Pentru că de obicei mănâncă mult și prost și apoi se plâng că nu pot să slăbească.
Articolul lui Vasilescu cu bolnava de glandă.
Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$
blog despre feșăn, topoare, mașini și imobiliare
Nu stiu, nu pot deloc sa stau sa ascult la podcasturi. Sa nu-ti fie cu suparare.
Nici eu, prefer oricând varianta scrisă.
+1 prefer lectura. imi strici tabieturile de dimineata de la birou
Dar nu știți? Blogurile o să moară?
subscriu, please stop.
n-ai vrea sa incerci mai degraba video? eventual cu subtitrari pentru cei fara casti la birou? eventual te filmezi dimineata la buda, sau la dus, cum iti e mai usor
Podcastul e ok. Asculți si te poți uita/face alte chestii pe ecran!
Tu continua cu podcasturile ca faci bine ce faci
O singura observatie: alege-ti bine topicul! Oricine se opreste sa te asculte daca vb de ceva care il intereseaza
Daca in schimb vii cu un topic mai asa si-asa, o sa iti spuna…sa nu mai faci podcast ca nu au rabdare sa t asculte, interesant
Nici eu nu reusesc sa le ascult. Culmea e ca ma trezesc comentand fara sa stiu ce-a zis omul.
Există oameni diverşi cu nevoi diverse pe lumea asta
Şi eu prefer scris, dar mai ascult podcasturi când lucrez între timp, sau sunt în maşină, sau tot felul de momente când e dificil să citeşti.
Eventual ar fi ok pus sus un link cu podcasturi şi care să afişeze doar articolele care conţin podcasturi, cine vrea poate da subscribe, cine nu, asta e.
Varianta ideală ar fi pe itunes direct, să poţi da subscribe şi să meargă la telefon care poţi să asculţi cu bluetooth în maşină şi la revedere, fără să cauţi, să descarci, să sincronizezi, etc.
E ok podcast. Il poti asculta in masina, in timp ce alergi pe banda sau la sala, in timp ce faci mancare si alte cele. Eu mi-as dori mai multe podcast-uri.
Unii plătesc pentru a se uita…
Esti chiar tu, fiul lui Arsinel?
eu ma uit cu pofta.
Recumosc ca si eu am momente in care ma holbez la morsele cu galeata de KFC in fata, dar, pana la urma, atata timp cat nu mananca pe banii mei, nu e treaba mea ca indeasa mancare in ele pana crapa. Mancatul in exces poate fi un refugiu cand ti se intampla mizerii in viata si ai nevoie de endorfine ca sa nu cazi in depresie, dar uneori e pur si simplu indolenta si nepasare. Si glanda, bineinteles, e mereu de vina.
Du-te la o policlinica / spital – la radiologie, de preferinta. O sa fii uimit sa vezi cati tineri (pana in 30 de ani), multi supraponderali, au probleme de sanatate.
daca ai bani de portie dubla sau tripla de shaorma ai bani si de pastile/doctor.
podcast + transcript better
si sa nu uitam, ele retin apa… d-aia dupa saorma cudetoate beau si un kil de cola.
Cola Zero, te rog.
eu ma uit la grase si cand nu mananca
Nu sunt grase, au osu’ lat!
atâta încărcătură metafizică în întrebarea asta, de ce ne uităm la grase când mănâncă.
Din partea mea un mare NU la podcasturi. Imi place sa te citesc si nu sa te ascult. dar oricum asta e irelevant in contextul in care aici suntem in ograda ta si dansam dupa regulile tale.
La subiectul discutiei insa : Intotdeauna exista si o alta fateta a realitatii. Nu toate grasele au probleme cu tiroida, e adevarat. Dar exista si oameni pe care ii vezi pe strada si ii cataloghezi ca gras/grasa si saracul om face eforturi de neimaginat pentru cineva normal. Si cunosc o astfel de persoana personal. Nu mai stie ce e aia paine / ceafa de porc / cartofi prajiti sau pizza. Si totusi incet dar sigur ia in greutate. Se lupta cu 2 boli de tiroida in acelasi timp si ii e afectata viata datorita acestor boli in moduri in care noi nu ne putem imagina. Sufera de oboseala, de ”brain fogg”, de iritare nejustificata, de depresie… de toate astea deodata si fara sa fie vreo explicatie evidenta. Si asta doar pt ca al ei corp s-a hotarat ca tiroida e dusmanul de moarte…
De aia zic ca e exagerat felul in care Vasilescu a pus problema. Si de altfel nedrept pt cei cu adevarat bolnavi.
Nici macar nu incep sa descriu sentimentul de superioritate cu care fatuca, sursa de inspiratie a lui Vasilescu, trateaza situatia. Ea a reusit ceva. E succesul ei si doar al ei si nu poate fi sub nici o forma replicat pe altcineva si nici nu se poate da ca exemplu. Poate fi felicitata ea si atat. Asta pentru ca toti suntem diferiti si nici o data conditiile care se aplica la un om nu pot fi replicate la altcineva.
