Aud constant ideea cum că România are un mare potențial de creștere și că în ciuda faptului că economia nu merge, putem fi mândri cu românul de rând: inventiv, dornic de muncă, inteligent și înainte de toate într-o goană perpetuă spre mai bine.
Din postură de angajator (deci de cealaltă parte a baricadei) mărturisesc cu dezamăgire că lucrurile nu stau chiar așa. Trecând peste o marjă (din ce în ce mai mică) de oameni care știu ce vor în viață și sunt dispuși să muncească pentru a-și împlini visele, grosul este format din oameni care nu știu să facă nimic concret, dar și mai dureros – nu vor.
În August 2013 postam câteva locuri de muncă – agenți de vânzări online, nefiind vorba de agenți care fac cold calling sau încearcă ei să atragă clienții, ci de agenți care primesc și procesează comenzile, oferind anumite informații despre produs, clientului (informatii tipizate). Eram ferm convins că va fi foarte ușor să găsesc oameni date fiind avantajele (echipă tânără și internațională), un salariu de pornire de 2000 RON net (1500 in primele 3 luni, urmat de 2000 automat după, contract pe perioada nedeterminată), laptop, mașină de serviciu, telefon și bonus din vânzări / pentru cineva care își da interesul poate sa mai fie încă jumătate de salariu.
Experiența a fost una cruntă și vă dau câteva extrase din acel mini-interviu și de prin CV-uri.
Ca o mică paranteză amuzantă – din 200 și ceva de aplicanți, doar 3 au știut ce înseamnă cuvântul reticent”. La întrebarea cum ați trata un client reticent cu privire la achiziție”, toată lumea a plecat de la prezumția cretină neinspirată, că reticent = neserios sau reticent = nervos.
Oricum, candidații angajabili reprezentau procentual sub 2-3% din aplicanți și majoritatea candidaților aveau tot felul de ciudățenii prin CV-uri precum:
- am 3 luni de experiență din postura de persoană înregistrată ca șomer
- îmi doresc un job călduț, la un calculator într-un birou
- caut un job la maxim 2 minute de mers de stația RATB sau metrou
La întrebarea unde vă vedeți în 3 ani, candidații ne-au onorat cu răspunsuri (sunt citate cu copy paste din mini-interviul online, și am păstrat totul la fel pentru a nu pierde esența mesajelor)
- departe
- în altă firmă mai mare
- director general și șef la toată lumea
- pe o insulă pustie
- aș vrea să încep o nouă firmă identică cu firma unde voi fi angajat ca să îmi pot valorifica experiența dobândită (WTF?!)
- cu un salariu foarte mare
- cu copii o fată si un băiat, și să trec doar când vreau eu pe la birou
La întrebarea ce vă recomandă pentru job:
- faptul că sunt gravidă
- deoarece am nevoie bani urgent!!!
- că nu am experiență
- nu sunt vanitos să mă recomande ceva
- talentu și faptu că știu să vând
- știu să dau vrăjeală la clienți
- faptul că am aplicat
La întrebarea care este cel mai mare succes/eșec
- nu am esece
- faptul că m-am căsătorit și îmi doresc un copil mult în următorul an (asta e din gamă keep searching că nu te angajez să intri în prenatal după 6 luni)
- eșecurile sunt comfidentiale (scris cu m) și nu pot vorbi despre ele
- niciunul/nimic (asta au răspuns cam 60% din candidați)
Alte aspecte din categoria retard roundup:
– marea majoritate a candidaților au poze penibile atașate la CV gen cu capul pe pernă, la bustul gol, cu 2 telefoane la ureche, cu sânii la înaintare – la unghi să se vadă, selfies penibile, în club, etc.
– statistic din 10 de oameni invitați la interviu vin maxim 2. De multe ori sun un om și după 2 secunde trag concluzia că mă obosesc degeaba… mulți pun întrebări cretine gen cât de departe e stația de autobuz că nu vreau să merg mult, cât e salariul (deși scrie în descrierea locului de muncă la care au aplicat), sunteți multinațională, se muncește, ah nu mă interesează jobul am aplicat și eu așa, șamd.
Din 10 oameni care vin la interviu (adică probabil din 50 invitați) 9 nu citesc descrierea jobului deloc. Îi întrebi ce poziție aplică și care este fișa postului … se uită la ține. Chiar luni am avut un băiat care nu știa la ce job a aplicat, la ce firmă, câte e salariul…așa că i-am spus că lucrăm la zoo și noul angajat trebuie să țină animalele de coamă în cursul procedurii de spălare pe dinți și a replicat sincer că: nu își dorește jobul pentru că îi este frică de animale. Colega mea de la HR s-a ridicat de la masă.
Și discutăm de absolvenți de ASE și Politehnica cere nu știu că 26X4=104 din cap, trebuie să facă pe calculator. Am ajuns să le dau harta cu locul de întâlnire că nu știu să caute o hartă pe google maps chiar dacă au numele străzii și numărul.
Ieri, o nouă zi, 5 interviuri programate.
Primul candidat C.S., programat la oră 13.30. Reconfirmat și pe mail și telefonic cu o zi înainte. Sigur vine, îmi zic în sinea mea. Se face 13.35 – poate întârzie imi zic. 13.40 … îl sun, îmi da reject.
Al doilea, o fătuca din Moșilor, C.A. – are potențial, a mai lucrat în nișă. Programată la 14. Se face 14.10 o sun și îmi spune că și-a găsit job. WTF, ți-ai găsit job de ieri de la 6 PM până azi la 2 PM? Hmm..vad un trend. Poate ar trebui să dau drumul unui site gen tepari la angajare. Nu de altă dar mai salvez din timpul managerilor și al celor din HR.
Se face 14.30 – angajatul 3, R.P. din Militari. La 14.07 sună telefonul. Răsuflu ușurat el este! Tot e bine, din primii 3 a venit unul. Dar stai! Mă sună să îmi spună că el nu mă ajunge și că trebuie să amânăm pentru oră sau 2- sa zicem 16-17.00. Amabil îi dau acceptul. La 17.10 mă sună să anulăm că nu crede că mai ajunge.
Candidatul 4. O ea…din nou o ea. O sun la 14.50, să văd dacă ajunge la 15. Săracă, a uitat că are astăzi un interviu, deși i-am reamintit și pe mail și telefonic, chiar…ieri. Hmm un trend, 4 din 5 nu au venit.
Și surpriza, vine numărul 5. Un băiat fără experiență, proaspăt absolvent de (ați ghicit) iar ASE (culmea e că și eu am făcut tot ASE). Mă uit pe CV, văd că nu are licență data – nu că ar conta, e ok, nu e o problemă. Începe (el) conversația: Bună, pe ce bani angajați? Ușor jenat (m-a luat prin surprindere nu mă așteptam să înceapă așa) îi spun că salariul de pornire e de 2000 RON + bonusuri conform fișei postului. Se uită la mine și îmi spune plin de candoare, pur, inocent. Pfaa, păi știți, eu am făcut ASEul am colegi care iau și 800 euro, e slăbuț, puțin rău ce oferiți. Îi întind mână și îi spun că mi-a făcut plăcere.
Rămân la masă…și mă gândesc că e logic de ce nu avem cine știe ce investiții străine în România.
“manager” via shutterstock
acum nici doua luni am avut si eu distractia cu interviuri. Si am patit exact acelasi lucru:din 5 au venit fix toti mai putin 4.
Urmatoarele zile am avut procente de participare mai bune dar slab pregatiti.
Pe termen scurt-mediu, e de bine. Aia cu neuroni in cap mananca mai bine. Pe termen lung, belim cariciul si acasa si in deplasare.
Nu ma pricep ce presupune HR.
Insa daca pentru un job care presupune:
1. citirea cateorva caracteristici tehnice
si
2. o conversatie de baza in limba romana la telefon pe baza unui text scris
Iti vin la interviu absolventi de facultate, e jale.
Imi pare rau de parintii aia care si-au intretinut copiii 12 ani in scoala, plus inca 3+ prin facultate.
Ca in final sa aplice pentru un job pe care il poate executa si un elev de clasa a 10a.
Firma la care lucrez se angajeaza anual aproximativ 15 – 20 de persoane „de pe bancile facultatilor”.
De vreo 8 ani am participat aproape in fiecare an la procesul de recrutare. Daca acum 7 ani avem nevoie de 25 – 30 de aplicanti pentru a ocupa 15 posturi, anul acesta am ajuns la recordul de 100 de interviuri din care nu am putut selecta mai mult de 5-6.
Dupa cum spune si autorul postului piata muncii se degradeaza de la trimestru la trimestru si asta e cea mai grava problema pe care o are tara asta pe termen scurt-mediu.
The beatings must continue until morale improves!
Mai rau e cand angajezi un jeg de genul care dupa ce ii faci toate actele, instructaj, procese verbale si ce se mai cere, se razgandeste in drum spre casa si te cheama la iesire spre A1 sa iti dea cheile si actele de la masina ca el nu mai vine pana la birou. Astia isi merita soarta si viata le va da exact ce le trebuie.
”mulți pun întrebări cretine gen cât de departe e stația de autobuz”
Da, pentru că întrebarea ”unde te vezi peste X ani” nu e cretină deloc. Dar deloc.
Dupa cum (n-)ai observat, intrebarea nu este deloc cretina. 1. clar dai afara din interviu toti idiotii care dau raspunsuri de-ti vine sa te dai cu capul de pereti. 2. e normal sa vrei un om cu ATITUDINE care macar isi doreste sa evolueze profesional.
evident ca handicapatul mintal care a spus „imi fac firma pe acelasi domeniu” o sa si-o ia in bot la interviu. Pai la ce mai investesc, retardule, in tine, ca sa pleci si mai tarziu sa imi faci concurenta?
Romanul ala „inventiv, dornic de muncă, inteligent și înainte de toate într-o goană perpetuă spre mai bine” exista.
Dar nu se mai gaseste de muuult timp la 2000 ron / luna net .
nu vrei tu sa ii iei degeaba banii aia?
astia care n-au avut angajati in viata lor isi dau cu parerea.
FRATE, e normal sa MUNCESTI pentru niste bani. si toti angajatorii isi doresc niste angajati NORMALI, nu cu puteri supranaturale.
specimenele de care se mentioneaza in articol sunt insa de o prostie crasa!
acuma serios, vorbiti de parca v-ati nascut ieri.
sa zicem ca pe piata din bucuresti sunt x candidati in total, din care y sunt seriosi (bine pregatiti, isi dau interesu, stiu ce vor, etc). Cati credeti voi ca ar fi interesati (din aia y) sa vina sa lucreze in sales pe 448 EUR in Bucuresti? Cu atatea multinationale mult mai atractive in jur, aia buni s-au evaporat de mult (ori la multinationale, ori in afara). Ce va mai ramane voua sunt resturile (x-y). asa ca… noroc bun baieti! Businessu nu e pt oricine, si mai ales nu pt plangaciosi
wow! asta da guest post. edificator!!!
ce ar trebui sa raspunzi la intrebarea cretina „unde te vezi peste 3 ani” ?
