Situația jalnică a datelor publice: PMB și RADET / CMTEB

Data trecută am făcut o mică aplicație care mapează adăposturile de protecție civilă. De data asta, m-am uitat la datele publice doar pe București. Poate m-am obișnuit eu prea mult cu Anglia, unde ai acces la mult mai multe API-uri decât în România, dar situația e tristă. Depresivă de-a dreptul.

TL;DR:

  • am făcut o altă aplicație în care pun pe hartă toate avariile din București raportate de PMB – aici.
  • pe o pagină separată, marchez pe hartă toate blocurile fără apă caldă/căldură din București raportate de CMTEB – harta aici
  • explic cum funcționează chestiile astea două
  • mă plâng de instituțiile publice care refuză să ofere date publice prin interfețe de interogare publice, să facă viața tuturor mai ușoară, inclusiv pentru integrări de servicii
  • mă plâng că, deși instituțiile publice au toate datele și se pot face ușor chestii utile, care arată și funcționează decent, nimănui nu pare că-i pasă

API-uri publice: subtile, dar lipsesc cu desăvârșire

  • PMB nu are nicăieri un API public. Cel puțin nu în rezultatele căutărilor mele, n-am fost capabil să găsesc nimic nicăieri
  • date.gov.ro, de care aș fi avut nevoie ca să caut lista blocurilor din București (teoretic, există niște date de la Poșta Română), a murit la datorie, e „în mentenanță” de cel puțin două săptămâni. Nu că ăla ar fi vreun API, e doar un site de descărcat fișiere Excel
  • RADET/CMTEB/Termoenergetica nu are absolut nimic public. Am descărcat la un moment dat APK-ul de Android încercînd să fac un soi de reverse engineering, poate dau de un API url, am renunțat, nu pot să citesc codul despachetat
  • în general, nu cred că există instituții publice unde cineva să se fi gândit măcar o secundă să creeze un API public. E motivul pentru care în continuare avem dump-uri de PDF-uri pe site-urile instituțiilor, nu-i pasă nimănui, nu există pic de viziune, pic de imaginație, pic de competență pe zona digitală
  • înțeleg că unele API-uri n-au de ce să fie publice (duh!), de exemplu pentru interconectarea serviciilor (apropo, hub.mai.gov.ro e un exemplu de parțial așa da – parțial pentru că experiența de utilizator încă lasă de dorit pe alocuri), dar ministerul digitalizării ar trebui să aibă un departament care să se ocupe exclusiv de date publice. Care să facă o listă lungă de API-uri care returnează tot ce poate fi returnat public. Sutele alea de milioane de euro cheltuite pe servere de către STS pot susține, îmi imaginez, câteva zeci de mii de request-uri lunar pentru câțiva amețiți care vor să sape prin informațiile publice

Cazul PMB

  • PMB are o serie de informații care pot fi folosite, problema e că implementarea e meh. Nu zic proastă, că pot înțelege de ce au fost luate anumite decizii la un moment dat, dar nu are nici o legătură cu nevoile din 2026
  • de exemplu, harta avariilor. Utilă, sigur, dar semifuncțională. Am încercat s-o deschid în Chrome, am oprit adblockerul și Ghostery, nici măcar tile-urile nu le încarcă. Văd niște puncte pe hartă și conturul sectoarelor și cam aia e. Ba am o vagă bănuială că nici nu returnează toate rezultatele pentru a le mapa corespunzător
  • a trebuit să mă dau un pic peste cap să convertesc datele de la API-ul HIP din OpenGIS în lat/lon (înțeleg că probabil e o bază de date Oracle în spate, GIS e cam standard european), dar cine a lucrat acolo putea să gîndească lucrurile pe termen lung și să livreze un API mai în ton cu vremurile. În fine
  • PMB ar trebui să mai aibă o hartă pentru traseele de biciclete, dar e „în mentenanță” sau ceva de genul. Probabil nu va fi gata prea curând. Iar dacă va fi implementată tot în HIP, mai bine lipsă
  • surprinzător, există totuși un API care returnează JSON (deși tot necesită niște parsare suplimentară) de la Parking București (endpoint), ceea ce nu poate decât să mă bucure, înseamnă că există oameni care lucrează cu instituțiile statului care mai și gândesc, nu doar așteaptă să încaseze facturile

Long story short, am luat datele cu avariile din HIP și le-am pus pe o hartă normală, le-am organizat pe coduri de culori, le-am pus iconițe, am trântit și-o legendă pe-acolo. De reținut că acolo e vorba de avarii, nu de lucrări – de exemplu, nu apar lucrările la liniile de tramvai, care-s peste tot.

