele. Pretul plătit difera însă de calitatea orzului livrat, ceea ce obliga țăranul sa fie responsabil. Astfel exista predictibilitate și pentru țăran și pentru fabrica de malț.

    Presupun ca si in cazul castravetilor se pot incheia contracte cu fabrici de conserve, horeca sau supermarket-uri. Nu ai cum sa vinzi la „piață” tone de castraveți, mai ales ca vorbim de un produs perisabil dacă nu e ținut în anumite condiții care generează costuri suplimentare de depozitare.

    00
    • Ce nu inteleg este de ce nu se asociaza mai multi fermieri sa construiasca un depozit climatizat, si sa colecteze toata productia dintr-o zona. Cred ca asta ar rezolva, sau cel putin ameliora, problema de care se plang marketurile.

      00
    • românii și asocierea…

    • @ Rumbu Multe firme mari ar fi fericite sa faca contracte in stilul asta (asigura finantare, seminte, ierbicide etc pentru o cantitate/calitate/pret garantata). Problema este ca daca pretul produsului creste semnificativ, producatorul da teapa si vinde pe piata; justitia nu ajuta sa penalizezi astfel incat producatorilui sa nu ii convina sa faca astfel de scheme.

      @ florin Imediat dupa revolutie, in loc sa reformeze CAP-urile, taranii au preferat sa demoleze cladirile ca sa obtine cateva materiale de constructie. Dupa 30 de ani de la asta… ce spune Vali.

      00
  9. Se plang fermierii degeaba, daca nu evolueaza or sa aiba aceleasi probleme an de an. Trebuie sa creeze asociatii ca sa isi poata permite utilaje (banca imprumuta mai usor asociatiile decat pf-urile), ar putea eventual sa isi faca propriile piete de deschidere si plus ca altfel negociezi cand ai in spate 1000 de fermieri decat de unul singur. Dar nu se poate pentru ca romanului ii e frica de fostele CAP-uri si sigur intr-o asociatie „o sa ii fure pamantul cumva).

    Asa ca vor supravietui doar cei care se adapteaza (si sunt exemple, gen https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/trei-cooperative-agricole-o-asociatie-si-circa-400-de-fermieri-si-au-unit-fortele-pentru-a-trece-d)

    00
    • Sau fermieri vor considera ca cine sa va ocupa cu organizarea si obtinerea de contracte castiga prea mult din „munca lor”.
      Mai bine castig eu singur 10 lei decat sa ma ajute careva sa castig 20 de lei din care sa imi ceara apoi 3 lei doar pentru ca a dat cateva telefoane. Telefon am si eu si puteam sa sun…

      00
  10. 6. Ce placă de surf e aia? Sau e ceva CGI?

    00
  11. Ieri, de ziua americii, am citit ca China a trimis un om la plimbare prin spatiu sau ca China a terminat nush ce autostrada de 3 mii de km.
    Despre America am citit ca s-au luat oamenii la bataie ca unul cu cuc care se considera femeie s-a dus la baie la femei si s-a dezbracat acolo de fata cu ele

    00
    • Poate ar trebui sa citesti alte siteuri, unele care nu pupa cucul chinezesc? Sa citesti cum are China lagare de reeducare? Sa citesti cum o firma americana a fost prima cu vaccinul care opreste pandemia chinezeasca? Sa vezi chinezi cum se caca in aeroport?

      Dintotdeauna americanii au avut chestii de genul asta in care oamenii seriosi mergeau pe luna si feministii ardeau sutiene. Progresul de la ei vine, nu de la chinezi.

      00
    • Mda, americanii au pfizer si moderna singurele vaccinuri care protejeaza pentru ani de zile +90% toate variantele de covid alfa delta lambda , chinezii conform vechiul principiu au facut 6 vaccinuri toate mediocre cu protectie la limita 50%. Dar lumina vine de la rasarit si e platita in renmimbi

      00
    • Cred ca ar trebui sa las pe unii cu ceva talent la scris sa va explice cum e cu traitul din amintiri in prezent.
      Iar vaccinul ala e facut de firma germana a unor turci, pfizer se ocupa cu logistica si marketingul pe anumite piete. Vaccinul ala se distribuie si in China, dar nu de catre Pfizer

      00
    • @Xxx, acum putem sa spunem ca este oarecum normal ca de ziua Statelor Unite sa nu fie prea multe realizari americane. Asta pentru ca majoritatea s-au axat pe mancare si bautura.