Iar mie imi e frica sa pun CV-ul undeva pt ca nu am terminat inca facultatea si nu am diploma sa o arat…
Mai vad job-uri pe mercador si cer aia cunostinte avansate html iar eu nici nu ma gandesc ca as avea sanse, ca-s abia mediu in html….
Normal ca 2-3% din aplicanti sunt angajabili. Pe platformele pe care le folositi trimiterea unui CV e compusa din doua clickuri. Nici voi, recruiterii, nu va faceti viata prea usoara.
Mai schimbati intrebarile alea cu esec, succes, unde de vezi, ce te recomanda, ca s-au prins oamenii si va baga niste respunsuri de va udati.
„Unde te vezi in 3 ani?” Intreaba-ma peste 3 luni daca vrei sa fiu sincer. Pana atunci firma dumneavoastra e cea mai tare si o sa muncesc mult si o sa-mi cer scuze de fiecare data cand ma scuipati.
Unde ma vad in 3 ani la un job la call center? Cat de idiot sa fii sa pui intrebarea asta? Practic accepti ca esti mintit pe fata.
@Zola: aia e o intrebare menită să vadă daca nu ești imbecil complet. și, din păcate, unii se dau de gol
Normal ca 2-3% din aplicanti sunt angajabili. Pe platformele pe care le folositi trimiterea unui CV e compusa din doua clickuri. Nici voi, recruiterii, nu va faceti viata prea usoara.
Mai schimbati intrebarile alea cu esec, succes, unde de vezi, ce te recomanda, ca s-au prins oamenii si va baga niste respunsuri de va udati.
„Unde te vezi in 3 ani?” Intreaba-ma peste 3 luni daca vrei sa fiu sincer. Pana atunci firma dumneavoastra e cea mai tare si o sa muncesc mult si o sa-mi cer scuze de fiecare data cand ma scuipati.
Unde ma vad in 3 ani la un job la call center? Cat de idiot sa fii sa pui intrebarea asta? Practic accepti ca esti mintit pe fata.
Cum pot lua legatura cu autorul articolului? Sunt interesat sa particip la un interviu.
Pai daca femeia care face curat pe casa scarii ia 200 ron pentru o vizita de 1.5 ore, de ce ar munci cineva, pe 1500 pentru ~170 de ore ? Adica, exista riscul sa pui prea mult detergent in galeata, da reglezi din ochi luna viitoare si uite asa, fara responsabilitati, dai cu mopu pe aceeasi bani pe care un `telectual da cu semnatura. Maine daca as castiga la dat cu mopu aceeasi bani ca la dat cu presupusu in meetinguri interminabile, m-as reprofila fara sa ma gandesc de doua ori !
@mahorcu: că bine zici! mai întâi să mă plătească bine ăștia și pe urmă le arăt eu ce pot!
Pe ăia care mă întreabă unde mă văd peste X ani i-am tratat mereu la fel: m-am ridicat de la masă, am mulțumit pentru atenție și am plecat. La fel cum angajatorul nu-și dorește personaje ca alea de mai sus, la fel și angajatul…mă rog, măcar eu, îmi doresc să nu lucrez cu personaje care pun întrebări idioate. Nu că asta ar fi singura, dar pe asta nu o suport. Așa cum nu o suport nici pe aia cu „cât de dedicat sunteți familiei”. Mă angajatorule, atât de dedicat încât te asigur că ajung acasă să petrec timp cu ea, nu sunt 24 de ore la dispoziția ta.
Asta așa, că mai cunoaștem din căcănarii ăștia care s-au trezit vătafi peste noapte.
Acum niste ani cautam pe cineva pentru o pozitie manageriala. Unul dintre candidati mi-a spus ca nu ajunge decat dupa ora 8 seara. Am fost de acord, l-am asteptat si supriza, nu a aparut. Dupa niste luni imi apare din nou, trimis de o firma de recrutare. De curiozitate (si din dorinta de razbunare, recunosc) a acceptat sa vina. Dupa ce a reusit sa-si dea cu stangul in dreptul pentru vreo ora i-am amintit de magaria pe care a facut-o cu cateva luni inainte. Raspunsul lui a fost epic „ei si? e ca si cum s-ar supara hamsterul vecinului”. Sa ne intelegem: asta nu era un putzulica proaspat absolvent. Era un nene cu 15 ani de experienta in management.
Am primit CV-uri cu adrese de email gen: putzulica1989@ (nu e o gluma), pisimik@, dulcik@. Putzulica lista cu mandrie pozitie actuala „director de vinzari”. L-am sunat si i-am cerut sa-mi spuna adresa de email ca nu o vad pe CV, era la client….a fost amuzant!
Cat despre pozele de la CV-uri imi propusesem la un moment dat sa-mi fac un site cu aceste poze. Inca mai am poze de la mare de la nudisti, poze cu mama tata si cei doi copii, obligatoria poza cu bani, ruland un joint, obligatoria poza cu caption funky.
Aceste aventuri m-au motivat cel mai tare sa-mi fac pensie suplimentara si fond de investitii.
Aici sunt 3 aspecte:
1, Daca iti cauti angajati care sa fie competenti atunci sansele de a-i gasi pe un blog generalist nu stiu daca sunt foarte mari. Nu sunt eu in masura sa imi dau cu parerea despre bloguri, cititori, calitatea lor, targetul blogulu etc, dar poate nu e o simpla coincidenta ceea ce ti s-a intamplat. Daca te uiti prin comentariile de pe mai toate blogurile romanesti cel putin 50% sunt dovada chiulului sistematic la limba romana. Cam de unde vrei sa apara 200 oameni someri, educati, cu bun-simt, competetenti si dornici sa munceasca pe 1500 lei? Daca 1500 sunt mult pt ca platesti si taxe atunci ar trebui sa cam dai o m*e statului roman si i-o cam dai in freza de stat nesimtit (exista metode legale pt optimizat cheltuielile oficiale cu angajatii) si sa oferi mai multi bani omului nu rahatului de stat care te fura pe fata. Dupa cum observi cam astia sunt oamenii la 1500 lei pe luna. Or fi si altii la 2500?!
2. Ca angajator in Bucuresti ar trebui sa tii cont de principalul avantaj pe care il ofera orasul si pe care de altfel si contezi, altfel ti-ai desfasura afacerea intr-o comuna: forta de munca foarte variata, din care o mare parte venita din provincie. Poate 1500 e mult, poate e putin sau poate e „decent”. Dar cand vrei sa folosesti avantajul fortei de munca adunata intr-un sngur loc de prin toate colturile tarii n-ar fi o idee rea sa te gandesti daca vizezi acel numar mare de oameni sau doar pe bucuresteni. Pentru ca 1500 lei inseamna una pentru cineva care nu plateste decat intretinere si alta pentru cineva care trebuie sa plateasca lunar si o chirie.
Si daca tu ca angajator consideri ca „orice inceput e greu, trebuie sa o iei de jos, stai in camin, mananci paine cu sare etc” si ceea ce oferi cuiva care nu este din Bucuresti cam asta ar insemna la 1500 lei/luna atunci nu te mira de calitatea oamenilor veniti la interviu.
In fond de-asta si salariile in Bucuresti au ajuns sa fie atat de mari – pentru a putea permite celor veniti din alta orase sa locuiasca. Altfel daca nu si-ar permite decat foarte putini sa plateasca din salariu o chirie in mod sigur nu ar mai exista 200 oameni la interviu. Ar fi 5 si aia cu atitudine de „bucurestean”.
3. Poate o fi asa cum zici, dar am unele retineri in a crede ca atitudinea aplicantilor a fost fix aia descrisa mai sus. Mie, cel putin mi-e greu sa cred ca pot exista asa oameni.
Si daca tot ce ai relatat mai sus e real ar trebui sa fie invatatura de minte pentru angajatorii care in ultimii ani nu stiu decat retorica „e criza, zi mersi ca ai ce munci, lasa pretentiile, intreaba-ma ce poti face tu pt mine si apoi de salariu etc”. Tocmai pt ca pot exista asa rebuturi de oameni atunci cand prinzi un om bun ar fi ok sa ii dai mai mult de 1500 lei pe luna, ca sa nu mai fii nevoit sa suporti 200 peste alte 4-5 luni.
Repet: stiu ca 1500-2000 lei salariu pentru un singur angajat inseamna un efort financiar destul de mare pentru o firma. Nu e usor sa dai un salariu angajatului si altul unui stat nesimtit si hot in conditiile in care doar angajatul munceste si produce ceva si tu platesti de fapt 2 salarii. Dar in conditiile in care preturile cresc non-stop si proprietarii vor sa incaseze 2 salarii minime din chiria pe un apartament atunci ar cam trebui sa alegi: platesti 1500 unui angajat si 1500 lei statului hot, sau 2500 angajatului si statului ii arati degetul intr-un mod legal si elegant. Nu iti face nimeni statuie daca iti cari toti banii statului roman.
Salariile nu se stabilesc functie de cheltuielile angajatilor. Fiind vorba de vanzari, daca nu ma insel, salariul de baza este bun. Daca angajatul vrea mai multi bani trebuie sa produca mai multi bani. Experienta mea la angajari in vanzari a fost tragic-comica. Unii aduceau ca argument pentru salariu faptul ca au chirie mare si nu ca ar putea avea rezultate foarte bune, ca ar fi pregatiti pentru job, ca ar avea experienta etc… Am angajat pe cineva pe salariu de baza 1500 lei plus comision la vanzare. Rezultatul a fost tragic. 4 vanzari in 4 luni si ajunsesem eu sa vand ca sa il tin pe el.
Dacă vrei să angajezi olimpici pe post de agent de vânzari atunci așteptările tale nu-s conectate la realitate. Cei care știu să facă „ceva” nu vin la interviu pt o poziție de „agent vânzări online”. Incearcă să angajezi pe o poziție de inginer (o specializare) și o să vezi că va crește calitatea aplicanților și a candidaților. Rata de fail pe poziția pentru care recrutezi este mare.
Ori îți redefinești așteptările ori crești responsabilitățile poziției.
@Cosminos, întrebarea „unde te vezi in 3 ani” are un scop extrem de bun si e standard si in afară. Te ajuta sa intelegi ce aspiratii are candidatul. Daca iti răspunde ca se vede in străinătate sau pe o insulă pustie, de regula nu are sens sa iti bati capul.
@Mahorcu 2000 e baza neta. In vanzari comisionul poate fi inca 1-2X salariu. Omul nu sapă gropi sa fie platit la timp. Are o baza de 2000 si un bonus de x% per comandă. Am angajati la care bonusul ala sare constant de 3-400 de euro dar isi bat capul si vor cu adevărat.
Iar salariul net nu e totul. Depinde ce posibilitati de promovare ai, ce abilitati, ce cote de bonus. Degeaba speram ca gata vine maine unul sa ne dea 4000 de lei sa stam pe FB la birou.
@mahorcu si @alin_f – va rog frumos sa numiti acele multinationale care te angajeaza direct proaspat absolvent pe salarii de 700-800 de euro. Dupa care haideti sa calculam cam ce capacitate de absorbtie au.