Și acum ajungem la ce ne doare cu adevărat…

Cazul RADET/CMTEB/Termoenergetica

  • pentru mine, ăsta e cel mai bizar – și bucata la care-am lucrat cel mai mult. O să dureze ceva pînă se încarcă, așteptați-vă la 40-60 secunde, dar am făcut o hartă a clădirilor afectate de avariile RADET. E bizar pentru că RADET/CMTEB ar trebui să aibă toate datele posibile și, cu toate astea, am găsit tot soiul de dubioșenii
  • ca să scurtez povestea, parsez HTML-ul de aici în JSON, apoi urmează groaza. Asta pentru că am o bănuială că există un soi de automatizare în spate, care generează o listă cu blocurile și casele afectate, dar update-ul pe site se face probabil manual, un copy/paste sau ceva de genul ăsta
  • cam așa arată listele de imobile: Str Constantin Stere – Imobil Nr.10 sau Cal Griviţei – bl. 4, 5, 6, 7, imob.Nr. 7. După care avem bl. 8A-2, 8A-3, 2G, 3B, 8C, 2H, 3J, 3I, 8B sau Str Sava Henţia – imob.Nr.6
  • mai exact, nu există nici o standardizare. Poți avea „bloc” sau „bl” sau „bl.”, poți avea „imobil nr” sau „imob.nr”, cu sau fără puncte, nu știi dacă „8A-2” e bl. 8A scara 2 sau nu, asta deși în alte cazuri ai „23 sc.A” sau „44 scara B” sau „21A+B”. La ultimul, e „bloc 21, scările A și B” sau „bl. 21A și bl. 21B”? Habar n-am
  • evident, nu există coordonate geografice, așa că a trebuit să export din OpenStreetMap lista tuturor clădirilor din București. Am eliminat o parte, gen restaurante, clădiri de birouri, benzinării, am curățat cît de mult am putut rezultatul și a ieșit un fișier JSON de 84mb
  • codul, ca și data trecută, e public aici, ChatGPT cît s-a putut, că n-am talente de regex, dar a rezultat ceva de genul ăsta:

Se poate da click pe fiecare bloc în parte, se deschide un popover, am îndesat acolo toate informațiile, de la adresa parsată de pe site-ul CMTEB la adresa găsită. Am adăugat inclusiv un buton (iconița </> din dreapta titlului) pentru vizualizarea obiectului JSON (am păstrat nomenclatura din OSM – „name” pentru numele blocului, „no” pentru numărul străzii, de aia obj.cmteb.name returnează „B14”, de exemplu, sau „8A” – ăsta din urmă poate confuza, că poate fi și număr de stradă, de asta fac precizarea asta).

Popoverul arată ca mai jos. Pun screenshotul ăsta ca să ilustrez altă aberație de la CMTEB: n-au adresele blocurilor actualizate.

În baza de date a CMTEB, blocul e plasat pe strada Gh. Stănescu. Pe OpenStreetMap, și probabil în realitate, adresa e pe Șoseaua Pantelimon. Sunt extrem de mult cazuri de genul ăsta. Sigur, e posibil să fie și o problemă și cu datele de pe OSM, de aia am adăugat link către nodul OSM (pagina nodului are ocazional sursa datelor).

În unele cazuri, sursa e Poșta Română (de unde și motivul pentru care m-am dus pe date.gov.ro ca să văd că e crăpat), deci adresele OSM – teoretic – sunt la zi. Am mai văzut un caz cu un bloc pe str. Cuza Vodă, în realitate e pe Rădulescu Motru, un segment în continuarea lui Cuza Vodă. Plus multe alte blocuri pe colț, inclusiv centrale (Splaiul Independenței colț cu Bd. Libertății, de exemplu).

