Mă mănâncă pielea când văd comunicate cu “firma X a lansat o platformă de…”. Numai ieri am citit două.
Ceva firmă de IT a lansat o clonă de Shopify. Avem deja minim două în România, dar cineva a alocat resurse pentru a crea o clonă nouă, pentru că fix de asta aveam nevoie. De încă o platformă. Erau oameni care erau așa de nemulțumiți de cele existente încât nu făceau business și așteptau pe cineva să lanseze ceva modificat cu 5% față de ce era deja pe piață. Acum vor da năvală acolo.
În realitate nu. Ăștia vor aloca alte resurse în încercarea de a fura clienți de la restul. Și se vor frustra când nu vor avea rezultate, pentru că a fost mai ușor să spună “hai să facem asta” decât să se uite la piață și să spună “bă, ăștia au avut 200.000€ profit, are rost oare să ne băgăm și noi pe piața asta și să rupem din ăia 200?”.
Altă chestie văzută e o platformă de promovare a producătorilor români de bunuri. Că de asta au nevoie, de promovare. Nu de prezență la raft. Nu de logistică. De o platformă care să-i promoveze.
La fel cum sunt 20 de oameni acum care se gândesc să facă 20 de platforme de anunțuri. 20 de platforme de meșteri. 20 de platforme care să integreze mai bine anunțurile imobiliare.
Orice numai să nu producă ceva. Conținut e greu de creat, hai să trântim o platformă. Plus valoare e greu de creat, hai cu un agregator.
Urmăresc pe Insta niște tipe care sunt modele și care fac, din când în când, reclamă la lenjerie intimă. Cam o dată la câteva luni la un alt brand. Nu sunt mare cunoscător, îmi cumpăr sutienele și tangarezii de la Palmers sau Jolidon, dar sunt un pic nedumerit de faza asta:
sunt 5.000 branduri în zona asta, ce ar fi să lansăm noi încă unul, care să fie la fel ca celelalte, dar cu modificări atât de insesizabile încât, dar n-ar fi eticheta, nu ar observa nimeni.
Și nu e doar pe lenjerie aici. E pe alte mii de domenii. Hai să lansăm cafeneaua noastră lângă cafenea deja existentă, dar noi o să avem ceștile negre. Hai să lansăm brandul nostru de cosmetice, care nimic.
La final, profitul care era în piață asta se va împărți la încă doi. Sau la încă 4. Da, OK, competiția e bună, e bine să vină din ăștia mici care să îi râcâie pe ăia mari, dar în unele piețe e deja prea mult.
Iar la sfarsit se plang ca nu-i ajuta statul sa nu dea faliment!
ai Mars?
Lasa ca Botezatu isi scoate banii cu mastile antivirus.
A prins un contract bunicel cu statu si chilotii aia o sa ajunga pe fetele multor romani.
Concurenta este mana invizibila care conduce intr-o economie de piata. (Adam Smith)
Fluture, ai legatura!
Eu zic că e bine că oamenii încearcă, așa se rafinează antreprenorii de succes … 1, 2, 5 eșecuri, dar și când dă unul lovitura. Bine, cei cu eșecurile trebuie să fie cinstiți cu ei înșiși și să vadă ce n-a mers …
Consumul excesiv a contribuit covârșitor la poluarea pe care o avem azi. Și oamenii ce fac? Tot încurajează consumul excesiv de lucruri inutile.
Faptul că pierzi timpul cu tot felul de aplicații îi face pe mulți să piardă din calitatea vieții (timp în natură, sau petrecut cu familia, citit etc). Ce fac unii? Alte platforme încât să convingă oamenii să stea și mai mult timp online comparând etc servicii, să piardă ore întregi pentru a face poate economie de 2 lei și să citească zeci de clauze și să pună parole și tot așa, să învețe cum funcționează altceva să testeze etc.