In Pitesti as participa si eu la un interviu
Banii se fac cu munca nu cresc in copac nici pentru angajator. El te angajeaza sa produci, nu sa faca o opera de caritate. Vrei mai mult? Perfect, produci mai mult sau mai eficient. Vinzi mai mult, dovedesti ca meriti, te dedici, etc. O ora suplimentară e 2.5X ora normala ca remunerație de exemplu
@vali petcu: Nu cred ca mai e asa de mult. Oamenii ii iau la misto. La un job serios interviul practic conteaza, nu „flori, fete sau baieti”. Bineinteles, la callcenter nu ai ce sa faci, interviul se da cu ASE-isti.
Si inca o chestie ca am uitat. Laptop, mașină de serviciu, telefon sunt unelte fara de care nu imi pot face treaba in vanzari. NU SUNT AVANTAJE! Repetati dupa mine. NU SUNT AVANTAJE!
Si mie imi face mare placere sa nu fiu sunat inapoi desi stiu ca as putea bate orice alt candidat (saving pt business nu?). Si mie imi face placere cand stiu ca cereti 15 certificate si vreti sa ma platiti cu 1500 ron maxim.
Si la fel cum stiu ca pt ca departamentul HR sa iasa bine dati salarii mici unor candidati mediocrii care in 2 saptamanii va pun pe butuci compania.
Dar poate sunt eu subiectiv, ca si tine.
@Autorul postului: Sunt un tip care-mi caut de munca demai bine de 6 luni si pana acum nu mi-am gasit nimic. Daca mai ai nevoie de agent de vanzari online si crezi ca nu-i foarte important permisul de conducere si faptul ca locuiesc in Oradea, te rog, cere-i lui Vali adresa de mail (cea cu care am comentat) si trimite-mi cateva randuri pentru a sti unde sa-ti trimit un CV.
Multumesc anticipat!
Iar unele din „avantajele” jobului sa stii ca nu mai sunt atat de avantaje: laptop, telefon… .
Au trecut vremurile cand „telefonul de la firma” era o mare chestie si carai un motorala de 1 kg la curea sa te vada toti ca ai „telemobil”. La cate mii de minute si mega sunt in ziua de azi si la un prepaid, telefonul „de la firma” chiar nu mai reprezinta nimic. Personal as prefera mai multi bani la salariu si prefer sa imi folosesc telefonul personal ca sa sun in interes de serviciu ca oricum nu folosesc miile alea de minute.
Despre laptop este exact la fel. Au rupt romanii magazinele cumparand orice rahatel cu credit pe buletin sau credit pe 10 ani pt laptopuri si tablete.
Despre masina este la fel de discutabil – cine are un minim de inteligenta si educatie in mod sigur are si un „minim de masina”. E plina romania de rable. S-a dus vremea cand acceptai salariu mic pentru ca iti lasa patronul masina si in timpul liber si aveai cu ce sa te duci la mama-mare la tara sa le arati alora ce corporatist esti venit din Bucuresti.
Nu vreau sa ma intelegi gresit, dar e ca si cum mi-ai oferi ochelari de soare si curea ca bonus pe langa salariu. „Multumesc, le am eu, da-mi mai multi bani la salariu ca m-am saturat de clever, aro si alte marci proprii”
La ce bataie de joc e in sistemul sanitar actual cu tot cu asigurarea platita la stat, un plus real ar fi o asigurare medicala privata. Poate una stomatologica din moment ce romanii oricum stau rau la capitolul asta.
Dar nu gogorite de anii 2000 – telefon si laptop.
Da, pentru ca inca ii tine mami si tati acasa.
Si mai ales pentru ca mami si tati incurajati ca boul a reusit cu chiu cu vai sa termine liceul si ceva facultate nu pot accepta decat sa fie director. Minim.
Comentez si eu la acest post din postura unui om care de 3 ani isi cauta job in Constanta. Am fost la toate interviurile la care am fost invitata si cu mana pe inima va spun ca si angajatorii au partea lor de vina. Departamentul de resurse umane (cel putin in Constanta) e praf. Ori batrane (femei de 50 de ani care nu stiu sa foloseasca telefonul mobil) ori fetite de 18-20 de ani care s-au recalificat cu un curs de inspector resurse umane pe hartie pentru ca in realitate habar nu au cu ce se mananca resursele umane.
Si povestesc aici cateva situatii penibile
O firma foarte de cunoscuta pe piata muncii din Cta m-a invitat la interviu si am dat interviu cu : AMANTA directorului care pe tot parcursul interviului s-a referit la directorul companiei numindu-l :Danutul meu , Dany al meu si nu s-a sfiit sa ma anunte din start ca ea e iubita lui si ea face legea in companie. (Nu ca ar fi fost insurat omul si cu 2 copii acasa)
Firma 2 alta gafa sunt invitata pentru un post de coordonator de transport in departamentul de logistica (in domeniul meu) insa surpriza sunt BESTELITA la propriu (cu injuraturi si jicniri) de Project Manager ca nu stiu partea cu fondurile europene in domeniul Agriculturii. Mi se da o sansa totusi pt ca am experinta necesara pentru jobul scos la concurs cu canditia sa trec un test scris. Alta surpriza test de contabilitate cu conturi, deduceri de tva, balanta si alte prostii de contabilitate pura.
Firma 3 : sunt invitata pt un post de coordonator de transport si achizitii (departamentul de logistica unde am experienta). Stau de vorba cu o individa care se recomanda Project Manager Angi si incepe interviul citez : „firma nu merge , nu avem vanzari si ciuciu profit, fac eforturi sa nu dau angajatii afara , ii tin sa castige si ei o paine sa aiba ce pune pe masa , insa pentru ca ai fost recomandata ca fata buna facem un efort sa te angajam, ca noi asa facem in firma angajam oameni nevoiasi …. insa ca sa ocupi postul care il meriti trebuie sa stai minim 6 luni la carat marfa sa demonstrezi ca esti intradevar fata buna si ca persoana care te-a recomandat nu a mintit. Asa e la noi in firma ca sa meriti un scaun de birou trebuie intai sa stai cateva luni la carat marfa ca sa demonstrezi ca esti fata buna si meriti sa te asezi cu fundul pe un scaun de birou” Nu a interesat-o nici experienta pe care o am si nici cum pot ajuta firma sa progreseze era foarte curioasa sa ii demonstrez ca sunt fata bune. Pentru ca am refuzat-o ca nu pot fi angajata pe un post care implica munca fizica 8 ore pe zi (din cauza medicala) a doua zi mi-a raspuns printr-un e-mail „amenintator” sa nu cumva sa mai aplic vreodata in firma lor ca nu sunt interesanta pentru firma ca pe ei ii intereseaza doar angajatii care au chef de munca si cu cat trag mai tare cu atat sunt mai mult promovati si s-a semnat Asistent Manager Angi de la SC …….SRL.
Si astea sunt cele mai tari gafe de la interviuri . Restul sunt nesemnificative.
Doamne, ce amuzant!! „Ciuciu profit” , ha ha ha.
Si eu sant din Constanta(acum m-am stabilit in UK de 5 ani), si imi amintesc cum imi cautam job -mai toate agentiile imobiliare cautau noi agenti sa angajeze-si am ales eu o agentie , sun si ma invita la interviu a doua zi. Vai, agitata, oare ce intrebari mi-o pune,..stiti voi, emotii, in fine..ajung la sediu si dupa ce astept mai mult de jumate de ora, ma invita si imi spune ,fara prea multe introduceri -” poti sa vii de miine daca vrei , daca stii sa minti clientii,..” Eu ma pregatisem cu raspunsuri pt eventualele intrebari, discutii despre ce am facut inainte, da …nimic.
La scurt timp, am ales sa plec din tara, si nu regret.
1. daca angajezi ciobani unde dai anuntul?
2. daca esti cioban cum te angajezi?
Stau si ma intreb, oare selectia CV-urilor a fost facuta cum trebuie?
Nu mi s-a intamplat niciodata sa nu stie candidatul la ce post a aplicat. Majoritatea stiau cu ce ne ocupam si cam ce inseamna munca la noi.
Evident ca am intalnit si multi slab pregatiti sau care bateau campii.
Iar procentajul de neprezentati la interviu e undeva la 40%.
Articolul e fictiune, pamflet sau?
Cel putin 70-80% din anunturile de pe http://www.bestjobs.com de ex. contin un mini interviu online a carui unica intrebare e : Ce salariu doriti pt. aceasta pozitie? deci despre ce vorbim mai bine porneau din titlu: ” CAUTAM SCLAV PLATA IN PARIZER”
Apoi din experienta proprie (15-20 de interviuri in ultimii 2-3 ani) 4 din 5 angajatori citesc cv-ul pt. prima data in timpul unei intrebari de genul „Povesteste-mi despre tine” si unii chiar se scuza si iti confirma ca n-au avut timp sa-ti studieze cv-ul.
Apoi inainte de test practic sau scris(, domeniu ethnic IT) la primul interviu 100% din recruiteri pun aceiasi intrebare ce salariu doriti iar cazuri in care sa mi se spuna din start noi oferim atat : 1 din 10.
Mi s-a intamplat sa accept pe loc sa merg la un interviu iar ulterior dupa mici cercetari legate de reputatia si conditiile angajatorului respectiv sa ma „lamuresc” si sa anulez interviul.
Cand criteriul nr. 1 in 99% din firme e salariul.
Angajatorul se plange ca i s-a cerut un salariu de 800eur?
Dar cand oferiti salarii de trei patru ori mai mari unui „manager” sau „team leader” cu licenta la Spiru Haret ca sa se afirme in sedinte cu realizarile „echipei” si sa sclavagizeze „novicii” nu vi se pare nimic anormal.
Unde ai postat anuntul de angajare, pe okazii, triuliu sau Bucurestenii o duc chiar asa de bine incat nu prea le pasa ce isi trec in CV?
Am 30 ani si nu am un job pentru ca mai totul e sub 1200 lei in orasul unde locuiesc, locuri de munca nu prea sunt, sau poate sunt eu prea pretentios. Dar pe 2000 lei as munci ca si cum ar fi firma mea, nu ca altfel n-as fi serios, insa m-as dedica 110%.
Ca angajatori ce fel de raspunsuri preferati, copy paste dupa ghidurile de pe internet sau raspunsuri sincere?
Ex: La intrebarea unde va vedeti peste 3 ani as fi raspuns ca habar n-am, un loc de munca sigur m-ar face fericit iar restul in functie de posibilitati..
E bine ca sunt sincer sau e rau pentru ca nu amintesc de firma dumneavoastra, sau poate par neserios pentru ca nu am o cale in viata, ceva la care sa aspir? Dar. cu un salariu sub 1200 lei cam toate-s la stadiul de vise.
Nu te supara, insasi intrebarea „unde vă vedeți în 3 anI” e mai retarda decat raspunsurile pe care le primiti, care mi se par trolaj maxim.
Eu as bana intrebarea asta. La un interview de acum multi ani i-am spus frumos ca mi se pare o intrebare irelevanta (am fost dragut) si ca nu voi raspunde la ea, proasta insitat si am parasit politicos biroul. M-a sunat apoi managerul sa vorbim.
@Angajatorul
Intrebarea asta – „unde te vezi peste x ani” deja cred ca devine penibila la interviuri. E una din multele intrebari inventate ca sa aiba si hr o paine de mancat. Poate se justifica daca te angajezi ceo la o multinationala si chiar si atunci raspunsul nu va fi unul foarte concret, ci unul referitor la mentalitate etc.
