Salut,
Sunt omul vostru cristici, ușor de recunoscut când scrie pentru că numele lui apare înainte de a da click pe titlul articolului. (am observat că sunt mulți care nu știu că nu numai zoso scrie aici). Cum (cred eu că) visul oricărui blogger e ca blogul lui să crească/să se transforme într-un forum, zoso pare că merge în direcția asta, deja având x useri care scriu aici.
Eu sunt unul din ei. Iar pentru că nu toți oamenii sunt la fel, în loc de topoare și mașini eu sunt "pasionat" (și) de produsele din supermarket. Iar pentru că lucrez (și) ambalaje, am defectul profesional de a citi ambalaje. Uneori de plăcere. Aia e, unuia îi place să sudeze, altuia să citească ambalaje. 
Sondajul de opinie pe care îl fac acum este dacă are sens să fac o rubrică, un set de articole care să aibă același titlu, și numerotate. "Radarul produselor" mi-a trecut acum prin cap ca titlu. Să le pun I, II, III, IV… să nu dați click dacă știți sigur că nu vă interesează.
Ce vreau să fac în articolele acestea: De exemplu, să vă povestesc care e treaba cu oțetul, și de ce oțetul din alcool e un rahat, deși costă cât oțetul adevărat, din vin. Ori, ce e ăla caramel de sulfit caustic, și de ce nu e ok să cumperi mizerii din supermarket, când caramelul de sulfit caustic atacă ficatul. Sau, să vă prezint mai multe feluri de napolitane, care toate au cam aceeași compoziție, adică ce sens mai are să cumperi "marcă"? Ce e ăla colagen în carne, și de ce unele etichete îl menționează? De ce musai trebuie menționat procentul de colagen?
(hai, că e bună și UE la ceva, forțând adevăruri pe etichete 
)
Din astea.
Triumf de scos pete are aceeași compoziție cu Triumf pentru curățat inox, și în general are cam aceeași compoziție ca orice produs de curățat inox. Cumperi Triumf de scos pete și poți curăța cu el foarte bine și bateriile din inox.
Știați asta? Că eu am descoperit abia acum câteva luni.
Farmec, să nu vă apucați să schimbați compozițiile produselor de curățare! Sunt "the best!" (Triumf de scos pete cred că e cel mai bun produs de scos pete de pe piață, iar prețul e mai mult decat "competitiv").
Apropo, sper că NU faceți prostia să curațați căzile de baie cu detartrant!! Cada de baie e emailată, emailul ăla e un fel de piatră, detartrantul e acid și distruge piatra. Adică, îți distruge cada de baie.
– Dar bine, Cristi, cu ce curățăm cada de baie?
– Cu Triumf de aragaze, care e "produs pentru suprafețe emailate".
(știați asta, sau ați învățat acum, folosind experiența mea în a distruge o cadă de baie? )
Triumful de aragaze e sodă caustică, care sodă saponifică grăsimile de pe cada de baie, arde pielea moartă și alte dude, curățând-o. Detartrantul e acid, nu are reacție cu grăsimea = jegul (sebum, piele moartă), dar are reacție cu piatra, cu emailul, pe care îl distruge.
Dacă în apa cu detergent puneți clor, clorul omoară enzimele din detergent, anulând din proprietățile de curățare a detergenților. În loc să ajuți, strici.
Știați asta? Pentru că eu am aflat abia acum câteva zile.
Lâna nu se spală cu detergent clasic, pentru că lâna e fir de păr, iar enzimele din detergenți atacă firele de păr. Pentru lână sunt detergenți speciali.
Asta am aflat acum vreo lună.
Nu se pune balsam când speli produse din lână, pentru că le faci cam inflamabile.
Tot acum vreo lună am aflat.
Nu se pune balsam când speli prosoape, pentru că le scazi puterea de absorbție a apei, "te ștergi în gol".
În general, cam 25% din timpul petrecut de mine în supermarket e folosit pentru a citi etichete, apoi când ajung acasă încep să caut "care e duda" cu ce scrie pe ele.
Defect profesional, v-am spus.
So…. are sens să fac o serie de articole din astea? E lumea interesată pe-aici de așa ceva?
–
Micutzu, dacă citești pe-aici, când mai vorbești cu Olympia le spui să schimbe oțetul ăla din alcool, și să pună mai mult muștar (ca materie primă) în muștarul lor "de Tecuci"? Că a ajuns cam cel mai varză, muștarul de Tecuci.
[îmi place mult de Micutzu, de asta îl mai înțep pe-aici ]
Dacă ați ajuns cu cititul până aici, vă prezint și oferta exclusivă de la Lidl-ul de la mine din oraș: unele cărucioare vin la pachet cu o vrabie zgribulită.
De ce fac acest sondaj de opinie și nu scriu direct?
Pentru că, nu e ușor să aduni un articol coerent. Îmi este simplu să citesc pentru mine, să aflu pentru mine, să sun 5 prieteni să le spun, și aia e. Să scriu ceva coerent e mai greu. E de muncă, și nu are sens să fac asta dacă nu e interes. (Dacă o sun pe nepoata din articolul cu tigaia și îi spun să nu cumpere sirop cu caramel caustic, nu e nevoie să îi explic în multe cuvinte de ce să nu cumpere, are încredere. Pentru blog trebuie să mă apuc să adun material într-o formă coerentă…)
Si eu foloseam Farmec pe curatenie, dar sa stii ca trebuie sa te contrazic aici. Nu fac reclama si nu am nici o legatura cu Sano, dar mi se par cei mai buni.
Am avut o masina de curatat dupa cateva zile la pescuit si acolo am observat diferenta. Stiu… e mai mult de obisnuinta si de imaginea pe care o are brandul pe al nostru cortex.
Produsele Sano sunt într-adevăr foarte bune. Dacă inițial erau toate produse in Israel acum am văzut că au început să le facă prin EU. Nu am sesizat vreo diferență, dar rămâne de văzut. Recomand AntiKalk, curată cam orice suprafață pe care s-a depus calcar si rugina, are un acid dar cu siguranță nu e Sulfuric ca in detartrant si nici acetic care e cam slab (probabil o fi oxalic, dar e foarte posibil să greșesc, un chimist cu nas fin ar putea să il recunoască după mirosul specific). Apoi tot sano are o soda caustica Gel Forte sau cam așa. Si ăla a făcut minuni. Am curățat praful cu ulei si ce naiba se mai aduna pe dulapuri in bucătărie după 10 ani. Restul de detergenți nici măcar nu ii scimbau culoarea stratului respectiv, iar cu ăsta a fost o experiență de aia magică (de la maro să descoperi albul fără să freci !).
balsamul maxima bio de la sano e dumnezeu. daca as avea cu 2 unitati iq-ul mai mic l-as bea in fiecare dimineata
cu antikalk am scos şi eu o dâră de „piatră” de pe chiuvetă, rămasă de la foştii proprietari (o vreme m-am chinuit s-o scot, dar renunţasem). pur şi simplu nu-mi venea să cred ochilor când a dispărut, mi-a părut rău că n-am făcut poze „înainte” şi „după”.
merci pt informaţia cu gel forte, detest cu patimă mâzga aia care se depune pe dulapuri şi urăsc s-o curăţ.
