Sărăcie continuă…

Da. Care e diferența cu restul Balcanilor? Nici una. Sărăcia te împiedică să vezi calea dreaptă sau vreo soluție să ieși din noroi. Și cum țările sărace nu au departamente de cercetare, nu au ce invenții să facă. Oamenii sunt ocupați cu supraviețuirea.

De asta politicienii ne țin săraci, de asta când suntem săraci nu vedem soluții la nimic. Că suntem prea ocupați cu supraviețuirea. Caricatura asta de mai jos ilustrează perfect.

Ce buget pentru cercetare avem pe 2025?

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

91 comentarii

  1. Noroc cu extraterestrii aia, ca altfel nici piramide nu aveau aia in Egipt.

    • Meme ul se referea la africanii negrii

    • The term meme is a shortening (modeled on gene) of mimeme.

      gene = genă
      meme = memă, nu meme(ul)

    • @Matei – nu le zice de Richard Dawkins ca le face rau la autosuficienta; manuta verde e de la mine

    • Dacă nu inventau algebra generații intregi ar fi fost sărace și fericite:D

    • Lasa-ne sa ghicim bombonel, ai citit God’s Delusion si The Selfish Gene si suntem miej, este?
      Restu’ .. pulime, ce sa stie ei 😆

    • Ceausescu se duce in vizita in Congo. Pe vremea aia presedinte era Mobutu Sese Seko.
      Mobutu il invita pe Ceashka la o partida de vanatoare.
      Cheashka intreaba: Ce vanam?
      Mobutu zice, Pliznoi
      Ceashka intreaba ce sunt aia?
      Mobutu zice bah cand ajungem tragi in tufisuri si vezi tu ce sunt.
      Pam…pam…pam
      Din tufisuri sar niste vietati bipede care striga Please no! Please no!

  2. Buget de cer… ce??? Cred ca daca opresti 100 de cetateni pe strada si ii intrebi ce e aia, cel putin 1/2 vor bate cimpii cu gratie pe linga subiect.

    • Adevarul e ca nu ai musai nevoie de cercetare, de ceva nou ca sa o duci bine- ai nevoie de organizare, un plan si executie.
      Sigur, cercetarea duce la chestii noi insa poti sa faci ce stii foarte bine si sa o duci bine. La final de zi problemele sunt ca nu se fac lucrurile bine – licitatiile sunt trucate, lucrarile slab calitativ, spaga pe peste tot, programa antica in scoli, colectare scazuta de taxe, etc.

    • De acord. Si mai zilele trecute am vazut o intrebare pe net care m-a debusolat total. Deci stim cu totii ca in invatamint sint o gramada de niznauti, dar personajul respectiv duce treaba la un nou nivel. Deci un cadru didactic intreba ce inseamna inghetarea salariilor – adica o sa se duca la servici si nu o sa mai fie platit??? Cadru didactic. Unul care ii invata pe altii chestii. Nu conteaza ce o preda (nu specificase), dar cred ca daca esti adult si inveti pe altii chestii, ar trebui sa ai macar habar de niste concepte de baza in orice domeniu de interes general cum e economia…

  3. da ceavetzi bah????
    noi suntem romani ortodocsi nu cercetasi adica ghei dinaia…. pfu!

  4. Ba totusi cu toata dragostea, resursele Africii (inclusiv UMANE) au fost tinute captive de catre Europa sute, daca nu chiar mii de ani. Toate tarile africane, cred ca toate, fara exceptie au fost foste colonii. Ah, nu stai, a existat o exceptie, si anume Liberia, tara inventata / creata ad-hoc, dar populata ce sa vezi tot cu sclavi eliberati. Si azi principala lor resursa sunt resursele pamantului (fie minerale, fie diverse produse specifice), fie cu mici exceptii mana de lucru mai ieftina pentru IT decat prin alte parti. Mi se pare o diferenta destul de mare fata de Balcani.

    • Mai pune mana pe o carte de istorie.

    • Pe la 500 erau hunii p-aci. Si-au stat pana pe la 1000.
      Pe la 1200 erau mongolii p-aci prin zona.
      Pe la 1300 au inceput turcii
      Apoi rusii + polonezii + ungurii again.

      Totul a continuat pana pe la 1877-1918.

      Apoi comunismul 50 de ani dupa ww2.

      Nu prea vad diferente fata de africa.

    • NOU
      #18

      Primul conflict major dintre o putere „europeană” și una „africană” a fost primul război punic între Roma și Cartagina: 264-241 ante.
      Adună 2025 și o să vezi că dă cu minus la faza cu „resursele Africii (inclusiv UMANE) au fost tinute captive de catre Europa sute, daca nu chiar mii de ani.”
      Poate ultimele 200 de ani, să zicem… hai ultimele 3-4 sute dacă iei în considerare traficul cu sclavi pe care tot africanii îl făceau vânzându-și prizonierii din conflictele pe care le aveau pe acolo printre ei.

    • Vorbesti prostii leftarde. Africa a fost colonizata de europeni dupa a doua jumatate a anilor 1800, si coloniile au rezistat pana nitel dupa anii 1900, auzi la el ca sute daca nu mii de ani…
      Cand au ajuns europenii acolo, au gasit niste maimute in epoca de piatra, tot ce au acum civilizatie acolo se datoreaza colonizarii. Africa era populata de cateva zeci de milioane de oameni, pe un teritoriu de 3 ori mai mare decat al Europei (daca in Europa incluzi si parte din Rusia si Turcia), adica pustiuri cat vezi cu ochii. Datorita canalizarii, medicinei, antibioticelor, vaccinurilor etc duse de albi acolo, au ajuns acum la 1.5 miliarde.
      Ai exemplu de involutie in real-time, vezi ce era Rhodesia in 1960 si ce e Zimbabwe acum, vezi cum era Africa de Sud in 1990 si cum e acum.

    • In Romania de exemplu doar rromii au fost sclavi.

    • Lumea iti zice sa pui mana pe carte tu mergi pe dublu sau nimic :)))
      E ok, din ce am vazut se practica pe aici datul cu parerea avand cunostiinte de istorie in cel mai bun caz din manualele de acum 15 ani :))

    • @MVP
      Nu imi dau seama daca trollezi sau esti copil, noi am avut iobagie in toate 3 principatele romane. Plus niste tributuri exorbitante platite catre otomani cateva sute de ani.

    • Deh, plin de analfabeti functionali si de atoate stiutori, care amalgameaza concepte si nu le au ei cu nuantele: „Iobăgia diferă de sclavie prin faptul că stăpânul nu avea drept de viață și de moarte asupra iobagilor, iar aceștia nu puteau fi vânduți separat de pământul pe care îl lucrau sau îl primeau în folosință.”

