- Blondă . Roșcată . Verde . Blondă . Castel . Mov . Baie . Galben . Copaci .
- Situația politică la zi
- Românii au trimis mulți bani în țară
- Șocant! Și iar nu se va întâmpla nimic…
- Un arhitect condamnat pentru construcție ilegală
- Dacă nu aveau tablete și internet…
- Nici un vinovat pentru greva STB
- Vânzările Arctic au crescut puțin
- Și Mercedes renunță la modelele ieftine
- Cronica de business
- Cronica de tehnologie
Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$
9. Mercedes voia de fapt sa vanda modele ieftine ca fabricatie, dar tot scumpe.
Doar ca lumea s-a prins ca defapt e un Renault
reply-uri de forumisti…
– cititi articolul, clasa A hatchback ramane
– pe generatia curenta motorizarea Renault e doar cea de 1,33. Cele de 2.0 sunt 100% Mercedes build
2. Noi să luăm sfaturile de la unu care se ascunde după și-i e frică de tocul nevesti-sii, în loc de sistemele de radar cu apertură sintetică ale americanilor?
Pe bune?
Aceste cuvinte ne doare.
4. Tot ăsta e și motivul pentru care nemții n-au ocupat Elveția, că-și plimbau SS-iștii banii pe acolo, comerțul la negru. Nimic nou pe tema asta, cam de pe vremea templierilor.
Nu au invadat nemții dinspre Germania, Austria, Italia, Franța că dădeau ăștia mici goarnă pe social media și afla avocatul neamț care a câștigat proces împotriva partidului naționalist-socialist și era jale, nu contează că avocatul era a doua zi în lagăr.
Nu că Elveția e o armată. Îți iei autorizație de construcție și fie îți construiești și buncăr, fie cotizezi la construcția buncărului public. Armata oricum e obligatorie și pușca semi-automată deasupra șemineului tot obligatorie.
Da, nemții au preferat să moară ca proștii pe linia Maginot, să treacă prin neutralitatea Belgiei, să se lupte cu rușii numai să nu le moară la intrare armata în Elveția.
practic elvetia luxembourg si austria exista pentru ca niste familii de bogatani au stiut sa-si tina ograda, in realitate ele nu se deosebesc cu nimic fata de alte landuri germane
6. In linkul de mai jos vedeti si sechelele comunismului. Impotenta de a da mai departe informatia intr-un mod onest plus toate formele de retard mental: cu ghilimele, cu tag, fara tag. Butonul ala pe care scrie „share” in engleza a fost inventat degeaba.
https://www.facebook.com/hashtag/unadevarpezidesprecomunism/
S-au facut niste studii cum ca creierul nostru tinde sa filtreze amintirile si sa le puna pe alea nasoale intr-un colt cat mai intunecat, ca sa ramanem cu emotiile si aminitirile pozitive. E un mod natural de ati curata constiinta de mizerii. De aia cei care isi aduc aminte de comunism, de fapt isi aduc aminte franturile pozitive din viata de zi cu zi pe care le-a filtrat creierul automat.
De aia la punctul 6, gasesti comentarii ca ce bucurosi erau ei in clasele primare cand ii ducea partidul sa munceasca la camp, ei isi aduc aminte ca se hahaiau si ca mai primeau 2 bani sa-si ia inghetata si ce fericiti erau cand lingeau la inghetata, dar au uitat ca se muncea in ploie si frig 8 ore pe zi la varsta la care trebuie sa inveti si sa te joci.
Creierul meu își amintește numai chestii nașpa despre treaba asta.
), când ne-au dus la bumbac.
Eram în clasa a iii-a (am scris bine, încă îmi amintesc numeralele romane măcar până la L
Intr-o dimineață ne-am dus la școală ca de obicei (abia începuse, nu cred că era octombrie încă, era cald), „vă întoarceți acasă, vă lăsați uniforma, vă luați haine de joacă, apă și mâncare și veniți înapoi”.
Ai mei erau la serviciu, am uitat să-mi iau apă, unii nu s-au mai întors, cred că aveau adulți întregi la cap p-acasă.
Ne-au dus câțiva km în afară orașului cu autobuze d-alea de care ziceți și ne-au lăsat în câmp.
Colegii mei, fie n-au vrut să-mi dea, fie n-aveau nici ei prea multă (raportat la cât de nașpa reacționez la deshidratare, cred că mi-au dat ceva, dar n-a fost suficient), dar îmi amintesc setea, căldura și mai ales drumul de întoarcere.
Nu au mai venit să ne ia, au lăsat câteva zeci de copilași de 8-9 ani să vină pe jos 5-6 (poate mai mult) km pe jos, prin soare de după-amiază, după ce munciseră tot în soare mai multe ore.