      00
  12. 2. Luat odata de la un nenea agricultor rosii „Bio”, crescute in gradina, la care imi zice asa cu jumate de gura: sa le spalati bine inainte de consum ca am dat cu putin sulfat de cupru (piatra vanata). Din ce am vazut dupa, chestia asta e interzisa in UE de prin 2007 pentru a se folosi pe culturi, asa ca nasol si cu ceea ce se vinde prin piete de la tarani.

    00
    • Daca taranii nu le-ar stropi deloc productia ar fi muult diminuata. Ai manca 3 saptamani rosii nu 3 luni de la aceasi planta.

      00
    • @Alex, si atunci de ce sa cumperi produse de la tarani? Nu mai bine cumperi de la producatorii industriali? Adica si aia stropesc legumele si fructele, dar macar controleaza mai bine cantitatile de ingrasaminte si pesticide.

      00
  13. Gandire reactiva(sau “Idiocracy” in viata reala): operatiunea de largire a plajelor nu a inceput ieri, se deruleaza deja de cativa ani, dar nici un cretin din aia multi care freaca menta pe la autoritatile publice nu s-a gandit pana acum la problema cadastrarii suprafetelor rezultate. La fel cu interzicerea plasticelor de unica folosinta, in doi ani de cand a fost directiva UE, in conditiile in care toata lumea stia termenul, nu a fost nici unu’ in stare sa gandeasca putin proactiv si sa elaboreze legislatia INAINTE sa expire termenul. Ba chiar ministrul mediului spune ca o sa facem, dar nu-i graba, ca nici alte tari nu au facut …??? Exact gandirea aia de elev de generala: “ nu am facut tema, dar lasa ca suntem juma’ de clasa care nu am facut-o, nu are cum sa ne puna nota 2 la toti”.

    00
    • Cat timp nu exista repercursiuni imediate nu (cred ca) vor face mare lucru anticipat. Probabil statul roman va fi bun de plata (adica din buzunarul cetateanului) pt ca nu a luat masuri de interzicere a plasticelor.

      Iar la faza cu plajele se vor aplatiza treptele in cativa ani. Nu stiu daca au gandit-o pe termen lung sau le-a fost lene sa caute solutii sa nu apara problema in primul rand:))

      00
    • @Daniel
      La un moment dat legislația este atât de vasta încât oamenii se supără degeaba, dar unele lucruri nu pot fi făcute.

      De exemplu lărgirea plajelor – dacă ai cumpărat vreun teren pe care l-ai înregistrat la Cadastru ai observat probabil că ai o schita a terenului.
      Ca să se facă acea schiță vine un specialist in cadastru care face niste măsurători și face schița.

      Acum revenind la plajele lărgite – ce schiță poți să faci ÎNAINTE de terminarea lucrărilor ???? – că lucrările alea au constat în faptul că s-a adus nisip din mare, poate într-un loc era mai multa apa și plaja e cu un metru mai spre mare,iar în alt loc cu 5 m mai spre uscat iar asta la dimensiunea plajelor poate însemna mii de mp teren lipsa sau in plus.

      Nu-i așa că dacă făceau schițele înainte și apoi erau unele probleme că schițele nu corespundeau cu ce era în teren lumea ar fi spus sa fie dați afară cei de la Cadastru ?

      Parca vad titlurile articolelor – lipsesc X mp de teren din plaja – Ce au păzit funcționarii statului, să fie dați afară !

      00
    • @ Mirel: Imi pare rau, poate ca m-am exprimat eu gresit: e evident ca nu puteau cadastra nimic inainte sa fie gata operatiunea. Ce voiam eu sa spun si ce anume se intelege si din stire este ca aparent i-a luat prin surprindere faptul ca trebuie sa faca acte pe plajele nou construite, nu au fost in stare sa gandeasca toti in pasii de la inceput si sa anticipeze o posibila problema.