În fine, am pus în popover inclusiv a cîta încercare de matching e și criteriile după care a fost făcut matchingul. Blocurile portocalii sunt cele în care am făcut un matching forțat. Practic, o funcție caută coordonatele geografice cele mai îndepărtate ale adreselor atașate unui punct termic, calculează centrul și raza, apoi caută toate blocurile cu același nume de pe raza respectivă și îl returnează pe cel mai apropiat.

Mai sunt niște bug-uri pe acolo, apărute după mult fine tuning, dar n-am mai avut răbdare să le rezolv. Nici funcțiile de căutare nu sunt tocmai eficiente – foarte multe iterații într-o listă de 84mb, de aia și durează un minut să se încarce toate datele. N-avea însă nici un sens să le pun într-o bază de date, să scriu endpointuri și filtre, doar pentru un deployment pe Vercel.

Dacă are cineva resurse de aruncat și vrea să ia fișierul ăla și să-l pună într-un sqlite pe AWS și să scrie un endpoint, ar fi de ajutor. Dar aplicația asta o să aibă trafic trei zile, apoi o să doarmă mult timp. N-avea sens să îl urc în Supabase doar ca să dau refresh săptămânal, să nu bage instanța în sleep mode.

Mă aștept ca Vercel să facă urât azi-mâine, că mizeria asta o să consume ceva compute, dar până una alta, zic ca și data trecută: dacă vă plictisiți și vreți să îmbunătățiți funcțiile alea de matching, nu opresc pe nimeni, e liber la pull requests.

În altă ordine de idei…

Mi-aș dori, sincer, ca statul român, instituțiile etc. să nu mai gândească cu curul partea de digitalizare. Se pot face multe lucruri repede și ieftin dacă există cineva cu o minimă gândire arhitecturală. E aberant ca în 2026 să pui cu copy/paste lista clădirilor fără apă caldă.

Sigur CMTEB are un Excel, undeva, cu toate străzile, blocurile și casele care țin de fiecare punct termic în parte. Era chiar atât de greu, când au făcut aplicația aia de mobil, să gândească un pic mai departe? Era chiar atât de complicat să facă un dashboard simplu în care operatorul care introduce imobilele respective să selecteze un punct termic, să îi apară lista de străzi, să le bifeze pe alea afectate, apoi la fiecare-n parte să bifeze și blocurile/casele? Save și gata.

Mi-aș dori, sincer, ca ăia care lucrează pe partea de digitalizare să gândească API first. Vor, nu vor, cu AI-ul peste noi, ai nevoie de API-uri, inclusiv publice. E de-a dreptul trist să ajung eu să fac cu ChatGPT o hartă pe care ar fi trebuit s-o aibă CMTEB pe site.

Nu mă plâng, nu m-a pus nimeni s-o fac, nici măcar n-aveam nevoie de ea, vreau doar să arăt că se pot face chestii mai de doamne-ajută fără prea mult efort. Iar dacă statul, instituțiile șamd. nu vor, n-au chef, n-au bani de designeri și de frontend-uri decente, măcar să facă un pustiu de bine să facă niște API-ul publice decente. Că sigur mai sunt și alții care n-au nimic mai bun de făcut decât să se joace cu vizualizarea de date.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

36 comentarii

  1. Tu ceri arhitectură API first de la niște instituții unde digitalizare înseamnă un dosar cu șină scanat pe un stick USB sau CD. La CMTEB, endpoint este probabil capătul unei țevi sparte din anii '60, iar baza de date e un biblioraft jegos.
    Ai pretenții de anul 2026 de la o regie care a rămas blocată în 1900 toamna....
    Te lupți cu morile de vânt.