Dar pentru call center sa imi explici ca „unde te vezi peste x ani” este o intrebare utila… Acum serios, unde crezi tu ca se vede orice om care se angajeaza la call center, dupa 5 ani? Tot la call center? E vreun om care nu viseaza sa avanseze in viata, sa realizeze mai mult?! E cineva care vrea sa stagneze intr-un entry level job? Cred ca esti constient ca agent de vanzari la call center pentru un om sanatos la cap nu e un job de viitor. Acum merg ok vanzarile, peste 7 poate nu mai merg. Deja ai 35-40-45 si nicio meserie concreta cu care sa te descurci pe oriunde.
Nu mai bine la un interviu:
– dai o dictare si numeri apoi greselile ca in scoala generala la lb. romana
– ceri aplicantului sa iti scrie o cerere
– ii ceri sa poarte o discutie ipotetica, tu fiind in ipostaza de client
– intrebi omul daca stie/crede ca poate face x, y, z
E mai cinstit, te scuteste de batai de cap si nici nu mai trebuie sa creezi o atmosfera corporatista cu intrebari simandicoase si atitudine amabila ipocrita. Ce te intereseaza pe tine unde se vede gigel sau ionel peste 5 ani? Iti face treaba?! Castigi bani de pe urma lui?! Pana la urma nu ii propui o cariera in politica. Ce atata frecangeala de hr cu unde te vezi, ce hobby-uri ai, cum vezi tu nu stiu ce lucru (de parca te angajezi ceo sau nu stiu ce „denumire pretioasa – planner”), vorbeste-mi despre tine.
Nene, vin sa muncesc pentru tine, nu sa imi faci profile psihologice ca nu iti cer sa ma lasi singur cu copiii tai si nici nu ma angajezi astronaut. Da telefonul incoace sa iti demonstrez ce pot si mai lasa-ma cu aburelile astea…
salut:)
unde depun si eu un cv?
Daca se mai fac angajari, v-as ruga sa dati niste coordonate de contact, eventual prin Vali. Am o prietena buna care ar fi foarte interesata de job.
Va multumesc anticipat
Vad multi anti intrebarea unde te vezi peste n ani. Daca nu stii sa formulezi un raspuns la orice intrebare, ORICE intrebare (mai putin ele ilegale) nu ma face decat sa ma gandesc sa esti mai incet la mansarda.
Nu e vorba de un raspuns universal corect, e vorba de un raspuns decent ce demonstreaza putere de procesare din partea candidatul.
Iar daca asta e marea piedica in angajare, o intrebare simpla la care te astepti si pentru care te poti pregati …
Poate nu am fost eu atent, dar cum poti vorbi de „bonus de vanzari” pentru o persoana care nu are in atributii producerea de vanzari, ci face activitati pasive gen preluare de comenzi? Daca nu te suna clientul sa faca o comanda, care sunt parghiile tale pentru a imbunatati situatia? E cam ciudat.
Foarte bine spunea cineva mai sus – asa job, asa candidati. Nu o sa prea vezi oameni competenti si cat de cat inteligenti aplicand pentru „agent vanzari”. Nu ar trebui sa te mire deloc. Si inca o mare problema pare a fi selectia de cv-uri pe care o faci. Prea competent nu pare a fi nici recruiterul care a selectat pentru interviu oameni care se fac ca uita de la o zi la alta.
O sa ajungeti la 500 de interviuri pentru ocuparea unui singur post. Asta pentru ca puneti accentul pe triliardele de diplome, cursuri si atestate. Departe de voi sa chemati la interviu pe cineva care nu are PhD, 100 de atestate Cambridge si cateva zeci de conferinte la activ. Cv-urile unor oameni care au doar licenta si care au preferat sa lucreze inca din primul an de facultate sunt pur si simplu ignorate. De catre cine? De catre niste insi care n-au habar! Sa nu mai vorbim de cazurile in care un NIMENI de la HR sustine un interviu cu unul care a aplicat pentru postul de CFO sau mai stiu eu ce. Uite si un exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=4y1hbiTrPFM
zoso, dar de angajatorii cu „va trimitem un raspuns, fie el si negativ, prin email in maxim o saptamana” si nu trimit nimic? Si le dai mail sa ii intrebi cum a ramas si nu au nici macar bunul simt sa raspunda?
De angajatorii care-ti dau ca test codarea unui layout in 30 minute, te resping si apoi iti gasesti layout-ul respectiv folosit in productie?
De angajatorii carora le spui: „stiti, conform experientei mele as dori totusi un salariu net de 2000 euro” (ca o paranteza, da… atat cer) si ei iti ofera 1850 euro brut, prin PFA?
Are rost sa mentionez cel care ma angajase pe post de front-end developer si intr-o saptamana eram Java developer, back-end developer, sys-admin si bonus! Un pic de UX developer.
Sa zic si de angajatorul caruia i-am spus ca vreau 2000 si imi zice: „perfect, firma noastra are grila salariala de pana la 2000 lei.” moment in care ma ridic si plec. Si asta pentru cunostiinte de JS avansate (server-side -Node.JS + ExpressJS- si client-side -Angular/Backbone).
Ce poti spune de retardata de la o banca (mu!e fato daca citesti comentariul asta!), software architect, care intra in sala si intreaba: „si tu crezi ca esti senior?” fara ca macar sa se prezinte inainte?
De cretinii care nu pun grila salariala in descrierea job-ului si la interviul telefonic intrebi: „si totusi, care e grila salariala?” moment in care auzi: „stii, nu ti se pare ca esti cam indiscret?”.
De cretina aia care ma suna pentru un post de graphic designer doar pentru ca eu am trecut in CV-ul online SI Adobe Photoshop?
De putoiul care a intarziat la interviu 1 ora (da, in postura de intervievator – e corect?!) doar pentru ca s-a trezit tarziu si pentru ca a fost „traficul aglomerat” ce poti spune? Bonus din cadrul interviului:
– ce structura are DOM-ul?
– DOM-ul are o structura arborescenta
– GRESIT! Are o structura mapa!
– Bun, care e diferenta?
– Niciuna, doar ca noi aici la firma asa ii spunem.
Ma ridic de pe scaun, imi iau geaca, ies pe usa si arunc o intrebare la care nu am asteptat raspuns: „si de ce am fost corectat?”
Si ca sa evit eventualele cretinitati: da, cer 2000 euro. Pentru ca programez de vreo 10 ani. Mai exact de la 14 ani. Pentru cine e curios, ne putem intalni in Bucuresti, la o cafenea (sau bistro – toate sunt bistro-uri in ziua de azi), si prezint mail-uri si „dovezi” :).
Totul incepe cu un „friend request” pe LinkedIN. In maxim jumatate de ora suna telefonul sau primesc email.
Așteptăm cu interes și postul cu cateva sugestii legate de „Cum să maschezi decent răspunsurile cretine pe care le-ai da ca pe Instagram la interviul de angajare!”
Din experienta personala: Job pierdut in 6 martie ac, gasit job si angajat cu incepere din 25 martie ac. In cele 19 zile am gasit 4 joburi unde am fost angajat. Joburile nu erau vreo smecherie dar mi-am gasit 4 servicii in 3 sapt. daca mi-ar fi placut sa stau acasa probabil ca in 2 luni imi gaseam mai bine, dar momentan sunt multumit
Asta e uber-fail, am uitat de ea: dau 7 (DA, SAPTE) interviuri la o firma. Trec de toate, vine ziua cu oferta:
– stiti, va dam atatia bani dar va trebui sa va luati o certificare pe .NET
– bun, platiti examenul si il dau. Nu am nevoie de curs!
– ah, pai stiti… certificarea trebuie sa o dati dvs.
– ce?!
Lumea nu intelege un lucru: eu ca sa vin la interviu trebuie sa lipsesc de la munca. Pentru a lipsi de la munca trebuie sa dau 342131241312 explicatii. Ca sa ce? Sa isi bata putoii cu aere de „team leaderi” joc de mine?
Întrebarea „unde te vezi peste X ani” ar trebui – în teorie cel puțin – să-i delimiteze pe cei care caută doar un job de cei care vor să-și construiască o carieră.
Pentru mai mult de jumătate din posturi întrebarea nu-și are sensul; pentru o mică parte din ele poate fi foarte importantă. Dar mi se pare aiurea să pleci pur și simplu din interviu în loc să dai un răspuns ‘diplomatic’.
Bre, am si eu un comentariu lung de 1km care e in moderare. Dai si tu de el?
Amuzant, mi-am luat 2 negative pentru ca am spus ca nici pentru angajator banii nu cresc in copaci. E logic si de bun simt! Nimeni in lumea asta intr-o firma cu capital privat, nu te va plati peste ce produci…Scopul unei firme este sa angajeze oameni care direct sau indirect prin munca lor produc valoare. Daca produci pierdere (adica beneficiul firmei cu tine e mai mic decat salariul) ce rost are sa te mai angajeze cineva? Ce rost are sa isi mai bata capul cineva. Asa ne ducem toti si ne culcam. Doar nu angajam oameni sa produca pierdere
–––-
@Zola, masina de serviciu e avantaj ca te ajuta sa ajungi mai usor la serviciu (fara sa stai imbulzit prin RATB), ai aer conditionat, ai niste conditii. Telefonul de serviciu e avantaj si generezi niste costuri mai ales cand suni aiurea. Sti ce usor e sa iti decontez o cartela de RATB si sa iti iau fix montat pe birou. E si mai safe, si de 10 ori mai ieftin.
–––-
@Cosmin, un elev de clasa a X-a nu poate face jobul asta. In general, peste tot, oamenii de vanzari au nevoie de experienta, rafinament, imaginatie si spontaneitate. Ei fac clientul sa cumpere. Ei scot clientul la o cafea. Ei sunt interfata dintre firma si client. Ei transforma un „cos de produse nefinalizat” in „bani in contul firmei”. Nu pleca de la premisa ca orice prost poate sa vanda. Donald Trump, Robert Kiyosaki, Grant Cardone sunt doar cateva exemple de oameni care stiu sa vanda (si au facut sute de milioane de euro din asta).
–––-
@Alina, este foarte adevarat ce spui din pacate.
–––-
@Ciprian, asa este.
–––-
@Valeriu, am avut si eu unul care mi-a plecat cu baza de date a firmei.
–––-
@penciuc daca esti multinationala, iti vor veni 95% la interviu. Diferenta intre IMM si multinationala este colosala. Am lucrat in trecut pentru multinationale si stiu din proprie experienta. Sunt filme diferite. Una e sa angajeze unul din Big Four, alta e sa angajeze SC Data Impex SRL. Pe salarii identice, fise de job identice
–––-
@adrian_f, nu se plange nimeni. Ma rog, tu o sa te plangi peste cativa ani cand o sa tragi concluziile ca serviciile in Romania au o calitate fix pix, pentru ca pitong. Voi cu mentalitatea asta nu realizati o treaba. Nu e ok sa ai pe o piata 2 multinationale. E ok sa ai 2 multinationale si 500 de firme mici, care inoveaza, concureaza, si imping preturile in jos si calitatea serviciilor in sus. Pentru o multinationala tu esti o cifra intr-un Powerpoint. Pentru mine, tu esti clientul pe care vreau sa il impresionez, sa il fac sa revina.
–––-
@Geo, orice, numai nu ineptii gen peste 3 ani ma vad cu 2 tipe in discoteca, la o firma concurenta, plecat de mult, etc.
–––-
@silviu, la orice ora as angaja un om serios fata de un om cu 3 diplome. Nimeni nu s-a nascut invatat. Esential e sa vrei, chiar daca nu poti inca. Managerul tau de linie trebuie sa te ajute sa „poti”, insa in fond si la urma urmei, tu trebuie sa „vrei”.
–––-
@zola, tu spui ca un om care se angajeaza pe un job de vanzari nu are viitor. FYI iti spun ceva din experienta personala. Primul job al fratelui meu, a fost pe call-center pentru o companie din Fortune 500, cu activitati externalizate in Polonia. 3 ani mai tarziu era junior sales manager pe EMEA. Acum e managing partner.
–––-
@Cristi, tu spui ca daca la un job de dat cu mopul ai castiga aceiasi bani fata de o pozitie manageriala ca salariu de baza, ai prefera mopul. Eu zic asa. In viata banii nu sunt totul. Daca tie datul cu mopul iti da o satisfactie mai mare, mult succes. La dat cu mopul ai venit fix, nu ai bonusuri, nu ai prime, nu ai ore suplimentare platite de X ori, nu ai concedii platite, nu ai traininguri prin afara, nu ai posibilitatea de a creste, iti omori viitorul. Gandirea asta e bazata pe un construct viciat inca de la inceput.
–––-
@Razvan, eu nu ignor CV-urile candidatilor fara experienta. As vrea sa vad si eu unul la un interviu sa imi spuna: „Uite, stiu ca nu am experienta, dar invat repede, si imi doresc sincer sa castig experienta. Va promit ca nu veti regreta alegerea facuta, si simt ca pot face diferenta.”
Ma intereseaza insa la un candidat sa fi inteligent, ca sa nu bag bani in traininguri si ore investite in coaching si dezvoltare personala degeaba.
–––-
@Zoso, deseori dupa ce citesc „unde te vezi in 3 ani”, imi dau seama daca are rost sa mai citesc prin CV…ca uneori raspunsurile sunt atat de tampe incat nu are sens. Uneori ma uit la poza si sterg CV-ul cand vad ca au poze la pescuit, in club, etc.
–––-
@Maria, am si eu o groaza de sexymadalina@ceva.com si horny_rea_blonduta@altceva.com…
–––-
@jeremiah , 1500 sunt in primele 3 luni. Sunt 2000 dupa 3 luni. Si asta e BAZA. In nisa mea (echipamente industriale) bonusurile reprezinta foarte mult. Un om bun ca „rule of thumb” sa zic asa, merita 60% din profitul net adus firmei. Nu as avea o problema in a da un salariu de 10.000 de euro unui om care imi aduce 20.000 de euro pe luna. Doar nu sunt prost
Angajator, dar tu nu ai o bruma de minte sa iti dai seama ca raspunsurile astea online pe care le-ai primiit mai sunt date si la misto?
”pe o insula pustie
aș vrea să încep o nouă firmă identică cu firma unde voi fi angajat ca să îmi pot valorifica experiența dobândită (WTF?!)”
etc. etc.
Mai pui si WTF?? intre paranteze, mirat nevoie mare.
Esti n00b level 99999999.
Ca si angajator, subscriu la tot ce e scris in articol. Si adaug link catre un articol mai vechi: Cum sa nu aplici pentru un job:
Multi gresesc de la primul email trimis. Si asa e, greselile continua si la interviu, si se filtreaza de la sute de candidati, putini de ii numeri pe o mana.
Noi avem probleme similare in IT, unde te-ai astepta normal ca oamenii sa aiba mai multa experienta si scoala. Dintre putinii care sunt ok, multi nu sunt insa pregatiti. E dificil.
O alta problema e ca unii ajung totusi in internship, investesti in ei, dar imediat dupa isi dau seama ca nu e de ei si pleaca. Cam astia sunt romanii nostri – povestea cu romanii care sunt cei mai buni in IT e un mit. O fi fost candva, dar generatia asta care vine din urma e nenorocire.
@Andrei Potorac: hai bre https://imgur.com/qhSAEnV.png
Personal evit pe cit posibil firmele de recrutare deoarece ei selecteaza candidatii pe criterii psihologice si nu de competenta profesionala. Deja am patit sa am un coleg timid, care abia scotea un cuvint, insa foarte bine pregatit profesional. Mi-a si spus ca a gasit foarte greu job si peste tot era refuzat. Omul nu stia cum sa se vinda. Astia sunt cei mai buni angajati, isi vad de treaba, nu stau la birfe, sunt corecti, punctuali si nu cer niciodata marire de salariu.
Pe de alta parte, cei care intr-adevar stiu sa faca ceva nu se vind pentru 2000 de lei. Din pacate majoritatea firmelor merg pe teoria decit unul bun, mai bine 5 prosti. In unele firme cei destepti nici nu sunt bine priviti. Mai ales companiile cu directori cu viziuni din epoca de aur (din astea nu ducem lipsa) nu prea agreeaza ideea sa aiba o persoana mai desteapta linga el.
@infrig, nu mi se pare NIMIC anormal ca un manager sa aiba un salariu de 4 ori mai mare atata timp cat el IMI PRODUCE BANII :). Eu iti dau de maine salariu 100.000 de euro pe luna daca imi produci 170.000 de euro pe luna, e bine asa? Faptul ca are licenta la Spiru Haret chiar nu conteaza! E doar o foaie, nu ii lipesc licenta sotiei pe fata cand facem dragoste. E o foaie! Ma intereseaza ce poti face, nu ce diplome ai neaparat.
––––
@Cosmin, peste tot. Si aici ai dreptate, exista o diferenta colosala intre sursa unde anuntul a fost postat. Si exista o diferenta colosala Bucuresti-Provincie. Daca la intrebarea aia cu 3 ani raspundeai cum zici tu aici, era super! Problema e ca nimeni nu raspunde asa, majoritatea raspund numai stupizenii – si ii excluzi.
––––
@jeremiah daca la aia cu 3 ani raspunzi ca te vezi plecat de 2 ani din tara, crezi ca vreo persoana sanatoasa la mansarda te va angaja? E killer question. Nu poti sa raspunzi mai bine sau mai rau. Poti sa raspunzi neutru (gen orice raspuns dat de om normal la cap) sau sa faci recruiterul sa iti stearga CV-ul.
––––
@D, daca toata lumea ar gandi ca tine, am ajunge deeeeparteee.
––––
@jiji, bonusul de vanzari e simplu. Tie iti vin cotatii pe echipamente (poti sa prinzi un client care vrea un echipament de 1 milion de euro pe fonduri europene, sau pe o saiba de 15 euro). Depinde de tine daca vanzarea se face. De modul in care ii prezinti informatiile, de increderea pe care o emani, de ton, de multi factori. Ideea e ca te cauta clientul pe tine, nu invers – in pasul 0 al procesului. Insa materializarea tranzactiei, depinde de tine. Am agenti care suna clientii cu comenzi nefinalizate (din varii motive) si ii convertesc. La fel cum am agenti (care de regula vin si pleaca) care nu suna nici clientii din cotatii.
Webster, WTF este adaugat de mine si d-aia e in paranteza – really? Hai ca poti mai mult
Iar tipul cu insula era scafandru conform CV – deci nu e la misto.
Trebuie sa-mi gasesc si eu un loc unde sa ma trimita sa intervievez, pare distractiv.
1500 lei castiga Gore schiopu’ care da cu matura prin piata si mai vinde un ciorap. daca ai pretentii ofera salariu normal nu bani de seminte,
@Flat: adu-ne aminte, tu ai inchis firma că nu mergea și te-ai angajat?
Dacă indivizii chemați la interviu se descurcă să ajungă la mine la sediu fără să mă sune din metru în metru pentru indicații au din start o bilă albă. Nu am nevoie de bolovani care așteaptă să fie duși de mânuță toată cariera.
Am fost si eu la un interviu, pana sa am job-ul actual, la o multinationala, trebuia sa fiu legatura dintre furnizori de piese si niste sit-uri, unde se faceau niste lucruri. Nu era domeniul meu, dar aveam nevoie de bani, oricum tot raul spre bine, ca nu m-am angajat acolo. Am fost respins la interviu pentru ca am fost prea bine pregatit si am raspuns la intrebari foarte rapid, ceea ce a insemnat, pentru intervievator, ca am venit cu lectia facuta de acasa. Mi-a mai zis ca, de obicei, candidatii vin cu emotii, iar eu nu am aratat emotii si nu a putut sa ma ”citeasca„, am fost prea sigur pe mine…
@Andrei Potorac
Pai va meritai soarta, angajatori din IT. Acum cativa ani am aplicat pentru job la niste firme din Bucuresti. Dupa ce dau proba tehnica, ma cheama la runda a doua iar fatuca de 23 ani de la HR imi zice: Cati ani aveti?
Am 33 ani, zic.
Ea: Stiti, la noi varsta este cam de 26 ani, bla bla bla….
Nu m-au mai chemat. Acum cautati printre astia mici care nu stiu ca „ne-am prost” se scrie fara cratima. Eu am plecat in Norvegia. ca sa nu mai vorbesc de interviul de aici… nici urma de intrebari cretine, gen „unde o sa fii peste x ani?”
nu cred ca postul de agenti de vanzari este o scuza pentru cum se prezinta la un interviu acesti absolventi de facultati.
intrebarea mea este: cum reusesc acesti candidati sa obtina aceeasi diploma cu a celor care stiu si sunt in stare sa se prezinte la un interviu de angajare?
Ca si informatie generala: „Unde va vedeti peste 3 ani” – va sugerez sa raspundeti „Inainte de a va raspunde, as dori sa-mi spuneti dvs: unde vedeti firma peste 3 ani? Unde ma vedeti pe mine peste 3 ani?” … Macar asa iti faci o idee la ce se asteapta „multinationala” sa ajunga peste 3 ani si care sunt perspectivele tale – daca HR-ul binevoieste sa iti raspunda ce planuri au relativ la persoana ta….
Nu m-am regăsit în nici unul din profilele de mai sus, pot să vin la un interviu?
@StefanV, 2 mici precizari
1. Faptul ca ai fost discriminat pe baza varstei (daca asa e) nu e ok.
2. Este insa PENIBIL sa susti ca ai fost discriminat pe baza varstei cand TU la RANDUL tau, discriminezi pe baza varstei si a sexului, citez: „fatuca de 23 ani de la HR”. Faptul ca o tratezi din start periorativ / cu dispret (fara sa o cunosti ca persoana) iti retrage dreptul moral de a te considera nedreptatit. Am avut privilegiul de a cunoaste si a lucra cu fete de 23-25 de ani cu o dorinta de realizare teribila, si cu aptitudini deosebite, demne de luat in seama.
––
PS. Am locuit cumulat (cu intermitente) 17 ani in strainatate, si stiu prea bine ca pe nicaieri nu umbla cainii cu covrigi in coada. E adevarat ca in Romania sunt mai multi caini si mai putini covrigi, dar asta nu inseamna ca solutia e sa emigram. Sunt si oameni deosebiti.
With all do respect, nu pot să cred un cuvânt… e scris de 1 aprilie postul?
Bună seara,
Sunt interesat de jobul descris în acest articol. Dacă anunțul mai este valabil vă rog să mă contactați că să vă trimit un cv. Mailul de contact este în formularul completat pe site.
Seară bună în continuare,
Alexandru Nica
@jeremiah: cum arati degetul statului roman fara repercusiuni ?
@angajatorul
vorbim de lucruri diferite.
Nu peste tot se poate cuantifica direct cati bani aduce angajatul. Sunt o groaza de firme subcontractoare pt. giganti IT care castiga contractele sau proiectele si angajeaza repede pe 500 de euro studenti fara experienta care isi dau seama ulterior in ce se baga : bani putini pt. munca prestata, respect zero, overtime neplatit, concediu cand vrea sefu’, training din mers, documentatia si informatia necesara in proiect dosita la sefu’, ture de noapte, oncall-uri platite daca ai fost cuminte. etc.
Daca ai department IT in firma iar sefu’ are 10 vechime si in echipa in afara de cei care mai mult nu pot toti ceilalti se rotesc adica pleaca dupa un 1an, din punctul tau de vedere sefu’ merita de 4 ori salariul noului angajat competent? pt. ca e team leader si pt. ca „scoate din schema” pe oricine pare mai bun ca el.
Daca in Bucuresti stai cu chirie sau platesti rate la apartament, deja ai 900 de RON mai putin. RATB-ul sau metroul iti mai mananca inca 50 RON. Intretinerea iti mai ia 100 RON. Electrica iti mai ia 50 RON. Internetul si telefonul inca 50 RON. 1500 – 900 – 50 – 100 – 50 -50 = 350 RON pe luna. Deci pe zi iti raman aproximativ 12 RON.
Ai putea foarte bine sa iti deschizi un punct de lucru in Voluntari si sa angajezi localnici pe 1500 RON pt a suna potentialii cumparatori (nu glumesc).
Un articol foarte bun.
E bine sa vezi nivelul, cum bine sesiza cineva cerintele postului erau rezolvabile pentru un elev de clasa a 10-a din secolul trecut din pacate iar acum absolventii de facultate nu mai corespund. E bine sa vezi si nivelul angajatorului care are in mini interviu nu una ci vreo 5 intrebari ce nu se mai folosesc de vreo 20 de ani prin tarile calde, aia cu esecul, succesul, 3 ani etc pentru ca unul cu minim interes raspunde ca la ” ce mai faci?, Bine multumesc, asa si cu esecul, ca din fiecare inveti ceva bla, bla, bla si in 3 ani vei fi capabil de atributii sporite in organizatie date fiind competentele dobandite… ma dor si degetele de la aschiile limbii de lemn din HR, dar asta e piata, la asa angajatori asa angajati.
Repet, un articol foarte bun.
La rândul meu sunt interesat de postul vacant.
@Infrig, vezi, aici ai pus bine punctul pe I. Asta e intrebarea adevarata, merita?
Sumele in sine nu conteaza, insa la finalul zilei, fiecare dintre noi trebuie sa isi merite salariul. Iti spun sincer ca NU imi place sa fac „employee burnout” si sa ii rotesc, mi se pare un concept tampit si inuman. Stiu ca se practica, insa in relatia cu un angajat increderea mea in el este pentru mine lucrul cel mai important, si trebuie sa ii dau timp, pentru ca asta se castiga nu se dobandeste imediat. Important e insa sa vrea, ca daca la 1 minut dupa ce se termina programul rupe usa zi de zi, si de la si ’20 sta pe Facebook ca mai sunt doar 40 de minute de program…
–
@Timo, din pacate nu. Daca acum un an cineva imi spunea ca pentru un IMM in Romania lucrurile stau asa pe recrutare, poate ca nu as fi crezut. Eram ferm convins ca din 100 de candidati care se arata interesati de interviu, vin 100 (altfel de ce mai aplica si de ce se mai declara interesati – gandeam eu), si puteam paria ca multi vor veni cu 10-30 minute inainte de ora programata, sa nu intarzaie
Nu e insa cazul. Pe viitor insa nu o sa ma mai implic direct in interviuri pentru ca nu e bine pentru sanatate si o sa deleg cat de mult pot. Pana la punctul asta firma a crescut cu colegii de facultate pe care i-am angajat, care sunt oameni deosebiti si de alta factura.
Angajatorul, stiu. Eu la tine ma refeream ca ai pus WTF mirat nevoie mare la niste mistouri atat de evidente.
:))) pai din pacate nu apar interviuri filmate, ar fi mai ceva ca reportajele de la vox populi… Nu stiu cati dintre voi au vazut grupe intregi de studenti inainteal licentei cum nu stiau sa scrie o cerere simpla… incepeau aiurea pe foaie, scriau gresit sau nu stiau ce trebuie sa scrie… asta in conditiile in care urma sa dea o licenta.
@ Angajatorul „@Cristi, tu spui ca daca la un job de dat cu mopul ai castiga aceiasi bani fata de o pozitie manageriala ca salariu de baza, ai prefera mopul. Eu zic asa. In viata banii nu sunt totul. Daca tie datul cu mopul iti da o satisfactie mai mare, mult succes. La dat cu mopul ai venit fix, nu ai bonusuri, nu ai prime, nu ai ore suplimentare platite de X ori, nu ai concedii platite, nu ai traininguri prin afara, nu ai posibilitatea de a creste, iti omori viitorul. Gandirea asta e bazata pe un construct viciat inca de la inceput”
Eu sunt in pozitia aluia de care vorbesti tu, cu traininguri pe afara si hoteluri de 4 stele conform politicii si standardelor companiei. Am crescut ce e drept, o gaura in stomac de la atatea rahaturi. Eu iti povestesc din filmul meu, tu din al tau. Toate „beneficiile” oferite de corporatie/firma sunt de fapt unelte pe care le folosesti pentru a produce bani pentru companie. Nu exista acte de binefacere. Nu am auzit companie sa dea angajatilor xbox cf. politicii de beneficii. Nu ma intereseaza nici masina nici telefonul corporatiei. Cu atat mai putin sa vad tari straine din masina, sau din avion, pe banii companiei. Prefer sa o fac pe banii mei, atunci cand am chef, unde am chef :).
Cum tu, in calitate de angajator, nu ai nevoie de hartii, la fel si eu, ca angajat nu am nevoie de beneficii. Eu nu vin de placere. Vin pentru bani.
Mai nou, toti cauta menajeri si tim lideri. Pacat ca la sfarsit de zi, la mega image platesti cu bani, nu cu badge-ul de la corporatie.
Reiau, banii nu sunt totul DAR daca eu in 1.5 ore iau 200 ron …5 zile lucratoare, cu un program lejer, de vara, in care imi cuplez 1-2 locatii de dat cu mopul, imi scot salariul. Curat, uscat, fara bataie de cap.
„Angajatorul: Care e cel mai mare defect al tau?
Candidatul: Sunt prea sincer!
Angajatorul: Ei, bine dar sinceritatea nu cred ca e un defect!
Candidatul: Sincer? Ma doare-n pendula de ce crezi tu!”
Intrebari de cacat merita raspunsuri de cacat
E o chestie care scapa celor mai multi comentatori. Ok, asta-i postul, astia-s banii. Stii de la inceput ce oferi, respectiv la ce aplici. Admit posibilitatea ca o parte din candidati sa nu stie ce inseamna reticent. Inteleg, bani relativ putini pt Bucuresti, aia mai scoliti cauta joburi mai bune. DAR, de ce sa nu fi punctual? de ce nu ai idee pt ce post ai aplicat? de ce sa dai raspunsuri cretine?
Ti se pare salariul mic? Ok, nu aplica. Faptul ca esti un bou/ o vaca NU se scuza prin oferta angajatorului.
@gigi22: dacă iti cauți de muncă, și 2.000 lei sunt buni 1-2 ani până avansezi sau găsești altceva.
Marea majoritare dintre angajati are.. Subiectul este majoritatea, nu?
Acum lasand bancurile la o parte, rezonez cumva cu autorul, majoritatea candidatilor poate nu au prea multe calitati deosebite, dar sincer nici cu angajatorii, sau HR-ul nu mi-e rusine
– Intrebari de cacat de genul „unde te vezi peste 3 ani”. Sincer daca vii cu intrebarea asta la mine ca 99% dintre cei de pe HR, da-mi voie sa consider ca esti ca 99% dintre angajatori. Deci, cu ce vii tu in plus fata de ceilalti? Si aici nu vorbesc de avantaje financiare
– HR-ul habar n-are ce se intampla pe pozitia aia, si nu am pretentia de detalii tehnice ci chestii generale, ce trebuie sa fac, unde sa ma duc, necesita deplasari in interes de serviciu, cu cine lucrez, etc. Dar iti cer sa zici un salariu pe care ti l-ai dori sa vada ei daca au buget si nu esti prea scump. Fetita, daca nu stii ce trebuie sa fac, cum pot sa-ti spun cat valoreaza munca mea pe care nu o stiu? Poate pozitia aia e de rolul lui Putin. Dupa aceea trebuie sa vin la tine cu explicatia ca ti-am cerut prea putin si ar fi foarte neprofesionist din partea mea.
– Majoritatea dintre fetitele de HR, habar n-au sa discute, au un template in fata, niste intrebari standard si atat, nu stiu sa jongleze cu candidatul, sa citeasca printre randuri. Nu mai zic de notiuni de baza de psihologie, body language. Doar 2 tipe de pe HR din Romania, am vazut in viata mea foarte bune pe ce fac. Si am dat interviuri destule.
– Nu stiu sa faca un screening interview, sa faca o selectie. Nu chemi orice pleava la interviu sa va pierdeti timpul amandoi.
– Nu stiu sa citeasca un CV sa-si dea seama daca are sens sa sune, cum sa suni 100 de persoane? ce selectie ai facut?
– Nu stiu sa faca un cold reading. Din telefon ar trebui sa te prinzi cam care-i treaba, din primele 5 minute decizi daca are sens sa continui sa chemi candidatul
– Ma intreaba de notele din facultate, master si liceu si ma pun sa le trimit suplimentele cu notele. In pana mea, in situatia asta notele de la scoala valoreaza 2 lei din punctul meu de vedere. Afara am vazut interviuri de genul „Fratica avem nevoie sa faci asta. Te bagi? Da domnule ma bag. Ok, cand poti veni? Cand vreti. Vii in 2 saptamani? Da”. Si gata s-a terminat interviul, n-au timp managerii de prostii de astea. Dar au grija ca daca nu le faci treaba, sa-ti rupa curu-n tine
– Nu dau oamenii un test practic, nu ma refer la intrebari grila sau intrebari de cacat cu x ani, defecte. Intrebari practice. Fratioare, uite ai situatia asta, arata-mi ce faci, vinde-mi sticla asta de cola. Gigel ia vino ma incoace, vrea asta sa-ti vanda ceva. Nimic, in ROmania toti te intreaba avioane teoretice
– Cer sa stii lucruri pe care nu le vei folosi in jobul ala, nu stiu ce cunostinte, dar in situatia practica nu lucrezi cu ele
– Daca nu stii tehnic un lucru poate fi eliminatoriu, in loc sa se axeze pe creativitatea ta sau pe capacitatea de rezolvare a problemelor „Donsoara acum nu stiu chestia asta, dar cand vei avea situatia de fata, fii sigura ca sunt ala care te va scoate din cacat”
Bottom line, poate noi candidatii nu suntem 100% perfecti dar nici cu HR-ul sau angajatorii nu mi-e rusine.
@Angajatorul – si eu sunt interesat de de job. poate ne face vali legatura
@mihai: autorul articolului, cel care semnează cu „Angajatorul” poate vedea adresele voastre de email, deci bănuiesc că vă caută daca mai are nevoie.
@Angajatorul
1. Eu nu fac discriminare … am vrut sa subliniez cata lipsa de experienta este la HR. (nu eu o angajam si nici nu am dat-o afara; si chiar daca puteam lua astfel de decizii, nu varsta ei ar fi fost criteriul, ci modul cum a pus problema in cazul meu).
2. Solutia nu este sa plecam cu totii in afara. De aceea am si lucrat 15 ani in Romania. Puteam sa plec cu cativa ani mai devreme. Dar am tot cautat solutii in Romania. Cu cateva exceptii de care am avut parte, angajatorul roman e meltean, nu respecta regulile din legislatia muncii. Daca ii spui ca trebuie sa te respecte asta incepe sa-ti tot dea exemple despre cum se munceste in afara sau sa-ti spuna ca este criza si mai mult nu se poate. Am plecat afara si am vazut ce inseamna sa fii respectat. Cum este sa fii platit cu 150%-200% pentru overtime si cum nimeni nu indrazneste sa
iti ceara sa faci overtime pe tonul ala de argat roman. Sa vezi cum se roaga de tine sa faci overtime si cum iti cer scuze ca trebuie sa iti ceara sa faci overtime. Si ca nu-i nici-o problema daca nu poti azi. In Romania eram considerat delasator daca incercam sa plec la 5.00 PM acasa o zi din saptamana. Si crede-ma! Munceam de 2 ori mai mult in Romania.
off topic: „susti” ????
@Cristi, o sa ajungi departe cu mentalitatea asta. Departe de a realiza ceva
Raspuns adresat d-lui angajator:
Am fost de ambele baricade, recrutat si recrutor, si pot confirma mare parte din aspectele prezentate ca fiind unele din ce in ce mai obisnuite.
Cu toate acestea ma aflu acum in postura de cautator de job si sunt consternat de modul aleator de triere CV-uri, adesea operatiune indeplinita de o persoana necalificata in acest sens dar care a primit cateva indicatii – repere de la angajator sau HR manager si astfel tot ce contine varsta cu cifra mai mare de 35 pica la prima triere.
In cazurile fericite finalizate macar cu o intalnire de preselectie ajungi sa cunosti poate portarul si receptionerul, daca e o firma mai maricica, ori direct persoana care a lansat invitatia si pe cea care tine interviul. Ajungi la timp, curat si aranjat de vizita la casa noua, cu vorbele la tine, si te intampina o persoana care intinde un deget, in semn ca te invita sa iei loc, in timp ce soarbe cu sete dintr-un pet de 0,5 l. Dupa intrevederea preliminara cu recrutorul se inscrie un OK pe CV si primesti promisiunea ca vei primi raspuns in cateva zile. Nu se mai intampla nimic, nici macar un telefon ca al candidatilor care suna sa anunte ca intarzie. Muncesc de la 18 ani, daca nu socotesc si vacantele de vara cand faceam bani de excursii si tabere muncind la camp. Acum am 40 impliniti dintre care experienta de munca jumatate din ei. Va intreb este prea multa experienta de munca sau de viata domnule angajator? Unde spuneati ca angajati si nu aveti candidati potriviti? Va trimit un CV?
Inca o mica completare la comentariul precedent, iar n-am vazut la angajatori
– Un puzzle question ceva gen „cate mingi de golf incap intr-un autobuz”, nu conteaza rezultatul exact ci pana unde te duci, cum gandesti
– Nu le-am vazut sa fie in stare sa dea un feedback dupa interviu, „Fratioare, uite te respingem si sa-ti zicem de ce, aici avem nevoie de mai mult din partea ta, si ai niste lacune pe partea asta, pune mana si mai aprofundeaza acolo. Si aplica peste 6 luni un an din nou.”
– La o firma multinationala mi-au pus o intrebare tehnica, pentru cunoscatorii de IT in linux m-au intrebat un parametru al unei comenzi (nu era parametru de baza). I-am raspuns, frate nu stiu cacatul asta de parametru, dar exista man, exista google, cand am nevoie il gasesc. Nu, ca totusi incearca poate-l stii, repet nu era ceva general, sau cel putin nu-l utilizasem eu pana atunci. Pe el il interesa sa stiu atunci si nu cum as putea sa il gasesc cand am nevoie
– Majoritatea HR-ului nu suna dupa interviu pe cei care pica sa-i zica bai nu mai astepta dupa noi, cauta in continuare
– Unii manageri tehnici se prezinta execrabil. Ori ca Dumnezeu pe pamant, cu niste aere de zei. Pana mea, suntem toti niste furnici, faptul ca pe tine scrie manager, tot un pulete esti. Invata sa respecti oamenii! Unul isi sufla mucii intr-o veselie in fata mea, si nu asta era deranjant ci modul cu punea problema.
– Intarziere se intampla si din partea angajatorilor, odata am fost chemat la 9 dimineata si m-au lasat intr-o camera singur, dupa 15 minute m-am ridicat sa plec, a venit managerul pe usa, tocmai intrase la birou „Ce s-a intamplat, etc, pai n-am timp sa va astept mai mult de atat, macar imi dadeati o gagica cu care sa vrajesc pana veniti”
– Una ma lasa sa astpet pe hol, vine un manager „Bai da ce faci aici?” Pai mi-a zis donsoara sa astept pe hol. Ok hai la ea, deschide usa aia avea o cutie de puzzle mare pe birou, facea puzzle femeia.
Mai am x povesti de zis, deci cred ca sunt multe lucruri de imbunatatit de ambele parti
@Angajatorul, cu cea mai mare mare placere, roaga-l pe Vali sa-ti dea email-ul meu si putem discuta pe subiectul articolului mai detaliat.
Desi sunt de acord ca numarul de candidati seriosi si corespunzatori a scazut considerabil in ultima vreme, mi se pare normal sa si recunoastem faptul ca multinationalele si companiile, in general, sunt destul de pretentioase. Am observat personal faptul ca in multinationale, de exemplu, criteriile de scris corect/vorbit frumos/salariu dorit in limite ok sunt normale si indeplinite de majoritatea candidatilor. Ei, in schimb, iti iau la puricat fiecare raspuns, iti intind „capcane”, si te refuza din motive de „nepotrivire cu actuala cultura organizationala”, asta daca ai noroc sa primesti un mail de la ei, ce sa mai vorbim de feedback. Inteleg ca ai de unde alege, dar ce trebuie sa faca un tanar competent sa se angajeze la multinationala ta? Stiu cel putin 3 persoane cu facultate/master absolvite in strainatate, inteligente si dispuse sa lucreze pe 1200 lei, care nu isi gasesc loc de munca.
Buna seara,
Am citit articolul si aproape toate comentariile..incep prin a va spune ca am 24 de ani,am lucrat in vanzari pe IKA pana la 1 martie,promovand in cadrul companiei din pozitia de merchandiser pe cea de supervizor/reprezentant de vanzari,iar dupa demisia mea(din motive absolut superbe:contract la 2 ore – desi munceam 12-13h,punerea la dispozitia firmei a masinii personale,a telefonului personal si peste toate astea fostul meu sef – de mentionat evreu, fura bani cu nemiluita din salariile oamenilor – ca mentiune am si dezvaluit acest lucru ”mai sus” si nu s-au luat masuri) am incercat sa imi caut de lucru,am fost la cateva interviuri (in jur de 10) unde am avut senzatia ca reprezentantii companiilor angajatoare nu doresc sa faca angajari dupa felul cum puneau problema si cum se comportau (ca exemplu..la un interviu cu directorul de vanzari de la o companie din domeniul farmaceutic am aflat cu stupoare ca domnul director nu a stiut sa imi spuna ce cota de piata are compania reprezentata de dansul,iar eu stiam mai multe despre firma dansului…iar la o intrebare despre cum as ajuta eu firma,le-am dat o idee geniala,nu m-au angajat – nu stiu nici azi de ce, dar ideea am vazut-o implementata mai tarziu in farmacii..ce ziceti??)
Cand angajatorul scrie ” sti ” in loc de „stii”, ce sa ceri aplicantilor? Totodata, cum e cu acele posturi care apar pe bestjobs ( si altele ) in care apar greseli gramaticale? Cum e cu acei angajatori care nu iti citesc CV-ul, te cheama la interviu, apoi iti spui ca nu esti compatibil?
De ce toata lumea se bate cu pumnul in piept ca vrea valoare si vrea sa-ti meriti banii? In primul rand, nu prea exista acei angajatori care sa doreasca sa PRODUCA un viitor om de cariera. In al doilea rand, toti vor calitate la pret cat mai mic ( om foarte buna, salariu cat mai mic ). In al treilea rand, toti cer diplome si nebunii, dar nu e chiar ok, din perspectiva lor, sa pleci cu 1 ora mai devreme PENTRU A AJUNGE LA ACEA FACULTATE.
Se tot vorbeste de ASE-isti. Cati dintre voi ati terminat ASE-ul? Cati dintre voi stiti ce presupune a termina ASE-ul? Apoi, degeaba termini ASE-ul; revin la o problema de mai sus, nimeni nu vrea sa produca oameni, vor doar sa-i gaseasca. Sunt licentiat in Contabilitate si Informatica de Gestiune si am master-ul in Analiza Financiara si Evaluare. Nu m-a angajat nimeni asa ca am ajuns sa lucrez software tester. Toti mi-au cerut fie experienta foarte mare ( 4-5 ani, pentru post pe Analiza Financiara ) sau sa lucrez pe bani foarte putini ( cam greu, cand platesti 100 de euro chiria, 30-50 de euro intretinerea si mai sunt si alte cheltuieli ).
Asa ca hai sa nu ne cacam pe noi. Traim in tara in care toti isi deschid o afacere, vor oameni foarte bine pregatiti, care sa accepte sa fie platiti foarte prost. Apoi, mai e vorba si de caracterul oamenilor din ierarhia firmei. Sunt prea multi oameni care au primit o pozitie pentru ca au anumiti prieteni prin firma si nu au pic de treaba cu ce inseamna comportament normal cu subalternii.
In concluzie, pe acelasi principiu prin care, nu dai respect, nu poti sa-l ceri, asa si cu job-urile: nu oferi valoare, nu poti pretinde valoare.