Am cautat detergent sano de haine prin magazine de mi-a iesit pe ochi. Imi puteti spune ce lant de magazine il comercializeaza? Multumesc.
Sa inteleg ca Sano Gel Forte curata bine grasimile de pe dulapuri si mobilier de bucatarie?
Nu de alta, dar m-a batut gandul sa folosesc spuma Sano Forte dar am vazut cat de agresiva e pe filtrele de hota si nu m-am riscat pe PAL laminat.
Subscriu la Sano AntiKalk. Am curatat super rapid piatra depusa intr-o cada de baie, intr-un rezervor de WC si de asemenea calcarul depus pe mai multe farfurii. Asa ca nu ataca emailul. Sau cel putin daca nu-l lasi sa actioneze mai mult timp decat cel recomandat (1-2 minute).
Ca sa nu va mai chinuiți sa curățați grăsimile si praful de pe dulapurile din bucătărie, acoperiti-le cu ceva: hartie, folie, banda de protecție ( de aia care se pune pe prize cand dai cu var. Ce vreți/aveți voi. Bașca si ziarele sau reclamele din cutia poștală sunt mai eficiente decât frecatul dulapului cu tot felul de solutii.
Eu folosesc Vetuța pentru curatenie si vine de 2 ori pe saptamana.
Cred ca e f faina ideea. Eu ma bag
Sustin
Aprob pozitiv
sustin si eu.
si eu vreau
Super tare! Baga mare!
La categoria ambalaje: crema de branza delaco e foarte misto, dar are mizeria aia de ciubar de ambalaj. daca avea cutiuta aia patrata cu capac transparent gen delhaze sau prezident ar fi un bestseller. cea mai buna cutiuta de componente.
Era o carte „Diferentiaza-te sau mori”. Majoritatea produselor dintr-o categorie sunt cam la fel, aceeasi retata. diferentierea e masiva la ambalaj. E ca sticla de coca cola, o stii si pe intuneric, asa ciubarul, il are doar o companie si toti o stim, apropo, era vorba de Almette de la Hochland cu ciubarul. Delaco nu e chiar ciubar dupa ce ridici capacul.
asta zic. nici macar n-am retinut firma. stiu doar ca e o mizerie. un gunoi. cateodata prefer branza mai proasta sa imi iau o cutie.
Eu as citi…
Si eu citeam etichete minim 10 minute pe zi, pana sa se inventeze smartphoanele.
Lol!
Cred ca erai mai castigat cu etichetele.
Super idee (zise gospodina din mine, care strânge idei privind curatenia/alimentația, etc, insa le uita sau le folosește foarte rar din cauza ca nu are timp din cauza curățeniei sau a groaznice întrebări „ce mâncare pe care sa nu o mănânce nimeni sa mai gătesc?” + job și job 2 numit scoala online)! Nu, pe bune, super idee! Triumf si Nufar fac parte din același brand? Ca eu am descoperit ca Nufar pentru pete e super pe inox.
Pune aplicatie cu groceries pe care poti sa o imparti la scris cu altcineva. Scriu acolo liste de cumparaturi sau liste de to do-uri, totul cu check si asa nu mai uiti din chestii, idei, ce ai de facut. Foloseste calendarul unde sa scrii event uri importante din luna gen „plateste lumina” sau „du copilul la doctor” etc pe care sa le pui si in calendarul partenerului. Hai ca corportatia a scos ceca bun din mine! :)))
Triumf, Nufar sunt de la Farmec, da!
Pls, do!
Da…
Da, da, da. de 3 x da.
Chiar sunt utile astfel de ponturi.
Laptele sub marca Kaufland e in pet cu sigla Monor. O fabrica micuta de lapte din zona Bistritei. E pont fata de laptele din Ungaria si Polonia ale altora consacrati.
Monor are termen mai scurt. Dar in Transilvania oricand mai bine iei lapte de la piata, sau de pe net.
@cristi de obicei are termen mai scurt din cauza procesului de pasteurizare. Cu cat e mai „curatit” atat de bacterii cat si de nutrienti cu atat tine mai mult. Lucram la Napolact cand a trebuit sa treaca de la lapte proapsat la cel pasteurizat fiindca consumatorii erau suparati ca nu tine 2 saptamani ca cel de la alte branduri
Uleiul de motor de la Kaufland e fabricat de Mitan. (mitan-daten.de). Se poate observa pe partea inferioara al ambalajului. Iar conform specificatiilor tehnice, uleiurile astea sunt destul de bune.
Pentru cei curiosi aici aveti lista cu locatiile de productie pentru produsele lactate din romania : http://www.ansvsa.ro/download/unitati_toate/Sectiuni-unitati-schimb-intracomunitar/Sectiunea-09-Lapte-crud-si-produse-lactate.pdf
Nu-i chiar micuta… dar noah.
Daca vrei sa afli producatorul din spatele marcilor proprii ale supermarketurilor trebuie sa verifici codul de bare al produsului, cifrele 4 pana la 7 (1 pana la 3 e codul de tara, 594 sau 642 pt Romania). Eh, dupa ce gasesti codul verifici cu alte ambalaje din aceeasi gama de la raft si vezi cu care se potriveste. Asa o sa aveti surpriza ca in locuri diferite din tara sa gasiti alt productor sub acelasi ambalaj (gasit la Lidl si Kaufland astfel de situatii).
„De exemplu, să vă povestesc care e treaba cu oțetul, și de ce oțetul din alcool e un rahat, deși costă cât oțetul adevărat, din vin.”
O da, otet din ala bun facut din acid acetic adus de la ucrainiei si diluat cu apa de turcul de la contec.
Și Vincon face oțet, și Râureni. Cred că și Cotnari.
Iacomi mai există?