    • api-urile alea nu exista pentru cu NU se vrea. NU se vrea nu in sensul indolent, nu avem datele, avem datele dar e de munca, de ce am face-o, d-astea. NU se vrea in mod activ si agresiv. se vrea cat se poate de constient sa NU existe desi datele exista si sunt perfect accesibile prin api-iuri private.

      am mai zis, lucrez cu cativa distribuitori de gaze la gis-ul lor. au pozitia tuturor conductelor cu precizie de maxim 2 3 metri. stiu, nu e ideal, dar unele sunt ingropate dinainte de gps si statii totale, iar altii fac gis-ul exclusiv din birou.
      nici una din firmele astea nu are ceva public, macar la nivel informativ, sa vezi niste linii pe axul strazilor unde au conducte. pentru ca nu vor. ca atunci cand vin in teren, toti au tablete cu aplicatia lor interna. si cand ma mai lovesc de ei pe la cate o predare de am9lasament si le arat eu pe telefonul meu conductele (evident, doar alea madurate de mine) ma intrwaba suspiciosi, de unde am datele si cum le vizualizez. se linistesc cand le explic, dar tot parca nu le convine.

      aceeasi situatie am intalnit-o in repetate randuri cu cmteb, apa nova, distribuitorii de electricitate si operatorii telecom, si orice alta retea edilitara am mai intalnit.

      am ajuns in situatia hilara in care companiile astea, teoretic subordonate municipalitatii se faulteaza intre ele, si impreuna, municipalitatea.
      cel mai recent caz, metroul gara progresul-eroii revolutiei. au venit toti cu tabletele si ne ziceau la fata locului aici da, aici nu. am intrebat si eu ca prostul, da' de ce nu livrati gis-ul, fie el si numai in zona afectata, catre proiectant? nu se poate sunt date secrete. ce plm o fi secret la traseul canalizarii menajere nu stiu. si oricum, daca chiar e ceva secret, nu e secretul companiei care administreaza reteaua ci al proprietarului retelei, adica municipalitatea.

      evident ca sunt si oameni normali la cap pe acolo care ne-au livrat printuri facute dupa poze la ecran cu telefonul. pana acolo ajunge paranoia acestor companii. oamenii aia nu pot da un email, numpot pune pe un usb, nu pot face un printscreen cu datele alea.

      am folosit vreo 2 saptamani 3 dorei ca sa deschid 1500 de camine de vizitare de pe toate retelele. masurat steteo 70, masurat adancimea, notat reteaua. nu ne-a deranjat nimeni, nici politia, nici administratorii retelelor sa ne intrebe ce cacat facem. informatie publica. nu mai bine ne uitam la ei si radem?

      asa ca acum stiti exact unde s-au dus vreo 15000 de euro din pretul metroului. in loc sa ne dea cativa megabytes de date.

    • @thebblack: Apropo de ce zici tu, ia uite ce spune Ciucu. Deci, da.

    • @thebblack
      Total de acord, cu precizarea ca operatorii telecom nu sunt in subordinea primariei si retelele lor (mai putin partea care merge prin Netcity in Bucuresti) nu au legatura cu primaria. Si lucrand cat de cat in domeniu pot sa iti spun si de ce nu dau public amplasamentul retelelor si al punctelor de acces in ele. Se practica la greu folosirea retelei de canalizatie a unor operatori care au asa ceva de catre alti operatori, fara sa plateasca ceva. Sau mai rau, pur si simplu ocupa tevile respective si proprietarul retelei ajunge sa nu-si mai poata folosi reteaua in care a bagat bani grei. Am intalnit caz in care un operator a folosit canalizatia altuia pana langa un bloc nou construit si de acolo a instalat el o tubeta strict cat sa ii intre cablul lui, iar propritarul canalizatiei pe care a folosit-o fara acord sa nu poata face si el retea in acel bloc.

    • re operatorii telecom. ce il impiedica pe proprietar sa afle cine e squatterul, ca da-ma dracu, aflu eu fara sa ma ridic de pe buda, si sa il dea in jydecata DUPA ce ii taie pur simplu cablurile si le arunca la gunoi?

      canalizatia aia desi e pe domeniu public, e cu AC si in administrarea ta, e cam ca si curtea ta, nu intra oricine.

      in acelasi timp exact asta a fost scopul netcity. sa nu avem 4 sau 5 sau x retele paralele pentru fiecare operator in parte.

      o singura retea de distributie si se descurca ei din routere ce si cum si unde si cine.

      dar iarasi nu se vrea. in acelasi mod.

      eu as 'nationaliza' toate retelele de telecom, as lua chirie pe ele, si as imparti profiturile proportional cu traficul. si mai departe oricine vrea sa dezvolte reteaua... in aceleasi conditii. sau o fac tot eu, dar asta inseamna diminuarea profitului ala.

    • Ai sa fii surprins. Daca le tai cablurile pot sa te dea in judecata pentru distrugerea retelei. Asa ca prefera sa sufle si in iaurt. Iar cu Netcity e poveste mai veche. Pana acum cativa ani preturile te scoteau de pe piata pur si simplu.

    • Inchirierea unui racord la o proprietate costa 10 Euro/luna daca avea sub o anumita lungime (nu imi mai amintesc acum lungimea) si 20 daca era peste. Deci operatorul pleca pentru un racord la o casa (un client) cu 10 Euro/luna costuri doar din inchirierea ultimei bucati de canalizatie, de la camereta Netcity la casa respectiva. Cat sa-i mai ceri aluia pe un internet daca tu dadeai 10 Euro doar pentru aia?

    • Si inca ceva. Scopul Netcity a fost altul: sa dea jos cablurile de pe stalpi. In continuare avem 4-5 retele diferite, doar ca acum merg prin Netcity. In ce priveste nationalizarea, ramane cum am stabilit: inca nu s-a intors comunismul si e mult mai bine cu el mort. Iar folosirea de catre mai multe firme a unei singure retele de telecomunicatii arata ca nu esti prea familiarizat cu retelele de telecomunicatii. Nu sunt ca gazele sau energia electrica: ai un fir principal si de acolo dai si in stanga si in dreapta cat tine firul ala principal. Aici trebuie sa ajungi cu un fir (acum ca se merge pe fibra optica - pe vremea cand se mergea pe cupru aveai nevoie de doua) de la site-ul operatorului la client (nu chiar cu un fir pentru ca se foloseste tehnologie GPON cu splittere dar se merge cam cu o splittare de 1:64 - un fir din centrala poate alimenta teoretic 54 de clienti). Dar sunt clienti acre cer 1G si atunci nu mai poti da splitat. Nu o sa poti face niciodata o retea pe care sa o foloseasca mai multi operatori (sau nu cu tehnologia de acum). A incercat Netcity in zona Baneasa si nu a mai continuat. Implica prea multe puncte de trecere dintr-o retea in alta si raspunderi impartite in atatea directii incat te ia capul. Plus ca banuiesc ca ar fi un cosmar partea de echipament. Nu poti lasa sa intre oricine in salile de transmisiuni si sa se apuce sa scoata patch-uri de fibra optica pe acolo doar de-al naibii.

    • Operatorul clandestin are la rindul lui locuri unde gaseste intrus pe cel in a carui tubulatura s-a bagat…Asa ca de cele mai multe ori se tolereaza, alteori se santajeaza.

  2. Se angajează sulea ITst la stat pe 1200 de euro să lucreze 5 zile de la birou sub directori puși politic experți în solitaire când în corporație are triplu și WFH

    • Tu crezi că aplicațiile jalnice de la stat sunt făcute de angajații de la stat? Nu, sunt făcute de privați, prin contracte. Dar nici ăia n-au vreun interes să meargă ceva, că trebuie să dea banii înapoi.

  3. alex here doing god's work. bravo!

  4. Păi vedeți dacă l-ați exilat pe S. Ghiță? De asta n-avem digitalizare și API-uri. Dacă era el, aveam digitalizare, aveam API-uri și ne dădea și tot codul sursă, să ne spălăm cu el pe cap.

  5. NOU
    #15

    Par ignorant dacă intreb ce inseamnă API?

    • nu. api-ul este functionarul de la ghiseu. tu depui ceterea, el iti da hartia stampilata cu datele cerute din arhiva. doar ca la nivel digital.

      ei au o arhiva digitala (gis-ul), dar la care nu ai acces public liber chiar daca ele sunt publice. tu faci o aplicatie care are nevoie de acele date.

      ca sa fie totul ok, schimbul se face standardizat. tu nu ceri de-a valma tot ci cum zice in articol, adrese intr-un format fix. api-ul interpreteaza acel format la baza de date si iti livreaza datele tot in el. tu le poti folosi mai departe cum vrei.