    • >> Ba totusi cu toata dragostea, resursele Africii (inclusiv UMANE) au fost tinute captive de catre Europa

      Ba, omenirea a inceput din Africa. Au avut niste zeci de mii de ani avans fata de omul alb european. Omul alb european totusi i-a colonizat si subjugat. De ce? Pentru ca omul alb european le era si inca le este superior. Dar concluzia asta de bun simt e atat de periculoasa incat nu o vei auzi decat asa, pe la colturi.

    • Punct Godwin atins, bravos.

    • @MVP
      A existat o tara din Africa care nu a fost cucerita niciodata de europeni – Etiopia. Mussolini s-a impotmolit acolo, Hitler a trimis Afrika Korps, dislocand resurse de pe alte fronturi.
      Urmarea o stim astia mai batrani, etiopienii s-au inmultit ca iepurii – v. Live Aid pe Wembley si pe JFK Stadium.

      In cazul Liberiei a fost mai amuzant – fostii sclavi din SUA au devenit noii stapani de sclavi din Liberia. Impreuna au cladit o frumoasa tara.

    • @MVP:

      In Romania de exemplu doar rromii au fost sclavi.

      Lol. Do you have a moment to talk about our ancersors the ”șerbs”?
      Man – în România (teritoriul ei) sclavi au fost mai toți țăranii. Că plăteau arendă și taxe și lucrau 16 ore pe zi pentru a păstra cam 10% din cultură. Citez din online: „Șerbii se deosebeau de sclavi prin faptul că cei din urmă puteau fi cumpărați și vânduți, fără să existe vreo legătură cu bucata de pământ, în timp ce șerbii își schimbau stăpânii doar când pământul pe care îl lucrau intra în stăpânirea altcuiva”.
      În rest erau fix aceeași chestie ia boierul le putea lua fiicele la joc oricând voia, să le intre încălțat în pat ori să-i lege la jug cu ardei iute aprins sub ei așa – de distracție.

      Cât despre Africa, citește puțin despre Zimbabwe, Mugabe, războiul din Rhodesia și ce-a fost după. I-au alungat pe proprietarii albi de pământuri și au redistribuit ăia pământul și averea celor de culoare. În 2011 mai erau cam 300 de fermieri albi în Zimbabwe. Concluzia a fost că ăia de-au primit pământ n-au prea vrut să-l lucreze și-a fost nevoit guvernul să-i cheme înapoi pe albii expulzați cu promisiuni, cu reduceri de taxe, cu dat pământ înapoi, numai să fie bine.

    • Am explicat mai sus diferenta. Asa feudalismul a existat in toata Europa. In Africa insa ultima tara care-a abolit sclavia a fost Mauritania in 1981, dar pana in 2007 n-aveau mecanisme de punere in aplicare a legii.

      Daca Balcanii sunt totuna cu Africa, atunci inseamna ca v-ar fi fost absolut perpendicular daca va nasteati oriunde in Africa (hai chiar si-n Etiopia necucerita). Ca pana una alta imigratia e dinspre Africa inspre alte continente, singurii europeni care se duc acolo e sa se ocupe de ce e de exploatat, sau sa ii pazeasca pe aia de exploateaza.

      Am observat ca la cateva articole sunt aruncate niste fraze asa, cu scopul probabil de-a genera discutie, dar n-am chef sa dezbat inutil cu groupies. Ramaneti asadar sa v-o faceti in cerc.

    • Continentul african nu s-a dezvoltat si din cauza geografiei. Oamenii traiau in comunitati izolate, schimburile de marfuri si idei realizandu-se greu sau deloc din cauza barierelor naturale: Sahara in jumatatea de nord, raurile care erau navigabile pe distante scurte, teritoriu extins. Astea doar cateva puncte din singura carte citita care atinge subiectul asta.

    • Bai, ce sa zicem sa justificam subdezvoltarea Africii? Ce ziceti de asta:

      – Continentul african nu s-a dezvoltat si din cauza geografiei

      Perfect! Asta e! Si daca reusim sa ne facem ca nu vedem tarile colonizate care au regresat dupa decolonizare e si mai perfect. Sau ca peste tot in lumea asta comunitatile negre sunt cele mai sarace, violente si needucate. Sigur n-are cum sa fie de la oameni, e de la geografie.

    • @Radu una nu o contrazice pe alta. Ideile menționate de mine au avut efect începând cu acu 2-3000 ani (poate mai mult), când, poate diferența tehnologica dintre civilizații nu era așa mare.
      ce zici tu s-a întâmplat acu câteva suntem de ani.
      Eu dau posibile explicații pt care realitatea e așa cum e (bineînțeles, nu sunt singurele), privind mai departe în trecut, tu cauți idei care sa îți susțină crezurile.

    • Fix ce-a zis și Alex mai sus zic și eu: Africa e subdezvoltată și din alte motive. Pe lângă ce-a subliniat Alex, menționez că țările bine-dezvoltate nu sunt absolut întâmplător peste ecuator. E pentru că e mai ușr să tragi fizic în climă temperată decât e să o faci all-year-around la 40 de grade.
      Vorbisem cu un profesor de sociologogie anul ăsta și discutam fix chestia asta: de ce țările de sub ecuator nu-s ca SUA, Europa și altele mai înstărite. Și mi-a zis omul că s-a făcut un experiment în America Latină acum niște ani: s-au pus aparate de aer condiționat într-o fabrică și-au monitorizat să vadă dacă se schimbă ceva în mod semnificativ. Și – poc – a crescut drastic productivitatea (cu 40% din ce-mi amintesc).
      Așa că noi, europenii, ne-am dezvoltat mai rapid din mai multe motive:
      – aici era zonă în care creșteau culturi de mai multe tipuri, inclusiv iarbă pentru animale, furaje; sol fertil, climă bună.
      – aici era mai răcoare și când constuiesc 40 de oameni o casă din piatră merge mai ușor decât dacă ar face-o la 40 de grade Celsius și fără umbră;
      – zona fiind relativ mică dar de dorit, s-au așezat mulți oameni în zona Europei; asta a dus la triburi/țări rivale care s-au luptat pentru resurse. Ori nimic nu stârnește inovația ca teama de anihilare. Războiul te face să tragi, că vrei că nu vrei, să dezvolți o arbaletă mai bună, o sabie mai dură, o catapultă – ceva – orice îți oferă un avantaj asupra inamicului. Ca să moară ăla și nu tu. De voie, de nevoie, noi ne-am dezvoltat mult mai rapid;
      – o altă chestie e că multă invoație dintr-un trib de 100 de oameni n-o să iasă. Prea puțină informație, și aia circulând în bulă. Cum n-ai multe de oferit și negoțul e slab, deci contactul cu alte triburi e minimal. Nu circulă ideile noi, nu află nimeni că poți face sulițe mai durabile dacă le faci din fier, nici cum să prelucrezi fierul ăla, nici că cutare buruiană vindecă rănile mai repede. De ce triburi de 100 de oameni și nu cetăți de 4000 ca în Europa? Pentru că e greu să hrănești 4000 de oameni la un loc în Africa atunci când în jur e deșert și ai doar vreo 20 de capre sălbatice. Africanii n-au ajuns la orașe-cetăți ca noi pentru că pur și simplu nu erau sustenabile. ori fără orașele-cetăți n-au dezvoltat legi la fel de rapid ca noi. N-au dezvoltat armate mari, cultură, invenții realizate la dăpostul zidurilor grose. N-au dezvoltat scriere sau nevoia de a o folosi în mod mobil pentru că nu aveau comerț masiv ca noi, să fie nevoiți să țină socoteala a câte capre și amfore de vin trebuie taxate la intrarea în port.
      Plus încă vreo 20 de alte motive.

    • bah, ma ia durerea de cap. ca si la matematica de ieri… de plm vorbiti daca nu ati avut nici macar curiozitatea sa cautati?

      1 africa a avut intotdeauna populatie mai mare ca europa. intotdeauna. in nici o secunda de la big bang pana acum europa nu a avut macar un om in plus.
      2 istoria africii a fost in moajritatea timpului cel putin la fel de complexa si plina de subtilitati ca cea a europei. cartagina, numidia, libia, egipt, nubia. califatele abasid, fatimid, umaiad, care a fost aproape sa cucereasca europa fiind oprit de charles martel la tours. imperiile ghana-mali-song’hai care s-au terminat odata cu infrangerea in fata regatului maroc ajutat de mercenari portughezi (pe care portughezi ii batusera cu doar cativa inainte inclusiv omorandul pe regele sebastian si mare parte din nobilimea acestuia)
      3 balcanii la raadul lor au fost sub stapanire si stapani. dacii si tracii au fost cuceriti de romani. dupa aia au venit hunii urmati de slavi. imperiile bulgare. bizantinii. mongolii. scurta si furtunoasa domnie a lui skanderbeg. otomanii. indpendenta. sovieticii.

      4 ma opresc aici ca pentru ca, din nou, nu e rolul meu sa acopar lacunele create de scoala romaneasca.

      ps coloja, cred ca te referi la tropice, nu la ecuator.

    • ah, si coloja, roaga-l pe vali sa iti stearga ultimul paragraf, ala cu triburile de 100 de oameni. e gresit de la primul pana la ultimul cuvant. iti ofer un singur indiciu: timbuktu. mai departe sunt convins ca te descurci singur sa iti dai seama ce enormitati ai spus acolo.

    • @thebblack:

      1 africa a avut intotdeauna populatie mai mare ca europa. intotdeauna. in nici o secunda de la big bang pana acum europa nu a avut macar un om in plus.

      Păi se putea să nu fii fudul? Ia de aici, lol: nicicând în ultimii 2000+ de ani n-a depășit Africa Europa ca populație. Vezi că poți selecta acolo să-ți arate doar astea două continente iar dacă ții gegețelul peste grafic îți dă și cifrele.
      Ia vezi – șterge Vali remarca ta eronată, sau nu?

      2 istoria africii a fost in moajritatea timpului cel putin la fel de complexa si plina de subtilitati ca cea a europei. cartagina, numidia, libia, egipt, nubia. califatele abasid, fatimid, umaiad, care a fost aproape sa cucereasca europa fiind oprit de charles martel la tours. imperiile ghana-mali-song’hai care s-au terminat odata cu infrangerea in fata regatului maroc ajutat de mercenari portughezi (pe care portughezi ii batusera cu doar cativa inainte inclusiv omorandul pe regele sebastian si mare parte din nobilimea acestuia)

      Că așa e logic: un spațiu de pământ cât un dop, cum e Europa, populat de mai mulți oameni, mai avansați în arta războiului în cele două milenii, au o istorie la fel de zbuciumată ca ălălalt spațiu de pământ, de 10x mai lat, dar cu mai puțini oameni în ălea doo milenii. Absolut logic. Așa e și la bloc: 30 de oameni într-o garsonieră de 15mp nu fac atâta zarvă cât pot face 20 de oameni într-un apartament de 80+mp.
      Gen de-aia i-am înrobit noi cu două corăbii secole la rând – că erau ei complecși.

      4 ma opresc aici ca pentru ca, din nou, nu e rolul meu sa acopar lacunele create de scoala romaneasca.

      Da – ar fi o idee bună asta cu opritul cât mai e timp. Rolul tău nefiind să acoperi lacune, chipurile. Am râs.

    • Cand o sa le intre oamenilor in cap ca toate ideile aduse de woke sunt gresite.

    • coloja, eu le-as recomnda baietilor aia sa-si mai verifice datele ca daca ma iau dupa ei, in jurul anului 0, in afara imperiului roman europa era practic nelocuita.

      in acelasi timp africa e foarte clar definita. europa mai putin. ce au calculat aia? pana la alpi? panonia? scandinavia? balcani? stepa? uralii? caucazul? asia mica? ca sunt zone pe care acum le consideram europa dar atunci nu erau considerate asa.

      dar na, eu ma astept la o discutie civilizata iar tu vii cu un grafic incert si un atac la persoana.

      am inteles, ma retrag. nu face sens, stii ce zic?

    • @thebblack:

      coloja, eu le-as recomnda baietilor aia sa-si mai verifice datele ca daca ma iau dupa ei, in jurul anului 0, in afara imperiului roman europa era practic nelocuita.

      Eu aș recomanda să te uiți din nou pe datele alea și să observi că cifrele acelea se înmulțesc cu ”1.000”. Așa reiese de acolo că în anul 0 erau peste 29 de milioane de oameni doar în Europa conform acelor date; ceea ce nu prea pușcă cu al tău ”practic nelocuită”.

      in acelasi timp africa e foarte clar definita. europa mai putin. ce au calculat aia? pana la alpi? panonia? scandinavia? balcani? stepa? uralii? caucazul? asia mica? ca sunt zone pe care acum le consideram europa dar atunci nu erau considerate asa.