Eu stau serios să mă gândesc să trec la youtube premium. Ezitam pentru că uneori chiar găseam lucruri utile printre reclame și doream să și sprijin mai mult creatorii de conținut (lăsam reclamele să se deruleze știu că dacă plătesc abonamentul premium vor câștiga mai puțin). Dar nu mai pot de toți cei care vor să mă motiveze să fac ceva, să slăbesc, să lucrez la sinele meu, să câștig bani etc. Efectiv au inundat toate canalele, așa că cu părere de rău pentru creatorii de conținut mai rezist un pic (vreo săptămână) și dacă nu se schimbă nimic (nu cred) trec pe premium. Minutele pierdute și nervii pe care mi-i fac când apare alt enervant (unii sunt foarte enervanți) pe ecran m-au copleșit. Nu este vorba de acei sub 10 dolari pe lună, că nu am multe abonamente, din simplul motiv că nu am nevoie. dar când ascult anumiți speackeri motivaționali (sa, îi ascult pe mulți, pe cei care într-adevăr au realizat ceva) destul de des, mi se părea ok și să parcurg reclamele, să contribui un pic măcar, dar o să caut să contribui altfel.
singurii mei speakeri motivationali sunt stoicii: epictet, marc aureliu (ganduri catre sine insusi) si seneca. voi merge pana acolo incat sa spun ca sunt peste toti ratatii care incearca sa motiveze pe youtube.
@Mirela, ai putea sa incepi acum un proiect sa incurajezi oamenii sa stea mai mult pe afara, prin parcuri, sa socializeze, sa se intalneasca mai mult cu prietenii.
Aaa… stai ca este pandemie si nu avem voie sa iesim din case. Si cand vom avea voie, vom fi nevoiti sa pastram in continuare masurile de distantare sociala.
Asta inseamna o prezenta mai mare online, a.k.a. mai multe aplicatii.
Legat de consum… aici este mai complicat.
Perioada asta de stat in casa ne-a aratat ca se poate trai si fara sa consumam excesiv, dar pentru cata vreme? Ce se va intampla cu producatorii care vor falimenta pentru ca nu mai este cerere? Din ce isi vor asigura alimentele zilnice? De unde vor face rost de bani de chirie si utilitati?
Nu stiu daca e ceva specific romanesc, dar chestia asta am observat-o si la afaceri gen sharomerii (aveam in BV 5 shaormerii una langa alta – nici nu mai stiu daca mai traiesc toate), covrigarii, magazine de peise auto (astea au mai murit de cand cu online-ul, dar ideea e aceeasi), magazine cu piese sanitare, usi, etc. Patternul e acelasi: ajungi sa ai strazi intregi cu magazine care vand aceleasi chestii.
O explicație, căutând: why do competitors open their stores next to one another
Aia care erau usa in usa, aveau acelasi patron.
Există loc și de „platforme” dacă sînt făcute cu cap. Mie de vreo patru ani îmi stă pe creier o idee de „platformă” de shopping de la producătorii locali. Gigi legumistu’ își pune ceapa și fasolea pe site, Geta fermiera pune ouă și slănină etc., Titel șoferul se înscrie ca livrator. Tu, clientul, intri pe site, îți alegi județul, bagi în coș de la toată lumea din județ, Titel face mîine turul, iar poimîine îți livrează eco-bio-rahat pansat. Plus intermedieri la nivel mai mare (roșii categoria a doua către fabrici de bulion, cartofi nașpa către fabrici de cipsuri, cine are producție mare poa’ să verse la Kfldu’ local etc., că nu strică să iei comision și de la lanțu’ de supermarketuri). E loc pe piață, da’ trebuie făcut cu cap. Nu e simplu, că am mestecat ceva vreme ideea, și cere vreo 200k investiție în primii doi ani și oameni dispuși să se plimbe prin țară. Bine, sau ar putea face emag o astfel de secțiune în marketplace :))
au mestecat-o oameni care știau ce fac înaintea ta. dă cu minus.
o problema majora e inconsistenta ofertei.
nu prea te poti baza ca gigi iti da aceeasi calitate de castraveti si astazi cum ti-a dat ieri.
asta ca sa nu spun ca nu prea ai oferte suficientein afara varfului de productie.
daca intram in fluctuatii de oferta si pret in functie de cat de aproape sau departe suntem de sezon.. o sa ni se para ca batalia pentru masti chirurgicale din zilele astea a fost plimbare in parc.
de ambalare si de resursa umana necesara pentru vanzarea cu amanuntul (pe care gigi nu o are) iar nu mai zic.
si mai sunt o gramada de alte probleme pentru care e dificil sa pui pe picioare o platforma din asta descentralizata.
busienssul probabil ar fi sa te faci centrul de colectare-sortare-ambalare-distributie.
dar investitia e pe masura.
asa ai control asupra stocului si a livrarilor, eficientizezi costurile, construiesti un brand consistent, etc.
dar, din nou, e cu bani multi (si cu risc).
si un alt detaliu marunt: o sa faci concurenta mafiei din domeniu (atat privata cat si din sistem, nu sunt musai independente).