    • @antinevralgic: varianta scurtă e "o interfață standardizată de interogare (baze de) date". Variantă mai puțin scurtă e că-i un fel de "formular" către care trimiți o listă de parametri (ex: nume=gigel&strada=unirii) pentru care vrei rezultate. N-am un cuvînt mai bun decît "parametri", eventual "filtre" dacă vrei o explicație mai simplă. De exemplu, dacă e să cauți pe emag "aparat de radio", cînd dai click, o funcție trimite către un API un "request" de genul "query=aparat+de+radio". Dacă selectezi din sidebar că vrei să fie Panasonic, o să trimită din nou către același API o interogare de tipul "query=aparat+de+radio&brand=panasonic". Cînd dai click, tu întrebi, API-ul răspunde cu lista de rezultate (o grămadă de text care apoi e prelucrat de alt cod ca să-ți afișeze rezultatele cu poză, culori șamd.). Și tot așa. E tradus din "interface", dar "interface" are mai multe sensuri în engleză. Exagerez un pic, dar "power interface" e o priză. Orice poate fi conectat e o "interfață". Sau cum zice @thebblack mai sus, e un fel de funcționar digital.

  6. NOU
    #18

    Primaria Oradea si-a facut site de parking si locuitorii trebuie sa se inscrie pe site ca sa liciteze pentru un loc dar, sute de locuitori nu-si gasesc adresa in portal (nu se poate scrie manual sau cu localizare pe harta). De unde vrei mai multe API-uri la liber?

    • Nu aia e problema.

      Sunt oameni care au completat greșit în RCA seria de șasiu a mașinii de exemplu, și nu le apare că au RCA activ.

      Sunt oameni care pe site au introdus chestii greșite, nr înmatriculare, serie șasiu, cnp, sau altele, și interfața e stupidă, nu te lasă să editezi.

      Nu știu cum au gândit acel flow așa de fix, poți crea cont, trimite pentru aprobare, dar dacă se respinge nu poți edita, trebuie să mergi în persoană. E un all or nothing.

    • NOU
      #20

      Am facut o inregistrare pentru cineva cu date bune, verificand de cate 2-3 ori si tot in aprobare imi sta din februarie. Am trimis mail, am fost fizic la ei si i-am contactat din cont si tot fara raspuns. Aplicatie de rahat!

    • @Radu-Mihai - functioneaza in parametrii :) nu ii deranjeaza si par sa lucreze de zor

      3 tichete la primaria de la mine pentru validarea locului de parcare, toate cu "30 zile timp de raspuns" au ramas fara nimic cam 6 luni iar in ian 2026 au fost inchise toate fara nicio explicatie/raspuns/mesaj/orice

  7. CMTEB au SCADA în aproape 97% din punctele termice de cartier, puteau afișa frumos temperatura apei calde de plecare, să nu lași robinetul deschis 30 de minute sperând că vine calda. Daca vezi in timp real ca si in PT e rece, macar nu mai consumi inutil apă (care tot apa rece se contorizează și facturează la intrarea in bloc, ei nu câștigă nimic). Se puteau evita nervii si frustrarea populației.

    • CMTEB are si o aplicatie interna in care se vede exact asta si apar in plus si traseele conductelor. Vedeti postul nr. 20 din acest link:

      https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=3323.15

      Linkul din acel mesaj ducea initial catre aplicatia a carei capturi de ecran o vedeti.Au facut pentru scurta vreme imprudenta de a-l face accesibil “prostimii”, apoi au introdus o redirectionare catre porcaria de harta care apare si acum.

    • NOU
      #24

      macar nu mai consumi inutil apă (care tot apa rece se contorizează și facturează la intrarea in bloc, ei nu câștigă nimic)

      Interesant. Dar la clienti presupun ca le contorizeaza si factureaza calda, daca iese pe robinetul de calda, ca contoarul da prin radio doar cand e interogat, nu? El nu stie ca intra rece in ziua x si calda in restul zilelor. Nu?