      Europa e cât se poate de clar definită acolo. Vezi ce scrie în dreapta la ”Supplementary notes” și te lămurești ce e ce pe-acolo.

      dar na, eu ma astept la o discutie civilizata iar tu vii cu un grafic incert si un atac la persoana.

      Asta e partea mea preferată: cea în care vii și-mi bați obrazul după ce mai sus îmi recomandai semeț să șteargă Vali prostiile mele, că ne spui tu cum stă treaba. Acum când vin eu cu ironii, tu încercaseși de fapt o discuție civilizată chipurile. Adică… tu poți să fii ironic cu mine, dar eu nu pot fiu ironic cu tine; că tu ești aici să educi – nu? Este că e nasol să ți se răspundă cu aceeași monedă?
      Eu am o regulă: discuți omenește cu mine, discut omenește cu tine. Mă iei cu ironii, te iau și eu cu ironii. E chiar atât de simplu: ”tit for tat”.
      Cât despre grafic – repet – recitește ce-am scris două-trei paragrafe mai sus și devine mai cert graficul ăla. Nu de alta, dar până acum argumentul tău e un simplu ”nu cred” iar al meu e format din date concrete. Asta – din nou – după ce mai sus nu te-ai sfiit să ne zici de califatele Abasid și Charles Martel de la Tours. Cum era să vin eu să te contrez super-simplu cu ”tu vii cu date incerte”?

      am inteles, ma retrag. nu face sens, stii ce zic?

      Io știu ce-ai zis, dar – din nou – n-ai zis bine. Cât despre ”mă retrag”, acum vreo 4 comentarii începuseși cu (citez) ”bah, ma ia durerea de cap. ca si la matematica de ieri… de [ce] plm vorbiti daca nu ati avut nici macar curiozitatea sa cautati?”. Păi – nu știu – e rândul meu acum să te întreb: înainte să desfințezi graficul furnizat de mine ai avut tu curiozitatea să cauți tu să vezi dacă nu cumva am dreptate, sau ai trecut direct la sfântul „nu cred”, chit că aveai fix 5 rânduri de text de parcurs în dreapta graficului ăla care te lămureau?
      Păi vezi – de-aia ziceam eu adineauri de fudulie.

    • diferenta intre tropice si ecuator ai reusit sa o banghesti? ca asemuirea cu eftimie (si de ce asta nu e deloc un lucru bun)e clar ca ai ratat-o.

      mai calculeaza.

  5. De ce suntem săraci?

    Nivel de dificultate răspuns: nu da vina pe „educație”.

  6. Există o soluție atât pentru săracie cât și pentru inovație: inițiativa privată. Statul român nu va avea niciodată resursele umane și financiare pentru a concura cu marile puteri în domeniul cercetării. Dar mediul privat poate fi suficient de agil încât să sesizeze unde sunt necesare și posibile schimbări de paradigmă și să acționeze în acea direcție folosind fonduri europene, finanțare privată, sau chiar și granturi din partea statului.

    Sunt exemple că în România acolo unde există inițiativă și abilitate se pot dezvolta idei deosebite: uiPath, Bitdefender, Dedeman, eMag Kinderpedia.

    Statul ar trebui să pună bazele printr-o educație solidă, modernă, iar apoi să lase oamenii ieșiți de pe băncile școlilor și facultăților să-și pună în aplicare ideile.

  7. La electronică la poli sunt profesori băgați în tot felul de proiecte de cercetare pe bani multi cu finalitate zero, nimic aplicabil, nimic teoretic, nimic… Iar studenții sunt strânși cu ușa ca să găsească informații (un fel de hoțniuz care traduce de pe afară) ca să bage dom’ profesor în documentația de proiect. Un căcat ambalat, ăla face bani, studenții i-au 1-2 puncte în plus la notă (zero bani evident). Banii s-au dus pe niște hârtii care nu-s bune nici de șters la cur. Caută să vezi câte proiecte de cercetare au fost un ultimii 20 de ani și ce au realizat in urma lor. Nimic! Daca nu verifică nimeni scopul și aplicabilitatea înainte și dupa…sunt bani aruncați pe geam.

    • La o universitate s-a dus o firma de IT sa doneze software pentru studenti. Gen sute de licente, fix pe domeniul scolii, plus know-how oferit sa organizeze cursuri. Mi se pare ca si hardware le-au dat.

      Profesorii: Astea sunt licente pentru studenti? Ce inseamna asta?
      Firma: Pai au toata functionalitatea, dar nu poti sa le folosesti comercial.
      Profesorii: A, pai noi lucram la proiecte si alea sunt comerciale, nu ne trebuie, merci.

      Nu cred ca saracia e problema.

  8. Pana la cercetare hai sa ne uitam la educatie. Niciodata nu s-a aplicat legea cu 5% din PIB. Noi vrem cercetare, dar cu cine? Ca aia mai rasariti sunt mutati la aia unde e apa calda si wc in casa.

    Eu insist pe o reforma din temelii la invatamant, reintroducerea scolilor profesionale si desfiintarea inspectoratelor scolare

    • poți să dai 10% la educație. cu programa actuală, tot rezultatele astea le vei avea.

    • Poate să se aloce și 10%, dacă se cheltuie inutil pe sinecuri și doftoranzi, degeaba.

    • E și vorba de bani, dar mai mult e vorba despre oameni, în Educație.
      Atâta timp cât nu se va face auzită o masă critică din interiorul sistemului care să ceară restructurare, schimbare din temelii, reformă pe bune, poți să arunci și 10% din PIB în sistemul de învățământ. Se vor cheltui pe chestii de suprafață, care nu vor aduce schimbări de substanță. Pentru că e nevoie de 3 ingrediente pentru a schimba aici sistemul:
      1. Know-how. Măcar minimal, măcar să se ocupe câțiva oameni care au înțeles un sistem cât de cât funcțional din afară, care să se poată implementa cât de cât la noi. Cât de cât!
      2. Consens la nivel public și la nivel de societate. Să cadă cât de cât de acord partidele, sindicatele, ONG-urile că e nevoie de un T⁰ și că se poate și altfel.
      3. Curaj politic. Că nu merge cu schimbarea asta de jos în sus. Degeaba mă apuc eu, ultima din lanțul trofic al sistemului de învățământ de stat, să spun că e destul cu politizarea, cu meditațiile nesimțite și frecat menta la școală, cu materia supradimensionată pentru că cei care fac design curricular în Ro pur și simplu nu sunt capabili să deceleze ce e esențial și de bază în învățare, în termeni de competențe, valori și atitudini (se vede că sunt din sistem😝), pentru că absolventul anilor de învățământ obligatoriu să poată fi, teoretic cel puțin, un bun cetățean contribuabil, cât de cât implicat, responsabil, cât de cât echilibrat ca individ. Dacă nu există curaj politic, la nivel decizional, degeaba se apucă de treabă unul sau altul, pe bucățele mici. Schimbările se pierd repede, apar tot felul de hoți, de oportuniști, de proști sau de sociopați (ultimele luni arată asta!) care sunt gata să anuleze orice schimbare în bine. Pentru că sunt rău-intenționați sau pur și simplu incapabili să înțeleagă în ce lume trăiesc.

    • @Gica: Părerea mea e că nicio reformă a educației nu ne scoate din nămol. Nu e neapărat la reformă problema cât la cultura neamului și generațiile actuale. De ar fi să-i pui pe ăștia de acum să facă 4 ani de liceu ”așa cum trebuie” și le dai toate condițiile și laptopuri și burse și premii și ce mai vrei tu, până la Bac or să pice 85% dacă e să-i notezi ”pe bune”. Copiii ăștia efectiv nu pot, dar nici nu vor. Încearcă să porți o conversație cu cineva de 12-13 ani și imaginează-ți-l apoi pe ăla trecând prin liceu fără 5-ul de onoare. Așa – random luat, de pe stradă.
      Peste 10 ani, cu sau fără reformă, va fi la fel. Asta din cauza culturii ăsteia din Balcani: ”o mână o spală pe alta”, ”capul plecat sabia nu-l taie”, ”nu da polițist de pe gard…”. Mentalitatea locului e problema și aici, și la bulgari, și la croați și la alții. Suntem o țară puternic tradiționalistă, preponderent ortodoxă (una din formele cele mai conservatoare ale creștinismului), cu niște secole de servilism în spate și o lungă istorie de trădare și concesii pentru supraviețuire. Toți oamenii decenți pe care îi aveam ca neam s-au dus în alte țări, așa că ăștia rămași vor fi formați de ce-a rămas aici. Vor fi echipați și instruiți de ce-a rămas aici.
      Apoi mai e faza cu corupția: cum faci tu reformă a educației dacă în post e tot doamna profesoară care era și acum 4a de ani? Aia de-i nevastă de Consilier Local. Sau cum faci reformă fără să mărești salariile profesorilor, iar după ce le mărești cum faci să nu fie date posturile – așa cum s-au dat în toți anii de la Carol încoace – pe pile, nepotism și valută? De să ajungă meritocratul pe post și nu șoferul directoarei.
      Ce faci apoi cu părinții – care după ce se face reforma și-și văd copiii brusc scăzând drastic la note (acum fiind notați – chipurile – pe merit) merg și votează să fie cum era înainte, că pică ăla mic la chimie? Sau vin cu urlete la cancelarie invocând clasicul ”tu știi cine sunt eu?” în văzul tuturor. Cum faci să nu mai treacă prostul clasei anul când tac-su a donat un pian liceului sau a văruit pe cheltuiala firmei lui holurile a trei etaje?
      Apoi ce le spui elevilor? învățați pentru că. Ori după ce termină facultatea de Design în Aberații să descopere că sunt fix zero locuri de muncă pe piața muncii în Design de Avberații. Sau îi înveți ”Etică” la Jurnalism, de merg apoi de se angajează EFECTIV ORIUNDE ÎN PRESĂ și-l un ăia să bage titluri tip clickbait sau atacuri la persoană pe bani și așa de nimic. Ori fac ăia 10 ani Medicină – sute de studenți per județ – dar locuri în spitale nu mai găsești nici cu pile. Cine iese la rampă să le spună că-i prostește sistemul? Ministrul muncii? Președintele? Daniel David? Cine-și asumă că de decenii întregi îi tragem în piept pe studenți cu fel de fel de specializări care au zero utilitate în piața muncii?
      I could go on.

    • E un motiv destul de evident pentru care nu se va da 10% din PIB: Nu exista suficiente cărți tipărite în 1970 și dosare cu șină pe care sa le cumperi de acești bani.

    • @razvan: „Părerea mea e că nicio reformă a educației nu ne scoate din nămol”
      Boss, asta e o tâmpenie. Utila intr-o bodega, la un vinișor, sa radem de prostii care is ei prosti, nu deștepți ca noi care bem vinișor nu bere ca prostii. Sau cocartz :)

      presupun ca auzisi de tara aia numita Finlanda. Stii cam la ce nivel erau baietii in anii 50? Niste alcoolici, saraci (post razboi) da macar prosti. Erau practic vasluenii suedezilor.
      Cu toate astea, cu o reforma cinstita si-au ridicat educatia

      *nu zic ca aceeasi reforma ar ridica si romania la acelasi nivel. Dar ar ridica nivelul tarii

    • vine mai pe seară articol pe tema asta.

  9. Intrebarea urmatoare este: bine, dar de ce e Africa saraca? Un posibil raspuns il gasim in Arme, virusuri si otel a lui Jared Diamond Vorbim de fapt de un cumul de factori, dintre care cel mai interesant, si cred eu, cel mai decisiv, poate, este faptul ca Africa ( ca si America de Sud de altfel, un alt continent codas la capitolul asta..) este dispusa pe o axa Nord-Sud. Care creeaza conditii dezavantajoase in comparatie cu Eurasia si America De Nord, desfasurate Vest-Est.

    Nu e locul sa intru aici in amanunte, cine e interesat poate citi cartea.

    • mai poti completa si cu „De ce esueaza natiunile” a nobelizatului Daron Acemoglu in care se mentioneaza ca diferentele de dezvoltare dintre tari se datoreaza exclusiv diferentelor dintre institutiile politice si economice ale acestora; nu resursele diferentiaza dezvoltarea economica, ci institutiile care o guverneaza: vezi dezvoltarea de ex. a Japoniei fara resurse naturale versus Rusia cu petrol/gaze sau Angola cu diamante.

    • Interesant, dar chiar spune el mot-a-mot „exclusiv”? Cred ca orice om de stiinta se fereste cat poate de termenul asta.
      Este foarte greu sa atribui exclusivitate unui factor. Este vorba de un cumul de factori cand vine vorba de un asemenea subiect. Mie cel geografic mi se pare cel mai interesant pentru ca e cumva asa, predestinat si cred ca de la el a plecat apoi totul.
      Acum mii de ani, cand omenirea a facut mutarea de la vanator-culegator la cultivator, schimbarea cheie care a permis aparitia concentrarilor umane si a organizarii popoarelor, faptul ca foarte multe culturi si animale domestice asociate nu au putut „calatori” pe axa N/S asa cum au facut-o pe axa E/V a fost un factor crucial.
      Si nu a fost deci vorba de superioritatea sau inferioritatea unui rase asupra celeilalte. Vorbim de conditii climatice, de agenti patogeni etc foarte diferiti de la o latitudine la alta, adevarate bariere naturale.

    • Imi permit sa adaug inca o carte la bibilografia asta: „Prizonierii Geografiei”
      Si – de ce nu? – „Sapiens” de Harari.
      Cum s-a zis si mai sus, factorii sunt complecsi si cumulativi: geografici, climatici, sociali, etc.

      As mentiona o idee din Spiens pe care o vad pertinenta, si anume „domesticirea” granelor. Cand omul a inceput sa invete sa cultive pamantul, a devenit statornic, a inceput sa aiba mai mult de la an la an. Mai multa mancare, mai multi copii nascuti, si tot asa. Cu asta a venit si nevoia de a-si proteja „avutia”, pentru ca alte triburi puteau sa atace si sa fure ce aveai, si tot asa. Imi place ideea in care zice ca , de fapt, granele au domesticit omul, si nu invers.

      Urcand mai aproape de zilele noastre, nu pot sa nu observ cum natiunile cu bogatii naturale tind sa fie conduse (a se citi acaparate) de regimuri dictatoriale care dispun de cum se vand resursele luandu-si partea leului, in timp ce poporul moare de foame (as enumera Venezuela, Rusia, tarile arabe cu petrol mult, cele din Africa cu diamante).

      Tot la nivel de dictaturi, nu vad cum ar functiona Rusia sau China ca niste democratii. Acolo sunt atatea etnii, la primele alegeri libere sau referendum toti si-ar cere independenta.

      Revenind la clima si geografie:
      Am fost in Egipt; in afara de Nil si un pic pe langa e piatra tare de-ti spargi capul, n-ai unde sa cultivi in afara de delta nilului si pe langa apa. Apoi pe scurt, lenea curge pe ei – n-are ore ceasul cat ar sta aia degeaba.

      Mai jos in centru si sud, baga ploi tropicale si pamantul e asa de cleios incat nu prea iese orice cultura. Plus, la fel, resursa umana care nu se incurca cu munca pamantului prea mult. Au toti spirit de antreprenor. M-a distrat bursa teroristilor in Etiopia (sau Somalia – nu mai stiu), unde puteai investi intr-un aruncator de grenade sau niste arme automate si primeai bani de un apartament – daca piata capturarii de nave comerciale pentru rascumparare mergea bine.

      Incet-incet Africa iese din mentalitatea tribala, dar sunt foarte multe state care au facut afaceri paguboase cu tari precum China, in care si-au cedat resurse naturale pentru infrastructura. Se pare ca inca se duce batalia marilor puteri pentru sfera de influenta asupra Africii. Si aici China are avantaj de cateva zeci de ani, din cate am citit.

  10. Chiar nu inteleg de ce si comentariul ce tocmai l-am trinis s a intrat in aprobare, chit ca nu e nimic de politica, nu am folosit ur at, pr ost etc..

  11. Cartoful si atomul.
    Cand iti este foame te uiti in jos sa vezi cum s-a facut arecolta de cartofi si vezi doar cartofi, pamant si rame.
    Abia cand ai stomacul plin privesti spre cer si te intrebi cate stele sunt pe cer. Apoi te intrebi cum stau ele acolo suspendate. Incepi sa afli de Copernicus, de Newton, de Huble si intr-un final ajungi intelegi teoria relativitatii generale a lui Einstein. Faci bomba atomica. Te joci cu atomii si inventezi un dispozitiv ce vede prin corpul uman, il denumesti. Incet incepi sa trimiti rachete si sateliti in spatiu si incet ai facut GPS ul. Te ai invatat cu undele si vrei sa faci un radar mai puternic si descoperi ca cu ajutorul undelor poti incalzi mancarea si ai inventat cuptorul cu microunde. Si bla bla bla
    In tot acest timp , in diverse zone ale Terrei, au trecut 3 generatii de oameni care inca privesc in jos de foame dupa cartofi.
    Fast forward: suntem in 2025 si cei ce pana acum se uitau la cartofi si rame au primit in mana telefonul mobil si tik-tok ul. Acum asta e hrana lor. Si incep sa isi puna intrebari daca ceata e facuta de catre cei care au studiat atomul tot de 3 generatii. Ca ei stiu ca aia vor sa ii omoare. Cu fking ceata, nu se gandesca ca alora le-ar fi mai usor sa puna nanociourile alea direct in cartof.

    • Aceste kkt-uri nu se întamplă daca înveți noua generație să gandească critic. Râdem cât de proști erau strămoși noștri în credințele lor ,dar noi dăm like-uri la cat de fain era in comunism, ce tare e înțelepciunea rusă,și alte gunoaie..

      E ușor să conduci o turmă needucată care visează la un Tătuc -Mesia. PLM, Nicușor Dan trage un semnal de alarmă cu intenția de vot 🥲,dar noi, Dansul Pinguinului

    • @Psionics @Lup

      Voi tot faceți referire la „educație” sau „gândire critică”.

      Bă băieți, frica. Frica.
      Frica de poliție.
      Frica de servicii secrete.
      Frica de autoritate.
      Frica de polițiile, serviciile secrete și autoritățile străine.

      Fiți și voi mai onești, se poate?

      Nu o mai dați în permanență cu învățământul sau „gândiri”. Degeaba educi dacă ți-e frică de restul planetei.

      Degeaba educi dacă „educația” ta se rezumă & perpetuează slugărnicie pecuniară, contractuală etc.

      Do better.

    • @Psionics – ce spui tu este poezie si amesteci crunt lucrurile. Aia care fac bani o sa faca si mai multi si aia care vor sa cerceteze vor face asta si in viitor.
      Daca te uiti in istorie o parte sau mare parte din aia care au cercetat si descoperit nu prea erau bogati iar o mare parte din aia care se apuca de facut bani nu nu se opresc niciodata si nu sunt interesati de progress si cercetare.

      De curiozitate, iti dai seama cat poate face un tip de genul Tiriac sau fratii Paval la nivel de Romania? Sau Musk, Bezos etc la nivel mondial? Sa aleaga o scoala sau institut de cercetare si sa dea sa spunem 500 de milioane de dolari pe an, cate resurse si ce progress ar face acel institut? Insa nu isi bate nimeni capul cu asa ceva sau nu stiu eu.