Problema e ca cel care face platforma nu e implicat.
Deobicei astea merg daca platforma apare dupa ce un ecosistem dinasta e format deja si e un lucru care aduce valoare fara sa se astepte cineva la orice profit din treaba asta.
Nu poti sa te duci la clientii platformei (producator, sofer) si sa le explici ce bine le faci tu lor ca le usurezi putin (ma indoiesc) viata contra unui cost oarecare.
O alta problema o reprezinta livratorii / soferii, sau mai bine zis seriozitatea lor. Intreaba la Emag cat de seriosi sunt unii livratori si cum se trezesc ca nu vin la munca pentru ca…..
nu e nevoie să întrebe, e plin feisbucu de curieri care le dau cu „nu l-am găsit acasă” în condițiile în care toată lumea e acasă.
@John2381, nu are nevoie, că el nu e nici angrosist, nici supermarket, el nu face revânzare. el e Administrația Pieței Berceni, Gigel vine azi cu 10 saci de castraveți, mâine cu doi, restul săptămânii cu câte 5 și tot așa, dar tot taraba aia o închiriază/spațiul/anunțul/whatever pe platformă.
și Gigel oferă spre vânzare castraveți mie, ție, restului comentatorilor d-acilea care cumpărăm de 3 salate cu familia, nu suntem supermarket.
și-l cooptează și pe Titel, șoferu’ cu papuc, care-n loc să stea s-aștepte după vreun transport, trece zilnic/la 2 zile pe la Gigel, pe la Geta, Marița, Gogu să ia produsele și apoi le împarte la noi, ăștia d-aici, cumpărătorii finali.
sau așa înțeleg eu.
Dar cum ar fi să vă mobilizați voi, influensării și o dată pe săptămăna să faceți un articol cap coadă serios cu un pic de educație financiară ? Scris de voi , nu de tot felul de șobolani nichelați care habar n-au pe ce lume trăiesc. Și articolul ăla să pot cucu-raj să îl pot da mai departe. Articol, fără drept de comentariu. Uite bă, un articol scris de Zoso în care zice că …puneți bani deoparte, aveți grijă de sănătatea voastră, nu vă întindeți mai mult decăt e pilota din puf de iac și chestii de bun simț pe care le tot repeți, dar care se diluează în comentarii vărtoase cu miros de franci elvețieni.
read my lips. ăia la care speri tu să ajungă nu le folosește. deloc. sunt zeci de articole aici, milioane pe net, cine a avut urechi de auzit a auzit. cine nu, nu va auzi nici după al 1.000.000.011lea.
Și eu cum traduc acum în spaniolă al 1.000.000.011lea ?
Deci practic vrei intr-un articol sa sintetizeze 10+ ani de blog?
Educatie nu poti face cu forta, daca x se uita pe facebook la tate si conspiratii va ignora cu brio orice articol despre economii, fiindca este un topic complet strain pentru el
@ltaa. Da. Pentru că poate. Și educație poți face cu forța. Mentală, ca în Războiul Stelelor. Uiți că noi, ăștia mai martalogi {nu știu tu căte primăveri înflorești sau ai înflorit} o mai ardem și pe mișto și troleală pentru că ne pemitem. Dar cunosc destui juniori de 17-18 ani cu minți deschise, care chiar au nevoie de chestii pozitive. Contrar percepției comune, în Romănia mai există oameni deștepți. Puștani care după ce închid pleisteișănu citesc o carte.
eu am invatat multe de aici, citesc de pe la începuturi.
de exemplu, cand am cumparat masina: actele. Nu le ai la tine, nu-i in regula ceva ? La revedere.
brosky, dar asta pentru că ai vrut. unii nu vor.
Paco, îmi place asta cu „câte primăveri ai înflorit” 😀
Oameni rai si fara suflet: calea batuta e mai simpla, de ce sa ne complicam.
Asta e varianta pe romana la It’s Time to Build a lui Marc Andreessen?
Mai acum câțiva ani făcuse un ins o platformă de socializare, precum fb, însă înezestrat cu niște funcții în plus. A primit sponsorizare, nu mai știu suma exactă, cred că în jur de 200.000e. Treaba e că, la fel ca ceilalți care vor să scoată o replică, încearcă să adauge lucruri noi, foarte dificil de folosit și încâlcite, uneori ridicole. Fb ăstuia se numea Kuende și avea la bază un sistem de puncte pe care trebuia să le aduni. N a mers, iar acum au ideea stralucita de crea prima retea socială pe baza unei monezi virtuale. În afară de unii care vor să se îmbogățească, cine va intra pe rețeaua aia? Socializarea nu se leagă de un sistem de răsplată bănească. Mulți înceacă să facă experiența cât mai reală, însă oamenii au început să se revolte împotriva virtualizării lumii.
Si cum iti vin sutienele?
mă cam irită la scrot.
:))))
Orice piață cu bariere mici de intrare este una aglomerată. Rata de supraviețuire e unul din 10. Una este să faci o firmă de webdesign și alta este să faci o făbricuță de produs pâlnii. La prima costul e aproape 0, la celălalt vreo 10.000€. La una nu-ți trebuie nimic, la cealaltă îți trebuie autorizație de mediu. La una ești singur, la cealaltă mai ai nevoie de angajați. La una ai costuri lunare de vreo 50€ (un abonament internet și un contabil), la cealaltă ai salarii, materie primă, curent…
Eu activez pe o piață foarte aglomerată, fiindcă este foarte ușor de intrat. E dat unul afară dintr-o firmă de consultanță concurentă, face un PFA, bagă o lună reclame pe Google și după 6 luni pune înapoi CV-ul pe BesJobs. În ultimii 5 ani, decât o singură firmă nouă a rămas activă din cine naiba știe câte, fiindcă nu le țin socoteala. Sunt curios dacă acum supraviețuiește. Ideea este că acești nou veniți nu iau din piața „mea”. Clienții lor nu ar fi apelat la serviciile noastre, fiindcă în 12 ani de când suntem noi pe piață în mod sigur au cerut și de la noi (sau oricare din primele 10 firme) o ofertă. Avem reclamă pe Google, site-ul nostru apare și pe căutări organice, deci nu are cum să nu dea de noi.
Ei se bat pe un segment volatil, se bazează pe networking personal și puțini reușesc să facă masa critică de a trece la nivelul următor.
s-a lansat o nouă platformă.
https://www.economica.net/platforma-online-unde-it-isti-oameni-de-stiinta-sau-medici-pot-colaboara-pentru-combaterea-covid-19_183293.html
In general pietele aglomerate sunt o binecuvantare pentru clienti. Problema apare, cand aglomeratia in sine este de fapt un zgomot inutil si care nu face decat sa aduca si mai multa frustrare de ambele parti.
Zgomotul asta, apare in foarte multe afaceri usoare, baruri/cafenele/agentii de turism/agentii imobiliare etc. Ok, inteleg sunt servicii si e bine sa fie o oarecare diversitate, dar coitza furnizorii de cafea sunt aceeasi cam pentru toata lumea(exclud francizele) si vad aceeasi manea pe la toti, de ce dracului as cumpara de la tine?! Da este o nebunie sa mancam sanatos, ai ingrediente organice bio, unde e jmecheria sa-ti dau de 3 ori pretu, doar pentru ca pare a fi ceva sanatos, dar de fapt nu stiu daca este?!
Si toata nebunia poate continua, in sensul ca „antrepenorii” romani cand nu au viziune, importa o idee din afara si o adapteaza la realitatile romanesti. Acum 5 ani era nebunie sa-ti faci o cafenea, dupa asta a venit mania cu berea, continuand cu barber-shop sau mancari eco/naturiste. Valoarea adaugata pe segmentele astea care o fi?
Doi la mana, oamenii care fac platforme/agregatoare mi se par un pic depasiti de situatie si nu inteleg implicatiile. In mare, pentru ca se uita la povestile unora(stiu cu totii credem ca vom inventa noua gaura de la gogoasa) si pun botul, fara sa realizeze ca valoarea adaugata adusa de ei e 0, daca lumea nu le foloseste produsul/serviciu(imagineaza-ti doar ca maine toata lumea nu va mai intra pe facebook, o mai evaluata la miliarde de euro). Si uite asa apar suparati si zic domne e greu business.
In momentul de fata, Romaniei, ma refer la antrepenorii romani, le lipsesc doua mari chestii:
1. Lipsa de viziune asupra businessului pe care il au.
2. Lipsa de asociere in domenii, in care activeaza.
Nu stau sa bat moneda pe 1, insa 2 este crucial in momente de genu asta, intrucat iti poti creste foarte usor afacerea si nu mai esti capos. Problema sta, in mentalitatea individualista profund impregnata in societatea romaneasca. Poate vom trece peste asta candva.
Da de o platforma de programari online ce zici? :))