    • @Andrei : pe factura de la CMTEB e trecut clar : apă rece și gigacalorie pe tru prepararea apei calde, factura se face pe baza contorului cu gigacalorimetru de la subsol. Vezi ca sigur ai unul, caută manualul pe net că are multe informații dar doar prin pictograme. Ei s-au spălat pe mâini, facturează stric ce livrează. Mai departe de problema asociației de proprietari cum distribuie costurile. Daca asociația a montat contoare individuale care măsoară și temperatura apei, împărțirea e mai corectă, dar marea majoritate impart groso modo doar după volum la grămadă. Daca pleci dimineața la 5 și lași in fiecare zi apa sa curgă, ghinion. Nu mai zic de pierderi, am văzut situații de blocuri cu 60% pierderi de apă care se impart la toți.

  8. post-urile astea 2 nu pot fi postate si pe facebook?
    dat tag lui ciucu sau PMB in fiecare zi pana raspunde. macar sa vedem daca "se vrea".

    sunt convins ca alex ar da gratuit solutia asta catre primarie, ca tot sunt pe "reforma administrativa" si taiat costuri.

    • postează link cu articol pe Facebook, dai tag cui vrei tu, autorul e spus 'codul e open source "

  9. In tari civilizate se dezvolta si azi api-uri la institutiile publice. Din greu. Se mai refactorizeaza, se adauga functionalitati, se dezvolta chestii noi etc. Am fost extrem de surprins de cat de multa implicare este.
    Am vazut exemple de la cadastru pana la harta lucrari diverse.
    Da, au si aia probleme, doar ca sunt mai degraba tehnice.

  10. NOU
    #29

    Tu vrei transparenta si informare.
    Orice birocrat are in reflex sa ascunda/cosmetizeze realitatea, pentru ca realitatea este ca problemele sunt imense si nu se face real absolut nimic sau se face doar ca sa existe impresia ca se face ceva.

    Timpul trece, leafa merge, noi fericiti muncim.

    Statul roman, la toate nivelele este putred si sta sa se rupa.
    Se rupe fizic din ce in ce mai des si se vede deja ca nu mai avem resursele si puterea de a le petici.
    Nu mai cereti nimic de la statul roman.
    El se scufunda prin propria greutate zi de zi.

  11. Felicitări încă o dată pentru inițiativă și pentru efort. Am apreciat licența pusă în GitHub 😃. Cât despre stack, ai încercat Cloudflare? Are un free tier foarte generos și capabil. Workers, pages, R2 pentru object storage și D1 pentru SQLite, plus cdn aferent pentru statice, îl pui sus și uiți că există.
  12. API-uri inseamna transparenta, transparenta inseamna raspundere, nimeni nu vrea asta, vor doar salariile. Pana nu va fi obligatoriu, nu vor fi date publice usor accesibile, obscuritatea e protectie, de la intrebari incomode, raspundere, etc.

  13. pe baza datelor puse la dispoziție, o entitate care vrea sa producă instabilitate va știi exact unde sa acționeze pentru a-și maximiza efectul.

  14. @zoso ce apk ai descărcat pentru RADET/CMTEB/Termoenergetica?

  15. Digitalizarea in RO s-a oprit la scanat documentele si publicat online. Daca nu mai sunt pe hartie si sunt pe calculator inseamna ca sunt digitale si am facut digitalizare. Pana la date structurate, standardizarea adreselor si alte SFuri de genul, eu m-as bucura mult daca PDFurile publicate ar contine doar text si nu un scan la un print stampilat. Imi crapa o vena de fiecare data cand o institutie publica o lista de ceva si de fapt lista e printata, stampilata, scanata si abia apoi incarcata pe site. Dar daca e online fara stampiluta si semnaturica, nu e valid. Las aici o multime diversa de oameni dezamagiti: 🤦🏻‍♂️🤦🏾‍♀️🤦🏾‍♂️🤦🏿‍♂️🤦‍♀️🤦‍♂️🤦🏼‍♀️🤦🏿‍♀️

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.