Sunt mai mult de 30 de ani de atunci și-mi amintesc că atunci când am ajuns în cartierul de case încercam să aleg puțin în fața cârdului, ca apoi să pot sta câteva clipe pe una din băncile din fața curților.
A fost o singură zi, nu știu cui i-a bășit în creieri tâmpenia asta, dar nu mi s-a părut amuzant deloc.
Ca să nu mai zic că am fost proastă și n-am băgat în buzunar niciun pumn de bumbac. Unele dintre colegele mele au scos câteva luni bune câte puțin la orele de pictură.
6. Aș avea câteva completări (am avut de a a face cu practiva agricolă)
– dura două săptămâni nu trei.
– în clasele 5-8 făceau practică agricolă doar cei de la țară, cei de la oraș aveau program normal de școală (locuiam aproape de un oraș mare și ei făceau ore în cele două săptămâni). Munca se desfășura la CAP-ul local. La 8 ne adunam la școală, în jur de 9-9:30 eram pe câmp unde stăteam până în jur de ora 2-3. Veneam cu pachetul de mâncare de acasă. Uneori aveam de mers 4-5 km pe jos până la locul de muncă (plus 1-3 km pâna la școală). Orele se recuperau din mers, la sfârșitul anului trebuia parcursă aceeași materie ca cei de la oraș.
– începând cu liceul (clasele 9-12) mergeau la cules recolta și cei de la oraș. Eram duși la o fermaă mai mare și cazați două săptămâni în chestii improvizate. Mancarea era servită la un fel de cantină a fermei și începeai să o mănânci abia de la a doua sau a treia zi când nu mai rezistai de foame.
– când făceam practica la CAP-ul local mergeam să ”ajutăm” echipele rămase în urmă. Rezultatele se treceau în dreptul celor ajutați ca și cum ar fi făcut ei singuri treaba așa că înainte de începutul școlii era un chiul generalizat al lucrătorilor la CAP (cei care chiuleau mai mult erau ajutați mai mult).
erm, la punctul 2 nu cred că e corect 100%. 5-8 făcut în Bacău şi cu toate astea făceam câteva zile de practică. Nu mai țin minte câte, dar îmi aduc aminte drumurile cu autobuzele alea vechi cu burduf, puțind a motorină şi pline ochi cu copii. În rest, dând la o parte coerciția şi sistemul mizerabil, noi ne distram, posibil şi programul să fi fost mai lejer datorită faptului că eram „orăşeni”. Cred că am prins doar livezi, o muncă infinit mai uşoară decât mizerii gen porumb sau sfeclă.
„autobuzele alea vechi cu burduf, puțind a motorină” imi aduc aminte foarte bine de mizeriile alea
Legat de practica agricola, clasele 5-8. Eu, in oras (resedinta de judet) fiind, am facut-o. Era doua saptamani. In cea mai mare parte ne ducea la cules de mere, dar am mai prins si la sfecla (si eram clasa a cincea; a fost amuzant cand nu era vreun utilaj sa o scoata din pamant ci trebuia noi sa o zmulgem si nu rareori erau cazurile in care era nevoie de 2-3 sa rezolvam cate un caz), porumb.
(In plus, in clasele 7 si 8 faceam cate 3 ore pe saptamana in fabrica, aproape dupa fiecare trimestru halatul trebuia aruncat ca nu aveai detergent capabil sa scoata in mod rezonabil murdaria din el)
Pana in 89 am mai prins, ca licean, practica agricola la cirese, prune si… morcovi
@adyzah o fi depinzând de oraș… la mine era plin în vacanțe și duminica (sâmbăta era zi normală de lucru) de nepoți în vizită la bunici și li se părea foarte tare că cei care eram la țară nu aveam de pregătit teme în primele două săptămâni.
5-8, scoala oras – facut practica 2 saptamani (la struguri)
9-12, liceu oras – facut practica 4 saptamani. in clasa a 11-a am facut pana in noiembrie, la porumb.
Am facut scoala la oras si am fost in practica agricola. La sfecla si cartofi. Si mai nimeream si prin culturile de morcovi si ardei kapia.
București, scoala 3, cls 5-8. Sortat cartofi undeva pe Heliade între Vii.
Haha, am găsit și link: https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2016/10/14/la-cartofi-la-heliade-intre-vii/
depindea mult de zona, n-am trait in comunism sa stiu, povestesc din alte surse, erau zone unde se gaseau anumite lucruri, zone in care nu se gaseau, era practic un free-blackmarket, unii erau mai heirupisti pentru cauza proprie si puteau sa-ti faca viata mai naspa nu ca asa voia partidul ci ca atat ii ducea pe ei capul (nu ca pe ‘partid’ l-ar fi dus capul)
Pe noi ne duceau la folcloriste.Trageai din greu.