    • @Bigbear
      Nu o sa bage niciun bogatan bani in cercetare daca nu scoate de acolo ceva. E ca si cu cluburile de fotbal. Nu bagi bani in cluburi care nu fac performanta. Poate bagi la inceout manat de patriotism local or smthg, dar dupa cativa ani de nu ies bani o lasi balta.
      In cercetare se vor baga bani atunci cand
      -cieva doreste sa sa scoata bani din avansul tehnologic
      -cineva(un popor) este amenintat de razboi sau doreste sa cucereasca noi teritorii.
      Romania este tara unde se face productie si nu cercetare, de aia Cluj nu e silicon valey ci Valea Jiului a IT-ului.
      Romania este o tara care nu are in plan sa cucereasca alte teritorii si pentru aparare prefera sa cumpere echipamente gata fabricate. Inca nu avem o industrie militara sau un produs militar romanesc care sa domine cerul, marea, campul de lupta sau razboiul informational.

      Recomandare pentru bogatani.
      -bagati 50-100 milioane anual intr-o firma care sa dezvolte contraatacuri pentru ce face russia si china. O arma impotriva botilor si dezinformarii. O sa vindeti ca painea calda produsul. De la Dictaturi pana la cele mai democrate tari din lume vor cumpara produsul.

    • @Psionics, mi-a plăcut aia cu Valea Jiului! 😄

    • @Psionics, pana la cumparat aplicatii anti-boti si altele, tarile sunt mai interesate sa cumpere softuri de spionaj gen Pegasus (vezi Ungaria).

      In alta ordine de idei, abia astept sa inceapa reconstructia Ucrainei. Inca studiez pe ce firma sa-mi pun banii.

  12. Eu nu sunt sarac. La cine te referi ?

  13. Educația e cheia! Dacă nu oferim educație de calitate copiilor noștri suntem responsabili pentru eșecul generațiilor viitoare. Suntem leneși, analfabeți funcționali, băgăm botul la caritasul politic de tip CG, rațiunea pierde în fața conspirației, dar trebuie început de la educație.
    De ce nu reformăm întreg sistemul de învățământ?

    Suntem vai de capul nostru…Tot timpul e altcineva vinovat de ceea ce pățim …comunismul,corupția, Soros, Gates, UE ,dar NU noi.

    Deci ,sa oferim copiilor noștri o șansă:https://youtu.be/_Dfqa3tFbxE?si=PYggiQP1gmlb3Ahv

    • Până la „educație”…

      Care sunt salariile părinților?
      Căldură, gaz, apă, cum se descurcă.
      Se satură după ce mănâncă?

      Lăsați șansele & predicile șarlataniste (pleonasm!), hai mai pe șleau discuțiile ălea dificile, cu „mai sunt alți 10 ca tine care așteaptă la ușă”.

    • Semnal Slab ești slab în gandire

    • Iar tu trăiești în lumea ta @Lup, complet-complet rupt de realitate…

    • @Semnal Slab ,spuneam că schimbarea va începe prin educație, nu am negat realitatea cotidiană .Nu caut motive sau scuze.

  14. La mine in cartier am un institut de cercetare agricola, adica menirea lui, de pe vremea lu ceasca este sa faca graul, porumbul si cartoful cat mai rezistente la toate cele si cu resurse cat mai putine. Institutul asta e si acum in functiune intr-un corp de cladire de marimea unei scoli de cartier, iar toata activitatea lui este sa ingrijeasca si sa exploateze, fara nicio exagerare, 2 straturi de 30 de mp (2x15ml) fiecare si pe care sunt plantate dracu cinestie ce, ca trec pe langa ele zilnic si tot timpul vad doar niste balarii uscate. Si institutia aia consuma caldura, apa, curent, salarii, directori, intretinere, masini de serviciu, si toate cele. Cam aste e cercetarea in Romania. nu va ganditi ca aia 0,2% din PIB bagati in cercetare sunt pentru inventia vreunui telescop, sau ceva de genu. Aia 0,2% sunt pentru tinerea in viata a institutelor agricole de cercetare, care de fapt sunt niste sinecuri, pt ca acolo nu cerceteaza nimeni ,nimic. Acu m-am uiat de pe site-ul lor, actualizat in 2024. Ultima oara cand au cercetat si a iesit ceva din laboratoarele alea a fost in 2002, si a fost vorba despre un soi de gulie furajera.

  15. Românii, vorbind despre cercetare & „educație”, se jenează în fața străinilor (din frică, soto) în timp ce le ghiorțăie mațele de foame.

  16. Da. Care e diferența cu restul Balcanilor …lol. Cand se „inventau” chestii prin balcani, prietenii tai pentru care ai fetish social, mancau pesti fermentati de foame. Ce plm, au inventat norvegienii, in afara de mult petrol si natalitate extrem de scazuta?

  17. Cercetarea finantata de stat are drept rezultat doar risipirea in vint a banilor din taxele cetatenilor. Ziceti merci ca nu avem alocate sume mai mari din Pib pentru ca rezultatele ar fi tot zero pentru societate. S-ar imbogati insa impostorii din asa zisa cercetare.

    Consider ca datoria statului e doar sa creeze cadrul propice dezvoltarii initiativei private. Cercetarea finantata privat e mult mai eficienta pentru ca din start are o motivatie pecuniara iar riscul e doar al investitorului (privat).

  18. Se cerceteaza chiar prea mult în țărișoară, dupa umila mea parere. Las la sfarsit un link cu institutele de cercetare.
    Elon Musk e minciuna, noi avem „Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” – I.N.C.A.S. Bucureşti”.
    Cred ca mai mult de jumatate ar trebui inchise si toate sinecurile desfiintate, asta daca tot vrea tovarasul ciolacu marcel sa stranga cureaua. Sa le pastreze pe alea esentiale care tin de mancare si mediu, in rest nu cred ca mai putem avea pretentii ca vom inventa/dezvolta ceva. Avem institut de textile si pielarie in conditiile in care toate fabricile au fost demolate si s-au construit rezidentialele mafiotilor in locul lor? Sigur ca da, mai sunt cateva croitorese (pana cand se va muta absolut totul in china) care cos diverse haine pentru cateva branduri celebre, dar toate materialele sunt aduse din import.

    https://www.mcid.gov.ro/sistemul-de-cercetare/institute-nationale-de-cercetare-dezvoltare/

  19. Mai era o teorie, nu a mea, care explica de ce cu cât mergi mai spre nord ai mai multă civilizație, și invers.

    Diferența zicea el că o făcea pur și simplu…Iarna. Adică în Africa ca să nu mori, mai vânai un animal, mai ceva fructe, da, trăiai mereu la limita supraviețuirii…dar trăiai. N-aveai nevoie de cine știe ce adăpost sau condiții. Viața era (pentru supraviețuire) bună.