Interesat si interesat
Eu mai mai zis ca ma intereseaza. Si eu am ajuns, mai ales cu varsta, dar mai faceam si inainte, cititor pasionat de etichete. Am inceput cu vitaminele, cand am vazut ca platesc dublu pe ceva mai prost.
Ultima descoperire e cu condimentele/legume deshidratate/baza de mancaruri, in realitate mai mult sare si zahar. Lidl no name mai putina sare si zahar decat Knor. Clasicul Vegeta mai smecher decat ambele.
Am un pont de la un prieten care a lucrat in domeniu, ca cea mai putina sare ar avea cele produse de SALROM (firma de stat care extrage sare in RO), dar n-am reusit sa le gasesc in magazine, daca nu ma inseala memoria, si probabil ma inseala, se cheama Felicia.
E la Mega Image, sunt 2 feluri,extra fina de Cacica si gruntoasa de dej. Sunt la cutii de 1kg de carton undeva la maxim 2 lei/kg.
@cezar Nu vorbesc de sare. Vorbesc de condimente pentru mancare.
da, mi-am dat seama dupa ce am postat
După ce am căutat cel mai mic procent de sare în compoziția „condimentelor” am găsit soluția perfectă: morcovul, țelina etc. din piață.
Solaris Belșug de Legume n-are sare, n-are zahăr, n-are conservanți …n are decât legumele uscate și e 6 lei suta de grame.
@Raider
Solaris „Belșug de Legume” n-are sare, n-are zahăr, n-are conservanți. Nu, dar are NISIP.
nu mai folosesc chestii de genul ăsta de foarte mulţi ani, mi s-a părut că au mult prea multă sare. deja e multă sare în chestii pe care nu pot să le controlez.
la un moment dat îmi făceam singură: dădeam legumele pe răzătoarea mare şi le uscam la cuptor. au ţinut minunat.
acum, cum zice Sly, legume proaspete.
ps. nici plicuri de condimente dedicate „pentru pui/cârnaţi/miel/etc” nu folosesc tot din cauză de prea multă sare. pur şi simplu caut ce condimente merg cel mai bine cu ingredientul principal şi folosesc „iarba” în cauză.
Eu congelez multe.legume si fructe incepand de vara, apogeul e toamña. Din acestea deshidratate nu folosesc, dar e o idee buna cu cuptorul, plus ca ar ocupa mai putin spatiu si nu ar necesita energie pt depozitare precum cele din congelator.
congelez şi eu, dar dacă aş congela cât imi doresc mi+ar trebui lada frigorifică. şi asta pt o persoană.
eu ziceam de deshidratat legume ca înlocuitor natural şi fără sare la chestii tip vegeta, dacă cineva ţine morţiş să folosească.
chiar ar fi interesant
Bagă mare cu scrisul!
Susțin aceasta idee cu tărie!
De care?
De prună!!!
Nu-l sustine pana nu publica articolul. Ca sa intelegem si noi ceva.
Unde e butonul sonsajului pe care sa apas „DA”?
Recomand mustarul Cremvustila.
Also, este extrem de greu sa gasesti ardei la otet de origine Romania, nu inteleg cum nu poti pune ardei romanesc la otet …
Cremvustila e doar oemizare de Argeșelu, top muștar
ardei in otet facuti in romania se gasesc la Lidl, marca Camara Noastra (eticheta albastra). dar sunt moi, se dizolva cum i-ai bagat in gura. mai bine te duci in piata si cumperi de la comerciantii de legume. sunt destui care chiar au gradina lor, in care cresc de obicei ardei iuti si planta aromatice (busuioc, marar, cimbru) si pun si la sticle de plastic. acuma nu stiu ce otet folosesc. poate pornim pe aici troc de astfel de produse alimentare facute de cititorii blogului.
Foarte interesant, eu o sa citesc cu siguranță
Oțetul din acid acetic este foarte bun de curățat diverse prin casa: geamuri, piatra de pe instalatii sanitare, tăvi și altele
subscriu
Eu am 1/2 sticle din astea de otet „autohton” pentru curatentie, in special cabina de dus.
Otet si bicarbonat 1/2 kg.
Nu recomand pt alimentatie totusi.
Apropo de citit etichete.Mustarul la Minut avea acum ceva vreme pe eticheta,,produs in covasna’’, ulterior au pus o inima rosie pe harta Romaniei si dupa aia direct,,produs in Romania’’.Or fi scazut vanzarile.-0.5 de la citit etichete.La ochelari.Acum vad mai bine.
Aia care citeau eticheta nu cumparau ca era facut de unguri. Aia care voiau sa cumpere produse din Covasna, nu puteau sa citeasca eticheta. Per total, un mare fiasco! (Glumesc)
Omul cat traieste invata 😊. Multumiri pt efort.
Chiar te rog sa bagi.
go for it
io ma multumesc doar sa citesc. cat despre uțet, nu cu u, ci cu o, o de la uțet, io iau doar de ala de topoloveni care habar nu am de ce este mai bun.
Articolele astea pro-consumator au de multe ori succes … până vine un brand și încep sa te tina ocupat doar cu produsele lor
Hai cu etichetele si cu explicatiile.
Sigur ai public aici.
Să ne spui și de cantitatea de zahăr adăugat fix acolo unde nu trebuie: cârnați, mușchi file, pateu…
Zahăr adăugat găsit în ingrediente nu găsit în stare naturală în produs (cel din porumb, roșii, ardei, lapte …)
Astea sunt de incapatori. Zahar in legume congelate! Foarte gustoase de altfel, din pacate am aflat si de ce. (Freshona de la Lidl)
Baga mare. O sa ai cititori
eu as citi
Si nevasta-mea are acelasi defect profesional.
Baga mare ca aici e din start cu +2 cititori.
Abia astept .
radarul produselor = influencer fun = case si apartamente de vanzare = educatie financiara
Influencer fun nu stiu ce cauta in insiruire ca sunt niste articole lipsite de orice urma de fun, total lipsite de utilitate pt oamenii din afara bulei de “onlineri”
la fel cum sunt și articolele astea pe care le scrie cristici pentru mine.
come on, scoate capul din fund, dacă nu pun un titlu de clickbait, nu ai de ce să te plângi. nu da click pe ele și nu le citi.
Bagă tati, că de când aştept articole din astea meseriaşe despre ce băgăm în gură…
Cu siguranta as citi. De obicei sar peste articolele cu sudura.
Ma intereseaza, mai ales daca dai atât exemple concrete cât și principii generale.
exemple concrete… de exemplu, toate napolitanele alea din poza au cam aceleasi ingrediente. In general, zahar, ulei de palmier, ulei de shea.
Ma, da’ shea asta nu era mancare de dive?
Chestii din astea. Sa prezint etichete, cu poze, si cu mici link-uri/comentari despre ingrediente.
Salamul cu „113g carne pentru 100g salam” este uneori la acelasi pret cu salamul pe care scrie „90% carne”… Ala cu 90% carne e fabricat in Romania, cealalt, in Cehia sau Polonia.
De ce se intampla asta?
Cam asta e ideea principala, zic.
Suuuuper interesant!
Pro Tip: daca locuiesti la munte sau intr-o zona unde apa are mult calcar care se depune pe robinete, para de la duș etc atunci foloseste cel mai ieftin oțet, asezi niste servetele sau prosoape de bucatarie, torni otet si lasi peste noapte, a 2-a zi clatesti cu apa si freci cu o perie. Functioneaza si la indepartarea ruginei.
Bagă. După cum vezi, cititori o să ai. Și pe Vali din câte știu nu-l deranjează că își ridică în cap niște firme dacă publică articole mai… îndrăznețe.
As fi interesat.
bravo, scrie.
si eu citesc etichete, iar apoi caut pe tel ce si cum, daca gasesc ceva ce nu stiu.
Yes please! A fost fain si ala cu plasticul.
good point. ala nu e terminat. nu inseamna ca nu am scris la el, ci ca nu e terminat. :p
am sunat mai multi oameni, inclusiv de pe liniile de reciclare a plasticului.
am adnotari:
* „pet 1 capac 2 la sticle” (capacul e dintr-un fel de plastic LDPE, sticla e PET. Impreuna nu se pot recicla, trebuiesc separate… oare se pot separa eficient si rapid?);
* „mit reciclare energetica”
Trebuie sa mai adun, mai am informatii de adunat si de dat o forma „citibila”. Poate il fac foileton.
„Prejudiciu de peste 37 mil. euro la Fondul de Mediu: Percheziţii la mai multe firme din Bucureşti şi Giurgiu Poliţiştii fac patru percheziţii, marţi, în Bucureşti şi judeţul Giurgiu, la reprezentanţii unor firme suspectaţi că au produs Fondului de mediu un prejudiciu de peste 37 de milioane de euro prin înregistrarea unor operaţiuni fictive de reciclare a deşeurilor de ambalaje.”
„Green Group, cel mai mare grup integrat de reciclare a deşeurilor din România şi unul dintre cele mai mari din Europa de Est, care deţine trei fabrici la Buzău cu aproape 1400 de angajaţi, anunţă schimbări importante în activitate, investiţii de până la 12 milioane de euro, dar şi o piaţă nouă din industria reciclării.”
Zi, Pyro, credeai ca mananc putin rahat, ca ma dau rotund ca scriu, ca fac, dar nu scriu si nu fac?
Este FOARTE GREU sa dau o forma digerabila tonelor de informatii despre reciclarea plasticului.
…. preia, prin Contract de Preluare Responsabilitate, obligatia ce revine agentilor economici, de a organiza activitatea de valorificare si reciclare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje.
ATENTIE! In conformitate cu prevederile Ordinului 192/21.02.2014, incheierea unui contract de preluare a responsabilitatii reciclarii ambalajelor este conditionata de prezentarea in prealabil a ”CERTIFICATULUI DE ATESTARE PRIVIND OBLIGATIILE LA FONDUL PENTRU MEDIU”.
Beneficiile transferului de responsabilitate….
Umm, imi pare ca te-ai inflamat un pic? Si sincer nu inteleg de ce, eu am vorbit pe bune, chiar mi-a placut articolul cu plasticul.
Ah cred ca m-am prins; cel cu plasticul a fost un comentariu mai lung iar eu am zis articol si-ai crezut ca fac misto.
Ma refeream la comentariul ala lung, astept si articolul.
Si eu as fi interesat pt ca nu sunt chiar omul etichetelor. Asa ca imi e mai la indemana aici
O, da! Să vină etichetilii!
„Baga *oaie!”
E o idee foarte bună!
O idee foarte buna. Astept sa citesc urmatorul articol din seria asta.
merge !
Da merge… Aș citi cu interes.
As citi cu interes un astfel de articol.
Si eu citesc etichetele, mi-ar face placere sa citesc si ce ai tu de spus pe tema asta.
Abia astept dar pe categorii si cu sustinerea si participarea noastra nu doar cu like-uri. Adica incepi tu: cascaval, dai 2 , 3 ex si dupa aia venim noi cu restul care cu Mega, care cu Kaufland etc.
Da
Da și de la mine
Votez DA!
Are sens sa scrii. Eu o sa citesc si cred ca si multi altii.
Da, dă-i drumu la radar :).
Asteptam cu interes. Stim ca un articol de genul necesita o documentare solida.
Un mare da și de la mine dar…nu ne fă să așteptăm, bagă mare cât mai repede, ai stârnit ceva în noi…ceva ce nu prea reușesc tot timpul Fluture și Eftimie…adică reușesc, câteodată, să ne plictisească:)) (ultima postare a lui Eftimie mi-a plăcut, chiar am citit tot, nu m-a obosit/plictisit și chiar mi-a dat de gândit, la mai multe de genul).
Am ajuns la acea vârstă la care chiar ma entuziasmează subiectul!
dap, eu as da click
Care e treaba cu caramelul? Nouă ne place să punem în cafea.
Simplu. Face bubu la organism. Cancer. The end.
„Caramel cu sulfit de amoniu- E150D este unul dintre aditivii alimentari de coloare maro pe care îi putem găsi în băuturile răcoritoare, sosul de soia, bere, ciocolată și dulciuri. Acest colorant este obținut prin încălzirea glucidelor alimentare și de încadrează în categoria e-urilor periculoase pentru sănătate. Caramelul cu sulfit de amoniu poate duce la apariția alergiilor, bolilor de ficat și chiar a dereglărilor hormonale.”
Citesti eticheta si te poti intreba: are sens? Sa pun in cafea chestie din asta? Are sens? Pot bea doar zeama de boabe, simpla (sau doar cu lapte si zahar), fara cacaramel?
Cu ce inlocuim caramelul? Cu melasa (componenta a zaharului brun). Cu sirop de artar, natural. Da, costa triplu siropul de artar, dar tu acum stii, si poti lua in calcul daca vrei caramel sau nu.
Despre asta as vrea sa fie seria. Fac mici texte cand ma lovesc de produse pe care vreau sa le cumpar.