@Rumbu în articol scrie de clasa a 9-a (deja era obligatorie pentru toată lumea).
Întrebarea mea pentru cei care au făcut în oraș (și mă refer la alea mari București, Cluj, Iași, Timișoara…) în clasele 5-8 chiar erați duși cu autobuzul zilnic timp de două săptămâni sau erau 2-3 zile mascate sub forma unei vizite la CAP?
Pentru că ăia cu care jucam fotbal duminica dimineață aveau de pregătit teme dupăamiază când se întorceau în oraș. Mai făceau câte o vizită obligatorie la CAP cu școala dar erau mai rare.
Și eu am facut practica, În Bacău, clasa 6 și 7…am fost la porumb, a fost groaznic, la struguri, și restul nu mi-l amintesc..îmi placeau mesele pe care le incropeam și în general mistourile, dar și munceam…
La noi fiind în zona de munte probabil nu era rentabil sa ne transporte până la câmp așa că nu am fost la porumb în școală, ne duceam o dată pe an pe munte la cules de măceșe, era distracție, ca o drumeție pe munte, practica în clasa 9 și 10 se făcea în atelierul școlii 2 săptamâni pe trimestru, apoi 11 și 12 în fabrica de ciment din oraș (eram liceu industrial).
3. Ce rahat de multi bani sunt 5.6 miliarde la un pib de vreo 240 miliarde cât a fost anul trecut înseamnă mai puțin de 2.5%, adică 17-18 milioane câți suntem în tara producem 240 miliarde iar 4-5 milioane de diasporezi trimit 5.6 miliarde.
Pai tu compari cat producem noi in tara versus cat au trimis ei in tara. Vezi diferenta? Doar nu sunt nebuni sa trimita toti banii si ramana cu contul gol.
Adică de caciula fiecare român din tara a produs anul trecut in medie aproape 14 000 euro iar fiecare diasporez a trimis in medie vreo 120-130 euro anul trecut.
Cam asa da matematic. Cred ca cifra de 5.6 miliarde sunt doar transferurile bancare. Imaginează-ți că-ți vin în tara cu banii cash. Acești bani nu cred ca se afla în statistică.
@gogoasa – vroiam sa zic că e mărunțiș ce trimit diasporezii in tara vreo 120-130 euro/an de caciula, indiferent cata reclama le face propaganda prostv/Europa fm/Digi/g4media…etc
@Sorin nu ții cont de faptul că banii circulă. Banii trimiși se cheltuiesc aici și vor fi folosiți pentru a plăti salarii și produse locale iar o parte se vor întoarce înapoi în străinatate fiind cheltuiți pe lucruri din import. Dar cei rămați local vor fi cheltuiți din nou iar la fiecare pas statul mai ia o serie de taxe. Exemplu: dacă din bani 60% sunt cheltuiți local (produse locale din care statul oprește TVA plus impozite pe salarii) efectul lor final ar trebui înmulțit cu 2.50.
@ic – de unde ai scos că efectul lor ar trebui înmulțit cu 2.5 ? Mare parte din cei 5.6 miliarde sunt pt a construi la negru case și vile adică la stat ajunge doar 19% din tva-ul pe materialele de construcții și cam atât.
@Sorin chiar dacă ai construit casă la negru muncitorul care face asta tot trebuie plătit, nu lucrează pe gratis. Și din banii cu care a fost plătit o parte fi cheltuiți pe produse locale.
De unde am scos aia cu 2.5: dacă cineva primește 1000 și cheltuie pe chestii locale 60% am avea: rămân 600 local (salrii taxe). Dacă cei la care au ajuns 600 îi cheltiuie la fel înseamnă că rămân în țară 360…. mai departe poți lua un excel…. 1000 + 600 + 360 + …. în total cei 1000 eur vor genera în producția locală aproape 2490 eur.
Muiuț, tocmai am primit un pachet cu un produs pe care am dat 130 de lei, comandat de la o firma de prin Dobrogea, un mic producător. Transportul a fost aproape cât produsul dar aia e.
După care, in curând aștept sa primesc o comanda de „doar” 800 de lei, ce constă în produse apicole, evident, tot de la un mic producător de prin zona Botoșaniului.
Aproape constant, prin asta înțelegându-se de câteva ori pe lună, cumpăr chestii vechi, ultima achiziție fiind de 150 de lei spre exemplu, dar am cheltuit și mai multe sute, ca na. E drept ca se duc la niște particulari, da ăia ii vor cheltui în țară, nu in altă parte.