      00
    • @ Daniel Exact, trebuiau sa spuna, „uite, este in plan, avem pregatit cadastristul care trebuie sa faca asta, doar ce se termina de amenajat plaja”
      Dar na, „project management” este o injuratura pe englezeste.

      00
  14. 2. Asta privind stirile despre agricultorii romani care nu se organizeaza si arunca productia e o stire repetitiva de ani de zile. La fel ca si stirile de 1 mai cu gratarele si weekend urile la Mamaia.

    De ani de zile nu sunt in stare sa se organizeze. Pai atunci si-o merita. Lenea e mare.

    00
  15. Agricultorii romani le arunca decat sa scada pretul ! asa trebuia intitulat . Am o amintire legata de un vecin care aducea / vindea pepeni in cartier , totul nefiscalizat bineinteles – prefera sa-i arunce la porci decat sa-i dea sub pretul pietei .

    El lua o remorca cu 200lei si o vindea cu 3000lei , si eu l-am intrebat de ce nu reduce macar putin , ca sa nu ramana cu ei nevanduti si sa ruleze mai multe remorcute de la „dealer” , si a zis ca nici in ruptul capului nu face asa , ca daca vinde ieftin , zice lumea ca sunt nasoi si nu mai cumpara deloc , asa , sta si el cu piata . Plus ca nu te cari cu el de la piata in plasa , iei de langa bloc – asta era mentalitatea – sigur nu s-a schimbat cu nimic .

    00
  16. Intotdeauna m-a fascinat lipsa asta de uniune, de antreprenoriat a „producatorilor” romani! Bine, toti suntem asa, dar aici iese cel mai bine in evidenta.

    Deci, e profitabil sa vinzi. Nu stiu, nu ma pricep (nu-s agricultor, nu-intreprinzator), doar comentez ceea ce vad. Agricultorii se plang ca vanzatorii din piata ii „asupresc”. Fabricantii se plang ca hipermarketurile ii „asupresc” …

    N-am vazut in schimb nicio asociatie de producatori sa isi faca un hipermarket al ei in care sa vanda. Nu trebuie sa fie Carrefour-grade cu lumini si placi de gresie shiny. Poate fi si un fost depozit in care marfa sa fie expusa _curat_ (sunt cel putin 2 lanturi comerciale care merg relativ ok in zona si sunt in hale care au fost depozite inainte). Gen asociatia producatorilor agricoli din Teleorman (ca tot e un articol in zona cu orasele moarte) a infiintat supermarketul Cotcodac din Bucuresti/BV/* in care gasesti oua, lapte, rosii, malai si alte chestii alimentare produse doar in zona. Facut ca un SRL in care toti producatorii participanti au actiuni si expun marfa in vitrina prin rotatie/ratie/etc.

    Si atunci, daca si in situatia asta te mai plangi ca „vanzatorii” te asupresc … problema e in alta parte. De’aia cazanul romanesc cu smoala e cel mai linistit. :-)

    00
    • Cred că au mai început. In orașul unde locuiesc e un aprozar amenajat cochețel (niște frigidere pt produsele foarte perisabile, niște rafturi cu o urmă de design, niște pănuși de decor, niște pereți pictați „agricol”), mai aranjat decât restul și se cheamă „cooperativa agricolă comuna x” (comună din zonă, nu de la dracu’cu cărți).
      Pe etichete: la varză- producător nea Costache, la roșii- tanti Gica și nea Ionel, la căpșuni- ferma Floricica.
      Prețuri cam la fel ca la restul aprozarelor, care aparent cam aduc de a producători din zonă.
      Uneori și producătorul testează piața și clientul rămâne cu pofta: unei tanti cu aprozar i-a adus un nene de câteva ori (timp de vreo 2-3 săptămâni, de 1-2 ori pe săptămână, câte 3-5 legături) niște sparanghel. Cam la același preț ca cel de la lidl când e la preț întreg, aceeași cantitate, dar mult mai fraged și mai bun. Am prins doar odată, apoi am rămas cu pofta.

      00
  17. 1. Și subvenția? Merge, merge?

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube