Planned obsolescence, varianta administrativă

stalpisori-indoiti

Ce vedeți mai sus, în poza făcută de Emil, nu este o întâmplare. Este un plan foarte bine pus la punct. Credeți că nu știau că se vor îndoi? Că vor fi testați? Că, odată primul rupt, va veni și al doilea și al treilea și apoi vor fi complet inutili, prilej pentru cine i-a plantat să reclame educația lipsă a șoferilor și să mai ia un comision din înlocuirea lor?

Gândiți-vă câte exemple de acest tip cunoașteți.

Hai să vă mai dau eu unul: cabinele telefonice de acum 20 de ani, făcute atât de prost încât cereau să fie distruse. Geamurile de geam, cădeau la prima piatră. Cablul care intra în ele lăsat la îndemână să poată fi smuls. Cineva a făcut bani buni din întreținerea lor de-a lungul celor 15 ani în care au funcționat.

Și mai gândiți-vă la ceva: funcționau cu cartele telefonice, nu cu monede, ca peste tot în lumea civilizată. Credeți că din întâmplare? Sau s-au gândit că, dacă ai o urgență, nu ai de unde cumpăra cartela aia la 2 noaptea? Nu a contat. Ei au făcut planul altfel: câți vor cumpăra cartele cu X credite și câți vor folosi doar o parte din acele credite și restul vor expira. Nu era o întâmplare, anual se vindeau milioane de astfel de cartele și anual o parte din creditele alea expirau.

În orice sat sau oraș, primarul își face gard de 3 metri și își toarnă beton cu fier-beton de 20 la casa lui, dar când e să asfalteze o stradă, o face în doi peri, pentru că vrea să o mai asfalteze o dată și peste 3 sau 5 ani, depinde de calculele pe care și le face când e vorba să fie reales.

Și asta e valabilă la orice. De aia autostrăzile crapă, de aia bordurile se înlocuiesc, de aia stâlpișorii ăia din poză sunt din plastic. Să poată fi încasat comisionul și de la înlocuire și reasfaltare. Iar și iar. Nimeni nu vrea să introducă garanția lucrării în contract, pentru că nu ies bani din asta.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

35 comentarii

  1. NOU
    #1

    io zic ca-s incompetenti

    00
  2. Ca bine spui Vali

    00
  3. Plasticele alea au o țeavă de fier înăuntru. Își iau ei comisioane dar e clar că și nivelul de civilizație al românului lasă mult de dorit. Îs curios totuși cum au reușit să pună stâlpișori de piatră pe Calea Victoriei…

    00
  4. a little rant ” funcționau cu cartele telefonice, nu cu monede,”.
    Un motiv pentru care parcometrele, tonomate de cafea, bude ci cabine telefonice, etc nu ficntioneaza cu monede e ca in ROmania nu prea exista monede.
    Banconta de 1 Leu ( si lispa monezii) are cea mai mica valoare.
    Constatatea mea dupa ce-am plecat din tara e ca trebuie sa-mi schimb portofelul ca ala romanesc nu avea spatiu pentru monezi.

    00
    • Deci pana la urma sunt monezi sau monede?

      00
    • Cred ca glumesti. Am nu portofel, am un CASTRON plin cu monede si se tot umple. Si abia am venit de o luna in tara. Cum naiba sa nu existe?

      00
    • @Emil: N-am zis ca nu exista monede (satisfy the gram nazy).
      Nu exista portofele care sa aiba loc „cat un castron” unda sa le tii la indemana ca sa le si poti folosi.

      00
    • Nu bre, romanii considera sub demnitatea lor sa care monede. Ei sunt bastani si refuza restul in moneda. Chiar nu vrei sa stii de cate ori si-au cerut scuze vanzatoarele ca nu au sa-mi dea rest altfel decat in monede.
      Da, s-ar putea ca moneda de 1 ban sa fie greu de gasit, dar restul sunt din belsug.

      00
    • @Tudor, zau ca nu stiu unde n-ai gasit portofel cu spatiu pt monede?! Am avut si am portofel cu spatiu pt monede, spatiu inchis cu capsa sau fermoar, sa nu se imprastie. Exista si mici portofele speciale, dar pe mine personal ma enerveaza.

      00
    • Portofelul romanesc….tu vorbeai de husa de telefon? :-)
      Alea n-au, intr-adevar, spatiu pentru monede

      00
    • Ori nu m-am facut inteles ori altceva…
      Faptul cam valoarea monedelor .ro este mica are ca efect:
      – nevoia de un spatiu mai mare in portofel ( sau poftim: portofel special care e enervant) pentru aceasi valoare
      – fapt care conduce la preferinta in folosirea bancnotelor ca alernativa si ignorarea pur si simplu a monedelor ca mijloc de plata (chiar daca acesta ar exista)
      – fapt care conduce la lipsa aparaturii automate de incasat monezi, acolo unde asta ar fi in modi eident o metoda mai facila de plata.
      Cel mai evident fapt este lipsa aproape totala a parcometrelor (Brasov e un caz aparte) si implicit preferinta de a parca peste stalpi de plastic indoiti.

      00
  5. Stalpisorii trebuie sa fie din plastic.

    Cand dai peste ei cu masina, te bucuri ca s-a rupt stalpisorul si ai scapat cu o zgarietura.
    Cand dai peste ei de pe bicicleta, te bucuri ca s-a rupt stalpisorul si nu coloana.

    00
    • Dar ce cauti cu bicicleta pe trotuar?

      00
    • Daca dai peste el din greseala, lasa-te de condus. Daca nu, ……..