Prietena aia e 0.0001% dintre cei care au trecut mult peste kilogramele potrivite pentru inaltimea / varsta / sexul lor. Cunosc si eu multi care s-au ingrasat mult in ultimii ani si recunosc deschis ca mananca porcarii toata ziua si singura miscare este 2-3 cm mouse in stanga, 2-3 cm mouse in dreapta. Tendinta din pacate este sa ne ingrasam si partea proasta este ca generatia de vine dupa noi are deja probleme nasoale ponderale. Ori is slabanogi ca nu au facut 1 ora de sport, dar au noroc cu metabolismul (barbatei care au 50 de kile la 1.80) sau au deja burti de gravide si inca nu si-au sarbatorit majoratul.
sa nu te opresti din facut podcasturi , poti sa asculti , sa citesti comentarile , sa navighezi pe alte pagini in acelasi timp , e chiar super …
Eu am avut probleme cu greutatea inca din scoala primara pana undeva la mijlocul adolescentei. Mancam enorm de plictiseala, pe fond emotional, dar cel mai mult pentru gust. Mancatul chiar era singura mea placere si tot ce faceam intr.o zi se invartea in jurul a ce sa mai mananc bun. Bun si mult, bineinteles. As fi preferat oricand ceva de nota 5, insa in cantitate mare, decat ceva de 10 in cantitate mai mica.
Totusi, in urma cantitatilor ingurgitate, maximul pe care l.am atins la un moment dat a fost de 83kg la 1.72, ceea ce nu e neaparat un capat de lume.
Mi.am schimbat in urma cu ceva timp obiceiurile alimentare, merg la sala, iar rezultatele sunt extraordinare, atat din punct de vedere fizic, cat si psihic. N.ai cum sa stii cat de bine te simti avand grija de tine pana nu o faci efectiv. Sunt niste satisfactii pe care cea mai buna prajitura sau cea mai mare shaorma nu mi le.au dat niciodata. Sigur, se mai intampla o data la cateva saptamani sa fac si excese, ca doar oameni suntem, insa nu pot sa descriu cat de rau ma simt fizic a doua zi, obosita, balonat, lenesa, neproductiva.
Incurajez pe oricine sa incerce macar pentru o perioada de timp sa.si schimbe stilul de viata nesanatos si sedentar, chiar daca e greu, odata ce vezi rezultatele pe pielea ta nimic nu te mai poate intoarce la ceea ce stiai pana atunci.
podcasturile merg (pentru mine) cand vorbesc mai multi, o intrebare pe strada, la telefon, diversitate.
vorbeste un om singur 5-10 minute? despre orice ar vorbi, oricat de interesant, caut doar scris. plus ca la scris iei o pauza, reflectezi, reiei. la audio stai ca pauza, sa dau inapoi, a sunat whatsapp, etc. nuuu, merci.
Misto, un slabanog vrobeste despre grase, este ca si cum un alcolic vorbeste despre drogati.
+1 pentru audio, pe bune, omul chiar are talent de povestitor.
Cred ca mai e un aspect pe care trebuie sa il luam in considerare: Calitatea alimentelor . Eu am nimerit intr-o tara in care carnea e ( recunoscut oficial) plina de hormoni de toate felurile. Eu am norocul de a fi avut o buna educatie in ceea ce priveste nutritia si caut carne, branzeturi, fructe si legume direct de la sursa . Cu toate astea, se vede foarte clar diferenta intre saptamanile in care mananc in cantina de la munca ( cu mancare delicioasa, de altfel, dar cumparata din lanturi de super/hypermarketuri) si saptamanile cand imi prepar mancaruri asemanatoare acasa. De la retentie de apa, la kilograme luate in greutate , la tonus si dispozitie. Si sa nu uitam, totusi, ca hrana sanatoasa e in continuare extrem de scumpa, saracia fiind un factor recunoscut pentru obezitate.
Asta doar in completarea celor spuse de tine, cu care sunt perfect de acord.
Iulia pe lângă imigrantul cu suflet rău mai simte și alea 3 grame în plus care le reține când nu mănâncă pui organic din inima Văcăriei.
Bavariei* autocorrect XD
ma simt obligat sa retaliez, ca un porc ce sunt. cum pendula mea e asta cu retinut apa? bei 2 litri pe zi si te pisi 100 de mililitri pe saptamana?
nu ba, nu retii nici o apa… doar lipidele…
thebblack, eu zic sa mai citesti si altceva in afara de cele 52 de carti de la Poker.
https://www.medicalnewstoday.com/articles/187978.php
Cea mai hasioasa grasa vazuta azi era in lift la munca. Urca de la parter la etaj 1 cu liftul in conditiile in care sunt scari. Punga cu gogosi si cola zero in mana. Se plangea unei colege ca nu gaseste blugi care sa i se potriveasca.
Pentru ăștia care preferă podcasturile: vă rog să vă faceți un control pt. ADHD sau ceva pe spectrul ăla.
Vali baga si scris si audio pls ca sa nu mai planga trolii ca nu au text.
PS: good job cu podcast-urile.
las’o bre’ moartă cu potcast’u și/sau vlogu
te mai citesc din când în când, da’ n-am chef să te văd/aud. nu e punctu’ tău tare dacă mă’nțelegi …
Te citesc din 2008, dar nu prea comentez. Simt ca trebuie sa dau un comentariu. Din perspectiva mea, e mai bine fara podcasturi, eu cel putin nu am timp sa ascult.
Primul lucru pe care îl face un coleg la muncă, dimineața la 8, e sa deschidă o cutie de Pepsi.
Eu am slăbit 4 kile după ce am încetat să mănânc la cantina firmei. Și nu eram gras. (97 kg la 1,90 m)
Sunt curios in cat timp face colegul ulcer de la Pepsi.
pur si simplu nu imi vine sa ascult aceste podcasturi, prefer sa citesc ideile sub forma de articol.
Aaaaaa…grasele. Glanda e de vină. Niciodată ele. Dar îngurgitează cantități industriale de carbohidrați simpli și mișcare…doar din pix.
Mda…