In general, sun familia. Dar vad ca spuneti ca nu ar strica sa scriu si pe-aici…
Caramelul e una, sulfitul ala (E150D) care e de fapt un colorant e altceva. Caramel poti face acasa pe aragaz.
E150d se folosește pentru a simula culoarea caramelului in produse binecunoscute ca pepsi sau cola.
Asa zisul topping de caramel care se găsește ambalat nu are legătură cu caramelul in sine, e zahar diluat cu apa și cu e150d adaugat.
Gasesti si caramel daca cauti, noi luam la parinti de la un importator de produse de barista.
Eu cred ca e nevoie de mai mult decat o serie de 3-4 articole dar orice inceput bun e mai mult decat necesar si apreciat.
Eu am lucrat o periada in domeniul protectiei consumatorilor iar etichetarea era una din temele constante in discutiile pe temele date.
Universul de etichetare e spectaculos daca e pus in contextul potrivit. Toata lumea a auzit de abibas sau abibao dar foarte putini isi dau seama daca produsul e contrafacut din eticheta (sau lipsa ei).
Foarte putini producatori explica ce se intampla pe eticheta lor si uite asta ar trebui sa fie legal o obligatie ca orice producator sa anunte ambalajul si explicatiile lui pe site ca oamenii care au produsul in mana sa poata intelege ce scrie acolo.
Te susțin, si eu sunt pasionat de etichete produse și pierd o gramada de timp studiind produsele în supermarket. Mai am un fix cu produsele made în ro (good point farmec).
Ai putea sa dai ponturi privind produsele romanesti din toate categoriile de larg consum, gen dacă vrei spray ai gerovital, băuturi carbo ai frutti fresh, lactate ai laptaria cu caimac, detergent – dero, baterii auto ai rombat etc Stiu ca unele nu mai au acționariat romanesc dar măcar se produc aici.
Acum testez Athos facut de Farmec Cluj. Ieftin si… bun?
Imi place. Pentru „spray de pandemie”, cand nu prea iesi din casa, e bun. La sala, la magazin, chiar si la munca… de ce nu? 
Athos… imi aduc aminte de liceu, de anii ’90.
„Fara saruri de aluminiu” scrie pe flacon. Dar de ce scrie asta? Ia sa citim mai mult… Asta e ideea „radarului”. Uite subiect de mic articol: ce sunt sarurile de aluminiu din deodorante?
–
Athos „Aqua Cool” nu e dulce, nu „pute a curva”. E ok. E fresh. Discret. Si e numai 7 lei la Kaufland. Farmec Cluj-Napoca. Puteti incerca. Pe timp de criza, sustineti economia romaneasca.
„frutti fresh” e… mai bine nu. De fapt, SIGUR nu.
Iti dau alternativa mai ieftina si mai buna: sucul de fructe, 50% fruct din supermarketuri. Marca cea mai ieftina. 50% portocale (5-6 lei/2 litri) e mai ok decat 3% portocale.
Fac un „radar” si pe asta, am poze si calcule.
–
Dero e pe lista de detergenti favoriti. De vreo 10 ani.
Detergent DERO doar pudra e facut in RO.
Detergentul lichid DERO e facut in HU :))))
Ar mai fi: gel de dus Gerovital, de la Farmec. Pasta de dinti Aslamed, tot de la Farmec. Excelente amandoua!
Da, baga!
O sa fie interesant sa vad cum explici partea cu otetul.
Poate ne explici si de ce MSGul e daunator sanatatii.
Nu am ce explica la partea cu otetul. Unul e derivat din alcool, altul e „pe bune” vin otetit. Eu as cumpara vin otetit, nu otet derivat din alcool.
Reteta: suc de gutui. Atat. foto: http://offers.kd2.org/pics/93/93/9393a5661ac2b891a507b70a2df3091e65b27486.jpg
mai ales ca au acelasi pret.
Atat.
Bineinteles, as putea recomanda niste Aceto balsamico, italian.
Sau niste otet de gutui, romanesc, care… juri ca sunt gutui otetite. Sau otet de visine, tot romanesc…
Ce aleg, otet din alcool, sau otet care, cand deschid capacul, miroase a gutui? Preturi comparabile.
Mi s-a spus sa nu pun prea mult din ala de gutui, ca schimba gustul la salate, le face cu gust de gutui.
Oțet de vișine / de gutui 2,19 lei/500ml.
Pai cam atat (+/- 1 leu) e si ala din alcool, de la Olympia!
De care sa luam?
Pe langa otetul din vin eu cumpar in mod special otet din ala din alcool. N-are nici o aroma, nici un gust/aroma (ca e ca e acru) nici un miros (decat ca inteapa nasul), dar mai ales nici o culoare. Marca „Noname”. Il folosesc ca sa dizolv calcarul de pe fierbator. Parca se doloseste si ca sa fixezi culorile de pe haine care ies la spanat, da nu stiu sigur. Pareri?
@tudor: pentru decalcifiere se recomanda in special sarea de lamaie. Dizolvata in proportie de 2 linguri la 1 L de apa. E contraindicat otetul, in special pentru electrocasnicele folosite in alimentatie. Mai ales ca are si prostul obicei sa cam distruga garniturile din cauciuc/silicon. Mergeti cu incredere pe sare de lamaie, e mult mai eficient.
P.S. Am aflat pontul asta de pe un un forum de espressomani, cu mentiunea ca solutia obtinuta are aceleasi calitati precum preparatele de decalcifiere vandute pe preturi de zeci de ori mai mari de producatorii de cafetiere/espressoare.
Eu as fi interesat de asta, si mergand mai departe, as fi interesat de reviewuri/topuri pe bune ale produselor. Mai ales de cand shoppingul s-a mutat online, am constatat ca cumpar mereu si mereu aceleasi produse. La supermarket macar imi mai furau ochii una alta si mai incercam chestii noi. Acum insa e de-a dreptul trist, si as vrea sa mai variez sortimentele.
Go for it!
Imi pare bine sa citesc asta, aproape intotdeauna stiu ce cumpar. In plus, am avantajul ca pot analiza microbiologic unele produse si am avut surprize. Va pot spune, de exemplu, ca in apa plata (nu toata) exista un numar nepermis de mare de bacterii, ca in branza de la tarani, aproape mereu exista bacterii coliforme si E. coli si ca otetul din vin este bun pentru consum, celalalt este obtinut prin sinteza chimica si poate contine deci urme de alti compusi periculosi.
Nu folosesc oțet. Nu-mi place deloc.
Ideea „Radarul Produselor” e mișto, în schimb.
Bagă mare!
thumbs up!
Daaa
Deci imi spui ca am de ales intre prosoape moi si prosoape care absorb apa? Taiati-i internetul va rog, mi-a stricat dimineata :))))
Prosoapele se fac moi daca le calci
@ Alex: sper să nu îi stric ziua partenerei :)) aștept detalii :))
Baga-le la uscator si se fac mai moi decat daca ai.folosi ma-sa la balsam.
Si daca tot suntem la discutia asta, explica si mie de cw branza aia ambalata, uneori si aia de la ‘tarani’, din obor, are un gust dubios. Ce dracu pun in ea?
Guatul aduce putin a aracet, e acrisor spre final, pare ca taie cumva din consistenta branzei. E o chestie pe care o percep intuitiv, taran fiind crescut cu branza, e greu sa ii cam uiti gustul.
Ma gandesc ca poate fi de la clorura de calciu, care acum se introduce in aproape toate branzeturile, ca agent de coagulare. De asemenea, daca cititi cu atentie, majoritatea produselor lactate contin si proteine din lapte, adica proteinele ce rezulta din prelucrarea ulterioara a zerului, deosebite de cazeina care formeaza coagulul initial. Si trei, modificarea poate sa apara si de la adaosul de grasimi vegetale ieftine, care inlocuiesc tot mai adesea grasimea din lapte. Asa cred.
Da, ăia care folosesc cheag natural nu prea mai sunt. Sau in orice caz nu merg în Obor…
sau pun direct aracet
si eu as citi
Cristi, vezi ca ai inceput prost cu otetul.
Eu chiar caut otet din alcool pentru curatenie. E bun ca nu miroase asa puternic si e mai ieftin.
dupa renovare nu puteam sa curatam vasul de wc cu nici o substanta. o jumatate de sticla de otet din ala hulit (sub un leu) a rezolvat treaba.
mith busted: cola n-are nici o treaba cu depunerile cimentate.
Io am rezolvat depunerile calcaroase din fierbătorul de apă fierbând jumătate de litru de Coca-Cola și a ieșit ca nou. Anterior am încercat Cif și alte produse „speciale”, dar degeaba.
dar Cristici zice de oţet în scopul folosirii în alimentaţie, nu ca agent de curăţenie.
iar eu ziceam ca produsul e OK dar nu stie el la ce foloseste si baga in gura :))))
Nu te lasa Cristi! baga articole sa avem si noi ce comenta. De la mine ai un DA!
nu ştie el, dar nu ştiu nici magazinele, că oţetul l-am văzut doar la raftul de produse alimentare nu la ăla de produse de curăţenie.
Citim, cum nu citim?! Unde e episodul II?
Da, aș citi.
Si eu sunt interesat.
Si eu fac chestia asta de câțiva ani. Insa nu pentru ingrediente neapărat, cât dintr-un fel de ambiție legata de faptul ca pentru multe produse plătești strict marca și de obicei e publicitate falsă.
Ma uit la compozitie între niște mezeluri marca proprie și unele Herta: ambele conțin fix aceleași mizerii, doar ca Herta e dublu ca preț, ba chiar, surprinzător, marca proprie câteodată are mai puține. Oricum mezeluri mai cumpăr doar când fac pizza, preferând sa ma bazez pe lactate, pui, oua pentru pachetul de la pauza de prânz. Bineînțeles că asta creste costul coșului de cumpărături, insa am prins o ura imensă pe lăcomia producătorilor care pentru profit umplu la maxim toate cele de chimicale.
Lăsând asta la o parte, nu inteleg cum de lumea, din lene/comoditate, prefera de exemplu sa dea dublu aproape pe kilogramul de carne, pentru a cumpăra burgeri deja formați. Adică frate, pe bune, eu am masina d-aia antica de tocat și îmi ia cinci minute sa toc un kil de carne și sa îl condimentez fix cum îmi place.
Pentru curatat diverse, pe lângă bicarbonat și oțet, folosesc cenușă, acum ca avem șemineu, deci materie prima din plin. Cele trei bat la cur multe produse din comerț și nici nu e nevoie sa dai 10 ore cu buretele sa fii sigur ca se iau toți clăbucii, operațiune care înainte ma scotea maxim din sărite, plus ca nu, nu îmi plac parfumurile utilizate, care mi se par grețoase mai ales când vine vorba de bucătărie. De aia și detergentul de vase utilizat e unul fără parfum.
La deodorante ma amuza alea pe care scrie mare no nu stiu ce și is evident mult mai scumpe, în schimb da, conțin aluminiu.
Iar faza cu x produs pe care scrie mare ca domle conține y ingredient, iar pe eticheta acel y de fapt e undeva pe la coada listei, fiind de fapt într-o cantitate infima, e preferata mea. Dar eticheta mare contează, aia vinde, doar un procent infim de cumpărători se uita sa vadă dacă merita sa dea în plus.
Nițel pe lângă subiect, dar ideea e cam tot aia… M-am amuzat sâmbăta trecuta când m-am oprit la un chioșc cu dulciuri făcute în „casă” dintr-un hipermarket. Am întrebat de curiozitate cât costa nuga. Omul m-a luat că venez sa vă expliqué, ca uitați, o felie asaaa mare, 250 de grame, e 11 euro, eee, ee, hai ca merita…zic daa, bun, bun… am cumpărat totuși niște alune învelite în zahar ca na, erau făcute acolo pe loc și mirosea prea bine.
Dar nuga se face din fucking 3 ingrediente principale, albuș, zahar și miere. Pentru o cantitate de 250 de grame, prețul iese undeva la maxim 3 euro, dacă adaugi și alune și mai știu eu ce, hai ca ieși la un 4, asta asa rotunjit, unde mai pui ca e munca în sine, care la ei e făcută de aparate. Dar omul vindea kg la aproape 50 de euro… Mno, sincer, în cazul asta, nu nici măcar „asa de pofta” nu as lua. Pentru ca e o jecmaneala infecta bazata pe faptul ca lumea habar nu are de prepararea produsului.
Mi s-ar părea interesante articolele pe care le propui, mai ales ca față de alții care scriu pe aici, cel puțin pana acum, nu ai avut atitudinea aia de mic Dumnezeu care sa ii injure pe cei ce îndrăznesc sa comenteze si (eventual) au alta părere. Deci spor la treaba, fiindcă după rezultatul sondajului care clar e pozitiv, vei avea mult de scris :).
să nu te iei totuşi de macarons.
e singurul preparat pt care am stricat 3 ture de ingrediente (migdalalele alea măcinate/făina de migdale nu-i chiar ieftină) până mi-a ieşit ceva comestibil şi care semăna cu ce-ar fi trebuit să fie. plus că nu-s prea uşor de făcut. îmi mai trebuia o pereche de mâini când am făcut bezeaua elveţiană. 
am făcut de crăciunul trecut şi de atunci mă tooot îndemn să repet şi nu-mi iese.