      00
    • @alzxen : Pista de biciclete de pe Pantelimon e facute pe trotuar si e marginita pe unele portiuni de stalpisori ( Poza de mai sus tot de pe Pantelimon este). Pista o sa fie inaugurata prin luna Mai.

      00
    • Pai hai sa facem si cladiri din plastic si copaci din plastic si borduri din plastic, ca na, poate vine vreun bivol si-si rupe coloana sau masina.

      00
    • E mare hipstereala sa treci cu bicicleta pe trotuar si mai ales pe trecerea de pieton (si dupa aia zici ca nenea soferul care incepe sa iti arunce cuvinte urate e bulangiu)

      00
    • Oricat de tampita e situatia, e marcata pista pe trotuar – probabil in mintea celor care au marcat-o asta inseamna ca e pista si nu trotuar.

      Dar repet, ce cauti cu bicicleta pe trotuar?

      00
    • Da tu ce cauti cu masina pe trotuar? daca e sa punem intrebari stupide….Sau de ce arunci mizerii pe jos? Sau de ce dispar benzile brusc si din 4 se fac doua iar pe ale adoua sunt masini parcate in spic? Tu de ce parchezi pe strada unde e oprirea interzisa?
      Putem continua la infinit….

      00
    • „pistele” alea de pe trotuar au fost „anulate”. nu ai voie sa circuli pe acolo.

      00
  6. NOU
    #25

    Asta cu planned obsolence e practica globala, si nu de ieri, de azi. O faceau inclusiv „stalpii moralitatii europene” – nemtii. https://spectrum.ieee.org/tech-history/dawn-of-electronics/the-great-lightbulb-conspiracy

    00
  7. La un moment dat vor pune niste piramide de 50Kg din beton armat. Si le pot vopsi in verde.

    00
  8. De obicei stalpii aia au o teava de metal in ei tocmai pentru a nu se indoi asa usor. Cred ca cei care parcheaza acolo s-au chinuit putin sa ii strambe.

    Un alt mega furt in Bucuresti au fost stalpisorii de plastic sau cauciuc care delimitau liniile de tramvai si benzile de circulatie. Rezistau maxim la cateva masini care treceau peste ei.

    00
    • Si costau 1000- 1500 de lei bucata, aberant de mult.

      00
    • Da, au o ţeavă de metal. Dacă se poate spune aşa, că este ca cea de al cozile de mătură din supermarket. Dacă o strângi mai tare în palmă, ai flecit-o toată. Nici să nu-ţi treacă prin cap să te sprijini de ea. Deci teoretic se poate spune că au o ţeavă de metal. Practic…

      00
  9. Societate de consum…

    00
  10. Cine are pretul cel mai mic (si da comisionul cel mai gras) castiga licitatia. Eh, ca sa fie si bani de comision si sa mai ramana si ceva profit asta e maximul de calitate ce se poate cumpara. Teava de fier cu o carcasa de plastic.
    Ideal ar fi sa ii faca din beton, vopsiti in rosu si alb, sau bile de fonta cum sunt in Piata Romana.

    00
    • Măgăria cu stâlpişorii aceştia s-a făcut în toată ţara. Deci vine de sus, din centru, cel mai probabil pe linie roşie de partid. Corecţie: linie de partid roşu.

      00
  11. „Ei au făcut planul altfel: câți vor cumpăra cartele cu X credite și câți vor folosi doar o parte din acele credite și restul vor expira. Nu era o întâmplare, anual se vindeau milioane de astfel de cartele și anual o parte din creditele alea expirau” – Nu la fel functioneaza si cartelele prepay de acum, sau abonamentele? Am 1200 de minute nationale in abonament, vorbesc 200. Restul nu se reporteaza. Creditul neconsumat de pe cartela de ce expira?
    Pe de alta parte, cartelele telefonice pentru telefoanele publice aveau valabilitate destul de mare, plus ca daca vorbeai 1 minut si jumatate te taxau fix atat, pe cand rest de la monede nu prea vedeai.

    00
  12. Totusi, mai tine cineva minte anii de glorie ai telefoanelor publice in Romania? Din cate mai tin eu minte erau 2 tipuri de telefoane: portocalii, cu cartel si albastre cu monede. La inflatia de atunci, monedele ajungeau sa nu mai valoreze nimic si sa fie inlocuite de alte monede cu valoare mai mare si caracteristici (cum ar fi greutatea) diferite. Deci si telefoanele trebuiau adaptate/recalibrate sau cum s-o numi actiunea.
    In plus, oricum o luai, cand in Romania Rom Telecom-ul era rege si singurul operator, convorbirile erau scumpe si cereau o groaza de monede. „Rezervorul” de monede al telefonului se umplea repede si nu prea era golit la timp lasand telefonul inutilizabil. La un moment dat, prin ’96 stiu ca am dat un telefon interurban acasa, din tabara. Stransesem o punga de monezi si am cerut ajutorul unui coleg. Eu vorbeam si el alimenta aproape continuu telefonul cu monede (o singura persoana se concentra greu si la convorbire si la bagat monede). Dupa aia am schimbat rolurile si a sunat el acasa.
    Cu cartele in schimb, treaba mergea relativ normal, aveam tot timpul una in portofel si nu tin minte sa fi expirat creditul vreodata. Problema cu ele e ca erau usor de clonat.
    Pe scurt, telefoanele publice din Romania nu erau ca alea din tarile civilizate pentru ca la noi nu erau conditiile din tarile alea.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la Aceeași Mărie.