    În schimb în climatul european, știai că vine iarna și trebuia planificat. Aveai nevoie de construcții, de lemne de foc, de organizare, stocare, tot ce trebuie.

    Asta a dat naștere în europa la generații care trebuiau să planifice pentru iarnă, să știe de cooperare, pentru simplul fapt că altfel pur și simplu mureai atât tu cât și toată familia ta. S-au inventat metode de conservare a mâncării de musai, nu de inovativi ce erau europenii. Au fost nevoiți să facă comerț pentru că pur și simplu nu îți ajungea timpul să le faci tu pe toate, așa că ce nu puteai face tu, cumpărai. La fel, împinși de lupta pentru supraviețuire, nu neaparat de cine știe ce superioritate genetică.

    Evident, s-a făcut un fel de selecție naturală de-a lungul miilor de ani în care idioții care trăiau pe-o zi pe alta (țineți minte folclorul cu greierele și furnica?) pur și simplu mureau, supraviețuiau cei mai deștepți care pasau apoi conceptele astea mai departe.

    Bine-nțeles, au fost și mulți mulți alți factori, gen agricultura mult mai productivă, dar să fim serioși, și în Africa există enorm teren fertil pentru agricultură, ba chiar ar putea face 2 rânduri de recolte. Dar dacă nu ești nevoit, de ce ai face-o?

    Bine, povestea era mai lungă, eu am făcut o ultra-simplificare să intre într-un comentariu.

    Dar ideea e aceeași, omul inventează și inovează de nevoie și când e constrâns, nu pentru altceva.

    • D-aia cand romanii construiau coloseumul, nordicii traiau literlamente sub pamant si mancau radacini.

    • Deci asta explicația pentru care sunt asa diferențe între sudul și nordul Italiei? Frigul!

    • Aceeasi idee mi s-a prezentat cand am vizitat popoarele si Asia de sud-est (Indonezia, Vietnam, Philipine, Tailanda, etc.) Clima care face sa poata avea trei recolte de orez pe an le da de mancare non-stop, nu au perioade de iarna ca in zonele temperate.

      E unul din motivele pentru care se inmultesc ca iepurii. Mai vorbim si de ideologii, religii, strans legate de statutul social. Se pare ca toate sunt interconectate, inevitabil.
      Studiile arata ca toate natiunile, mai rapid sau mai incet, evouleaza intr-o forma sau alta.

      Cand ai dezvoltare minima, societate agrara, faci multi copii, sa ajute la munca campului. Cum dai de dezvoltare la nivelul urmator, incepi sa vrei un alt fel de viata, mergi la pasul urmator, faci copii mai putini, te emancipezi, si tot asa.

      Acum 30 de ani in Indonezia numarul mediu de copii era de 10 pe familie. Acum – mai ales in orasele mari, media tinde spre 2 pe familie.

  20. doar arunca un ochi pe site-ul Facultatii de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei de la Iasi si o sa ai raspunsul:
    http://www.etc.tuiasi.ro/

  21. Era povestirea aia cu antropologul care merge cu niste turisti in Africa si bastinasii ii intampina si le dau un spectacol la bongo bongo si frunza de baobab. Turistii sunt extaziati „vai ce frumos canta la tobe si frunza, genial, extraordinar” si antopologul „era genial daca ar fi cantat la un Stradivarius, la tobele astea canta de 5000 de ani”

    • la petrecerea de craciun pe post de „formatie” a fost invitata o trupa de manelisti. d-aia cu ceafa groasa, chei cu barba si costumati in negru. imaginea aia tipica de unde s-a inspirat eugen fischer.

      dupa ce ne-au delectat cu cateva opere specifice s-au retras pentru a lasa loc unui scurt numar de folclor autentic. cativa baieti si fete, neaosi, au jucat cateva dansuri care inmplicau niste bate, pantofi de lac si ceasuri casio, si dupa aia au interpretat o mica sceneta, traditionala si aia care sugera foarte puternic zoofilie, si dupa aia cat se poate de explicit violenta impotriva animalelor (atentie, nu sacrificare in scopul consumului ci pur si simplu bataie, d-aia rupta din rai, pana la inconstienta si potetniala moarte a victimei doar in scopul „disciplinarii”) si in final traditionala cultura a comertului romanesc in care fiecare incearca sa il insele pe celalalt la sange. au iesit in aplauze dupa care au urmat din nou baietii lui fischer impreuna cu interpreta care parea culeasa de pe marginea drumului, de la magurele sau stefanesti care si-au reinceput apoteotic recitalul cu „eu beau vinul cu borcanul”. in urale.

      iarta-ma daca prefer tobele africanilor.

  22. pe bune, acum ne compari cu africa?

    iar cercetare cu adevarat se poate face doar in 1,2 locuri, cel mult inca 1, 2 rivale si intre care sa nu existe colaborare/comunicare. restul chibiteaza sau se alinta.

    ce cacat sa cerceteze romanii? apa calda? da, putem folosi tehnologiile dezvoltate de aia de la varf pentru a inova unele chestii minore cu spefici local, dar orice chestie majora am putea noi „descoperi” sa fim convinsi ca o au deja aia care au pus bazele teoretice cu mult timp inainte.

    am pierdut cursa asta. probabil am putea recupera cate ceva dar, indiferent cati bani am baga, tot ar dura zeci, poate sute de ani.

  23. Nu stiu boss, dar Romania are institute de cercetare dezvoltare.
    Mai jos lista de institute nationale coordonata de Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii.
    https://www.mcid.gov.ro/sistemul-de-cercetare/institute-nationale-de-cercetare-dezvoltare/

    Pe langa institutele mentionate anterior, mai sunt inca o sumedenie de institute, organizate conform legislatiei in vigoare.
    https://www.mcid.gov.ro/sistemul-de-cercetare/

    Mai e vorba si de bugetele institutelor nationale.
    https://old.research.gov.ro/ro/articol/5140/sistemul-de-cercetare-bugetul-pentru-cercetare-bugetele-de-venituri-i-cheltuieli-ale-instutelor-na-ionale-de-cercetare-dezvoltare
    Bugetele publicate, ultimul din 2022, arata ca dam ceva bani pe cercetare dezvoltare.

    Eu vad altfel problema: toata cercetarea nu e industrializata.
    Am cercetat subiectul x si avem o solutie.
    Cum integram solutia in produsul y?

  24. Avem o grămadă de institute de cercetare, nu vă mai văitați atât.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.