Bine punctat, mai putin exemplul cu nuga – nu are nici o importanta cat costa ingredientele sau cata munca este necesara; conteaza doar daca clientul este dispus sa plateasca acel pret.
Pentru mine contează și intenția, iar dacă un producător vrea sa îmi dea țeapă, automat îmi va da o impresie neplăcută și nu voi dori sa mai am de a face cu el. Bineînțeles că oamenii dacă vor și sunt naivi, cumpară, dar na, repet, pentru mine contează și corectitudinea.
Cat despre macaroons, nu, nu am încercat, dar cine știe… Poate de Crăciun… Deși nu prea îmi place migaleala :).
ioana nu merge la restaurant ca cu banii aia isi face acasa o oala de ciorba
Ioana, trebuia sa-i intrebi si cat ii costa chiria pe aia cu nuga. ; )
e OK sa calculezi cat costa materia prima numai daca ai intentia si ai si timp + chef+ pricepere sa iti faci acasa nuga aia. altfel te necajesti degeaba din cauza unui calcul gresit.
da si pentru mine. anul asta oricum ma feresc sa mai deschid siteuri de stiri si alte pareri alarmiste (#covid) deci continutul cat mai divers pe blog e mai mult decat binevenit
Super! Încearca sa ai totusi si o explicatie cu cate un specialist din industria respectiva anonim, ca sa te lamuresti de ce se baga chestiile alea. Unele se baga sa se ieftineasca, altele ajuta functional, altele organoleptic. Adica niste amici ce au facut chimie alimentara la Galati daca vb despre mancare.
Amicii aia de chimie alimentara din Galati sa-ti dea retetele de bere!
Deci eu am un făcut facultatea asta, dar „pe vremea mea” nu erau atâtea mizerii îndesate in alimente. Acum chiar și eu caut pe net ingrediente din etichete despre care n-am nicio idee. Chiar zilele trecute mă lăudam că pot să fac pe nutriționistul, doar că nu, mai degrabă ar trebui să mă apuc din nou de învațat. Oricum, super mișto tema, dacă pot ajuta cu idei sau info, o s-o fac. Îmi mai amintesc și eu lucruri.
eu cat am existat la parintii mei am vazut ca balsamul pentru rufe are un singur obiectiv: sa strice masina de spalat rufe. a distrus garnitura de la geam, a distrus rezistenta, a fermentat in apa aia care ramanea pe teava. eu cand m-am mutat pe unde am mai stat n-am folosit „laptele diavolului” si fiecare masina care mi-a trecut prin mana n-a avut vreo problema.
Cat adevar! Si maica mea punea balsam in nestire de miroseau toate de iti mutau nasul.
Eu am o problema cu parfumul muult prea puternic adaugat in detergentii de rufe. Mirosuri tari si exagerate! Abia gasesc un detergent care sa spele si sa nu miroasa a roua irisului de padure.
Soluția e simplă: respectați doza! Sunt ani buni de când au fost concentrați și doza necesara e foarte mică.
uneori e nevoie chiar si de mai putin detergent decat cantitatea indicata pe ambalaj!
Poate reusim sa vorbim si de etichetele alea care nu sunt la vedere si trebuie sa cauti bine sa gasesti ingrediente detalii etc.
Ideea este buna, sigur se perindeaza si alte firme pe aici si prind ideea. Poate in viitor vedem pe etichete „fara e150d, fara zahar, fara etc.”
Pentru cultura generala a fiecaruia e bine sa arunce un ochi pe aici, sa le ramana macar o idee in cap din tot articolul.
Vorbind de etichetele alea… pe mine personal m-ar interesa „ingredientele” cu care se trateaza pampersii spre exemplu
Otetul ala e foarte bun, curat wc-ul cu el, calcarul de pe la gaurile de evacuare, decalcifiez espressor samd. Pentru ca nu pute si isi face treaba, lasa-l in pace.
De ce e la raftul cu produse alimentare?
Sigur ca da. Apuca-te de scris ca majoritatea suntem avizi de cunostinte. Daca informatiile sunt sustinute si de surse credibile cu atat mai bine.
Totusi, in opinia ta, care e cel mai bun?
Apopo’ de mustar, mie-mi place foarte mult gustul si-l mananc uns pe paine.
Mi-ai stricat ziua, chiar imi placea siropul ala de pus in cafea… si pe langa am si probleme cu ficatul =)) damn. Mersi… acum tre sa scap de 2 sticle.
Da , vreau . Multumesc anticipat.
*era emailata pe vremuri, acum nu prea se mai gasesc cazi din alea.
Da. As fi interesat de astfel de articole. Multumim, baga!
As citi cu interes.
Cred ca as prefera mai des si mai putin ca sa se lipeasca de neuroni, decat 3 pagini A4 sa simt ca e o corvoada.
Clar interesat.
ce? Scire!
Boss, sper ca mai citesti si aici jos unde zbiara [po]pulimea.
Io nu tin sa stiu exact de ce soda si cu acidu face sex si iese transpiratie (citeste apa si sare). Nu vreau, nu pot, chestia asta ma lasa mai rece si uscata ca o baba de 60 de pisici.
Ce m-ar interesa, in schimb, ar fi o lista.
Mustar [link la articol] – Marca recomandata – 2 randuri ce sa cauti in el.
Salam uscat [link] – BlaBla – Nu lua unguresc, ca aia e reptilieni…. Ia d-ala cu ylang-ylang ca face bine la carnita (vezi top-modelele …)
Da, te rog. Astept cu interes articolele tale.
O idee faina. Astept cu interes urmatorul „episod”. Multumesc!
da, m-ar interesa. mi-ar prinde bine să dau o „aromă” ştiinţifică unor alegeri mai degrabă intuitive sau mult prea puţin fundamentate ştiinţific şi trecute la „pitici pe creieri”. (de exemplu, aleg oţetul din vin atunci când am de unde alege).
nu ştiam de faza cu balsamul şi prosoapele, nu ştiam de ce e necesar un dero special pt lână, deşi folosesc unul.
ps. tocmai cochetam cu ideea unui sirop pt cafea.