Nu înțeleg muiuții ca voi care au ura asta pe cei ce au ales sa trăiască în alte țări și cu toate astea pompează bani în țară de n ori mai mult decat când trăiau acolo, din simplul motiv că din salariile românești mai mult decât doar a trăi, nu isi permiteau.
Ce reclamă ni se face? Propagandă pentru ce? Primim ceva de undeva ca să avem nevoie de reclamă? Bă proști pot fi unii…
@ic – sunt vrajeli calculele alea, prin Moldova de unde-s majoritatea diasporezilor nu te costa mai mult de 300-350 euro/luna sa angajezi la negru un necalificat sa pună cărămidă sau BCA, iar multi dintre ei știu și munci ceva mai calificate gen sa pună parchet sau gresie/faianță. Cum am mai spus în afara de TVA pe materialele de construcții (chiar și dintre astea unele luate la negru adicafaa factura și să plătească tva) statul nu mai încasează mai nimic.
1 in pib intra si ce produc firmele din tara in timp ce la banii din strainatate contribuie exclusiv persoane fizice.
2 nu toti romanii plecati afara trimit bani inapoi.
3 din aia care trimit, probabil nici unul nu trimite TOTI banii castigati inapoi.
adica comapri mere cu cocostarci.
@Sorin când spun că efectul banilor ălora e mult mai mare nu mă refer doar la încasările de impozite ci și la faptul că banii ăia sunt folosiți pentru a plăti niște oameni care la rândul lor vor plăti alți oameni pentru a face altceva. În final banii ăia pot produce bunuri și servicii de 2-3 ori mai mult în valoare (putem considera și munca necalificată la negru tot un serviciu iar muncitorul ăla tot va da până la urmă banii ăia pe ceva).
E aiurea comparația asta, în primul rând românii plecați în afară își vând doar munca lor iar din ce câștigă doar o parte o trimit acasă, de reținut și faptul că unii au făcut credite de consum pe afară pe care le-au folosit să achiziționeze imobile în țară, deci au trimis odată o suma mare și acum au de achitat rate (cunosc câteva cazuri).
În același timp acel GDP produs în țară nu reflecta doar valoarea muncii românilor din țară ci și valoarea resurselor extrase și valorificate (petrol, gaz, minereuri, lemn).
Partea rea este că o parte din acești bani veniți din exterior alimentează bula imobiliara precum și alte prețuri oarecum umflate raportate la nivelul de trai din România.
Vali, nu vreau sa fiu haterul de serviciu, dar e frumos cum ai inceput sa pui linkurile la poze?
Stiu, e mai frumos asa, direct poza full size, dar nu e cam la fel ca atunci cand dai copy/paste fara sa precizezi sursa?
Pe tanti aia blondă o cheamă Sofia iar pe fotograf Dimitry Arhar, nu vrea Vali să ne dea nr de telefon din cauză de GDRP.
Am spus eu că începe să pună poze cu rusoaice fierbinți :))
5. Asta n-a vrut sa imparta mai departe sau dezvoltatorul a fost pe buget de austeritate
De abia comentariul nr 35 pentru cel mai important de pe ziua de azi…
9. Mai bine pentru toată lumea, nu străluceau la fiabilitate modelele ieftine
9. si in general partea asta auto. Astia cu marci de lux au incercat sa mai intre si pe piata alorlalti si s-a intamplat cam ce s-a spus deja de catre alti comentatori: masini scumpe cu raport pret calitate prost.
Problema mea (si probabil a multora) este ca, pe de alta parte, si ceilalti care produceau masini ieftine si suficient de fiabile (ex. motorul de la Logan 1,6 benzina, 1,5 motorina) s-au bagat in cursa asta cu tablete, design si zorzoane uitand de fiabilitate si pret rezonabil. Asa ca voi trage de Opelul meu Astra G cat de mult voi putea.
5. As vrea sa cred ca nu este/va fi un caz singular si ca arhitectii se vor speria si nu vor mai „concepe” toate urateniile pamantului! Pot sa inteleg ca primarii nu au cultura si viziune (majoritatea), ca sunt arondati diverselor mafii imobiliare, dar tu ca arhitect sa semnezi, sa iti bati joc de profesia ta si sa propui niste uratenii fara stil e deja prea mult…
Aia ai înțeles tu din articol? Jesus Christ…
Referitor la punctul 6 dupa ce am prestat la liceu munculita gramada,am mai prins si in armata 3 campanii agricole,asa ca sa ne obisnuim cu mirosul ogorului. Munca „patriotica”…Tineam cu tara.
5. Doamne ajută… să ajungem în fiecare zi la un astfel de punct.