Lichior crema de whiskey. Încearcă. Ala ieftin din Lidl a fost cel mai vândut în UK, acum câțiva ani.
nu sură rău, dar eu beau cafea doar luni-vineri, în prima juma’ de oră a programului de lucru (împreună cu primele lucrări, nu cu capra la raze la ţigară
), ar fi un pic aiurea să miros a alcool de la prima oră.
Citesc aproape orice eticheta de produs cumparat. La produsele alimentare, cu cat mai scurta e lista, cu atat mai sanatos e produsul. Cel putin asa stiu. Pacat ca la mezeluri slanina nu apare separat de carne, in procente, poate va introduce UE si aceasta obligativitate. Noroc ca nu mai prea cumpar salamuri si parizere, preferand muschiul file fara adaos de zahar. Dar cate un crenvursti Dulano mai bag ocazional in meniu. Sau un pateu Country Style, pe care-l consider mai sanatos decat Capricii si Delicii.
@Cristici, apreciez efortul depus si astept episoade noi, in masura in care-ti permite timpul. Cu riscul de a vedea pe ce prostii dau banii. Daca te citeste si Victoras, poate pe viitor isi alege alta sampanie pentru curatarea jantelor
Vad mai multe comentarii cu folosirea otetului la decalcifiere obiecte casnice, espresoare, cani etc.
E ceva mult mai bun ca otetul (acid acetic) pentru ca e mai concentrat:
Acid citric sau sare de lamaie. Am descoperit asta cand am vrut sa-mi iau solutie pentru decalcifiere espresor pe care scria acid citric, cu 33 lei/litru.
Asa ca am pus doua pliculete de sare de lamaie la litrul de apa, cost total 2 lei. Merge de rupe, in 2 minute dizolva tot. Otetul e prea slab, pute si dureaza mult.
@cristici, baga articole, si eu citesc fiecare eticheta in supermarket.
Si eu sunt de acord. O idee foarte buna.
Da, e o idee buna, imi plac genul asta de articole.
Vin si eu cu „stiati ca..” Nu amestecati detartrant cu clor daca asa aveti impresia ca veti curata toaleta mai eficient. Combinatia asta elibereaza clor gazos, extrem de daunator.
Dacă nu citeam etichete, nu auzeam de azorubină, tartrazină și verde briliant :-). Așa că ai un DA pentru o serie de articole pe această temă. Spor!
Și mie mi se pare super interesant, ma abonez:)
Baga, pare interesant.
sustin, multumim pentru timpul alocat, cred ca va merita raspandirea de informatie
Da, vreau!!
Asa da
Eu sunt interesat
Daca e gratis, citim. Doar nu vrei sa muncim in orele de program :))
nu uitati. Daca vreti sa albiti hainele cu clor: Clor + Apa RECE + lumina. Atat
Da-i cu educatia. Imbunatatire continua, chiar si cu ce cumparam de la supermarket.
f misto ideea. as vrea sa apara mai multe articole de genul
Imi place, m-ai facut interesata cu exemplele din articolul asta. Bafta cu seria!
Da, vrem! Și eu stau prin supermarket și citesc etichete, măcar să știu ce cumpăr. Ar fi de folos dacă ar mai fi din când în când câte un articol iluminator pe acest subiect. Mulțumim anticipat! 😊
Subscriu, chiar si in etape: draft cu datele esentiale in prima faza si mai tarziu articolul in forma finala.
Cumpărăm porcării și pentru că producătorii se bazează pe lipsa de educație a consumatorilor. Orice inițiativă de acest fel e binevenită. Cu timpul producătorii o să se plieze pe exigențele consumatorilor informați, cel mai al dracu’ OPC. Bonus, sănătatea menajată.
De ce oare se vorbește despre produse mai proaste decât în Vest la același preț ? Cred că unele dintre cauze sunt lipsa de informare și educare.
Da!
Mulțumesc!
Am derulat direct la final pentru a sustine initiativa! Imi plac foarte mult articolele tale! Acum ma duc sa citesc restul comentariilor.
La Carefură mai există și un săpun solid facut din ulei de masline, dar la compozitie e trecut direct ceva de genul ulei de masline saponificat (probabil ca să nu mai treacă ulei de masline și hidroxid de sodiu aka leșie aka sodă caustică, fapt ce ar putea să sperie cumparatorii sau altceva), sare, acid citric și apă, mai scrie ca nu are sls, parabeni și multe alte substanțe chimice de sinteză, facut in Grecia,
100g 2,xx lei dubios de ieftin
link, please.
Aștept cu interes următoarele articole.
Par foarte interesante.
Cristici, foarte fain articolul dar eu după 10 ani in curatenia Horeca pot să-ți spun unde greșești :
1.Balsamul
La balsam faza cu mirosul e de fapt secundara, el este de fapt indicat si creat pentru a prelungi viata lenjeriei, este un produs acid, care taie duritatea apei din ultima clătite, având si un mic efect umectant, de lărgire a fibrelor, prelungind viata țesăturilor
2.Detartrantul se folosește pentru scoaterea pietrei de pe wc, chiuveta si cada, pentru asta este creat, acidul fosforic din compoziția oricărui detartrant va dizolva piatra fara sa atace emailul care este o sticla practic, sa-mi arați si mie cum strici suprafața unui borcan cu detartrant.
Nu folosi niciodata detartrant pe inox, il va distruge rapid.
Absolut toate degresantele din lumea asta vor dizolva grăsimea, foarte putini degresanti vor dizolva piatra cum spui tu mai sus, soda caustica are ph-ul prea mare pentru a neutraliza piatra.
Produsele românești de care vb tu sunt prea puternice, nu au destule sau deloc teste pe produs, ataca violent prea multe suprafețe.
Lucrez cu Ecolab, Diversey si Cuba Geigy pentru produsele chimice
NIKE!
Daca nu ne zici mai multe despre sapunul solid frantuzesc, la pachet de 3 parca, mai bine nu.
am ajuns tarziu aici.. pt cine mai citeste: pateul de la Delicii si Capricii, varianta cu 45% ficat. Yum
Sper doar că ai cunoștințe temeinice de chimie, altfel riști să scrii niste prostii.
Da, are rost!
Mulțumesc!
Și un cc către Zoso, sau să-i fw-deze cineva. Imho ar avea rost undeva pus un scurt bio/about al guest author-ilor. Să-mi fie iertata neștiinta, dar l-am goagleuit pe cristici „intens” și tot nu știu cine e
nici eu. îți dai seama cu ce frică stau, că poate scrie orice?
Multumesc!