O seara buna
iar ca incheiere la textul scris mai sus,am hotarat sa imi croiesc un alt drum in viata si sa plec intr-o alta tara (mentionez nu are de-a face cu banii) ci cu mentalitatea si civilizatia care exista acolo…si apropo de intrebarile de la interviuri..multe dintre ele sunt total lipsite de sens,nu ma numar printre cei care s-au ridicat de la masa sau au dat raspunsuri aiurea,am ascultat,am raspuns dar nici acum nu consider ca a avea niste intrebari standard de unde reiese NUMAI profilul psihologic al candidatului si nu cel uman/profesional nu e o chestie normala.
@Angajatorul: de ce ar sta angajatul peste program? Pritena mea lucreaza la o firma multinationala foarte mare, unde ajunge la 8 dimineata la munca si pleaca ( in seara asta ) la 22:00 seara. Daca pleaca la 6-7 seara, se uita toata lumea urat, de ce? Suntem sclavi? Sclavia a fost abolita si interzisa prin lege, de mult timp. Programul e program, asa e peste tot. Vrei sa stea omul peste program? Expune-i problema, cere-i parerea si vezi ce se intampla. Daca angajatul va sta peste program de buna voie, va pati sa nu fie platit in plus, pe motivul: ” nu e ti-am cerut sa stai peste program, tu ai vrut „
@Twity sunt ferm convins ca ai dreptate iar modul de a pune problema este absolut corect si onest. Pana prin 2010 tot ce am angajat au fost colegi si prieteni, insa am senzatia (personala) ca in privinta fortei de munca si a calificarii, in Romania totul merge degresiv nu progresiv – si vad asta ca o mare problema de viitor. Oamenii dedicati si dornici de a reusi sunt tot mai rari. Generatiile 80-86 au fost si ele ok, insa pana acum am fost profund dezamagit de generatiile de dupa, ’88 / ’90. Nu spun ca toti sunt asa (doamne fereste) spun insa ca procentul de candidati neangajabili este colosal in noua generatie. La fiecare om OK intalnit, mai intalnesti inca 30 care sunt mind-bending si nu in sensul pozitiv. Gen ramai perplex la interviu. Vine omul la training in prima zi, si dupa 1 ora iti spune – eu plec acasa, ca nu imi place cu Outlook-ul. Sau – „nu scria in descrierea jobului ca o sa folosesc Outlook, si n-are rost sa stau sa invat acum. Daca pot sa folosesc Gmail bine, daca nu asta e.”
@Dan, #1, daca mi-a scapat pe undeva sti/stii nu inseamna ca sunt idiot. Modul tau de a vedea lucrurile imi explica atitudinea/comportamentul tipic al unui om cu care sincer nu ma vad colaborand in sensul ca exista diferente ireconciliabile.
–-
#2, Am zis eu sa stea peste program? Din punctul meu de vedere poate sa stea un minut pe zi la serviciu. Atata timp cat isi face treaba chiar nu ma intereseaza. Scopul e sa produca plusvaloare nu sa tina scaunului de urat.
#3 In alta ordine de idei e nesimtire sa rupi usa la 1 minut dupa terminarea programului in conditiile in care in ultima ora ai stat pe FB sau pe miniclip ca „mai ai doar o ora de serviciu”. Nu moare nimeni daca pleci la 16.03 sau la 16.05. Dar sa iti strangi biroul la 15.20 e nesimtire.
#4 (cu privire la paragraful 2 )
In general, si e universal valabil, un antreprenor nu face caritate in procesul de angajare. Caritatea se face cu alte ocazii, in alt context. Cand angajezi un om, urmaresti un scop simplu: imi va produce sau nu. Orice altceva e mai putin relevant in marea schema a lucrurilor.
ce de like-uri la comentarii aicea
Eu cred ca la HR e ca la circ. Vrei nu vrei, tot te întâlnești la un moment dat cu animale. Exemplul de mai jos e mai mult decat graitor.
https://www.dropbox.com/s/7hgr2xkycyssd31/Cv_demential.pdf
Nu stiu daca toti angajatorii privesc lucrurile asa.
Am lucrat vreo 5 ani de zile pentru tot felul de firme mai mult sau mai putin obscure, firme micute unde nu plecai inainte de ora 19 dar in acelasi timp, unde directorul nu avea habar ce e ala google sau cum se scrie un e-mail corect gramatical. Si nu, nu erau oameni batrani sau ceva asemanator. Erau tot felul de directorasi pe la vreo 35-45 de ani, cu facultate (!?!) dar care nu aveau habar ce ar trebui sa faca si nu doreau sa ii plateasca cu bani (mai) multi pe cei duceau greul. Cam la asta se rezuma tot. Vrem sa va platim putin si voi sa faceti cat mai mult.
Dupa timpul petrecut in RO, m-am mutat in UK. Primul interviu, prima oferta de salariu. Acum lucrez in marketing – ceva ce nu am facut niciodata. Nici macar nu am studii in domeniu. Oamenii m-au placut si mi-au dat cu vreo 4000gpb mai mult decat oferta din anunt. Acum castig in 3 zile cat castigam in RO intr-o luna. Nu am alte calitati si aptitudini care sa ma recomande pentru postul la care am aplicat. Asa cum nu as fi avut nici daca as fi aplicat din RO. Si probabil unde as fi intalnit un directoras nefu’ si o madam de la HR care se credea Zana Zanelor.
Intotdeauna trebuie sa privim in perspectiva. Sunt convinsa ca nici unul dintre fostii mei sefi nu si-ar fi imaginat ca as fi putut munci pe bani mai multi decat luau ei. Sau ca as putea face ceva, fara sa am o diploma in domeniu. Perspective…
https://funnyjunk.com/funny_pictures/3303414/Family+guy+job+interview
Sigur nu ai o problema cu procesul de pre-selectie?
Mai in gluma, mai in serios, unde pot trimite cv? Promit ca vin la interviu
@Angajatoul: spune-mi unde se da agentului de vanzari din call center masina, numai sa vina la munca si sa se duca acasa, pentru a evita extenuarea mersului cu RATB-ul sau metroul. Ti se lasa masina acasa pentru ca jumatate din timpul serviciului esti la volan, alergi dupa clienti, trebuie sa te deplasezi dintr-un loc in altul cu diverse produse dupa tine. Te intalnesti cu clientul dupa program pentru ca atunci poate el. Dar nu am auzit pe nimeni sa primeasca masina doar sa vina la munca si sa plece acasa. Si vorbesc de entry nu de manageru’ lu’ mamica.
Legat de telefon… asta e chiar absurda. Pe fixul ala de birou nu poti suna aiurea? Mai zi-mi si de laptop. Poate faci o revolutie pe piata si dai tablete
Am un prieten cu stupi intr-un sat de pe langa Ploiesti. Pentru 1000Lei/luna + mancare si tigari are dificultati in a gasi om la el in sat pe care sa il lase pe camp si sa aibe grija de stupi (doar sa stea cu sula-n vant, nu sa umble el la albine).
Acum ceva vreme, era nevoie la noi in sectie de 2 barbati. Sefa noastra nu a reusit sa gaseasca decat unul , pentru ca s-au mai prezentat doar doi in afara de el. unul era beat, celalalt a venit imbracat in trening.
@dan, e unpic diferit la multinationale.. Am un prieten care are un post la KPMG si cam acelasi program ca prietena ta.. Dar de la asemenea multinationale dobândesti o foarte mare experientã, si cel mai important te poti angaja oriunde în viitor. Eu unul as fii de acord cu programul ãsta, dacã peste 3-4 ani pot evolua.
angajatorule, oamenii nu vor sa fie dedicati firmei, ci familiei
oamenii nu sunt dornici sa „reuseasca” in cariera de overtime workaholics, ci sa presteze 9-to-5 si apoi sa se bucure de viata
iar cu 1500 sorry nu se va putea bucura de nimic pt. ca numai chiria e 1200
intelegem toti ca datorita crizei se pune problema asa si ca in teorie angajatorii au momentan de unde alege, dar nimeni nu va munci cu patos pe 3 lei. zi merci ca apar la munca. pt 1500 de lei nici nu are rost sa te mai dai jos din pat.
iti furi caciula singur. in romania mai avem mult pana sa respectam codul muncii si pe angajat.
@zoso sunt pfa si angajat in paralel ca sa reduc norma de impozit la jumate
@cine:
https://www.petreanu.ro/5-metode-sigure-ca-sa-platesti-taxe-salariale-mai-mici-perfect-legal-si-fara-efort/
mai sunt 2 metode, dar le afli de la un contabil bine platit si bine pregatit. Doar disperatii fac evaziune „la vedere”.
sunt de acord cu tine, cum sa stie ce scrie in fisa postului inainte sa vina la interviu?!
@Angajator
+1 interesat de job
Poate ne ajutam reciproc.
Seara buna.
Acest post ar trebui sa atraga mai multi specialisti de HR care sa comenteze.
La facultate am avut un curs care s-a numit „Analiza Muncii” in care cream campanii de recrutare si selectie, analiza de nevoi si fise de post, printre altele.
Am vazut vreo 2-3 „studii de caz” din companii incat mi se parea ca traiesc intr-un univers paralel.
O alta problema grava sunt fisele de post, prea multe sunt facute dupa ureche de oameni care nu stiu ce inseamna analiza muncii, o competenta sau un sistem de evaluare de competente si majoritatea sunt croite special pentru o persoana..
Voiam sa intreb daca pana la urma „Angajatorul :-)” a gasit persoanele pe care le cauta, sunt curios ce competente cauta si de ce oameni are nevoie in echipa.
Din seria perlelor auzite in procesul de recrutare si selectie:
Aplicarea de teste fara licenta si manual de interpretare astfel incat la rezultatul testului aveau doar un numar insa nu si ce inseamna numarul ala.. Au angajat persoana cu numarul cel mai mare.
Aplicarea in cadrul procesului de selectie a unui test gandit pentru clinica si care a fost retras de pe piata de autorul testului prin anii 90 pe motive ca nu masoara ceea ce spune ca masoara…
Intervievator care se uita la seriale in timp ce omul din fata lui vorbea.
Intervievatori care aveau niste intrebari scrise pe o hartie insa nu stiau sa verifice daca raspunsurile primite sunt bune sau nu, era un fel de lista de intrebari prin care trebuiau sa treaca.
Discutii despre zodii in cadrul interviului si importanta compatibilitatilor dintre zodii, persoana in cauza nu a primit jobul pentru ca era capricorn…
Ar merge facut un site cu intervievatori si candidati de cosmar.
E interesant sa aruncati un ochi pe ce competente ar trebui sa aibe un psiholog specializat in psihologia muncii si organizationala:
Ei sunt cei care ar trebui sa faca recrutare si selectie…
Cu tot respectul, eu nu vreau sa cred ceea ce am citit mai devreme, sincera sa fiu a trecut jumatate de an (cel putin) de cand incerc sa imi caut de munca, dar fara succes (si nu, nu ma prezint in halul descris mai sus).
@Angajatorul
Sincer, nu stiu unde va gasiti acesti omuleti, capacitatea mea de simplu om, neangajat si trecut doar prin interviuri si activitati de voluntariat imi pune limite concise si sigure pe ceea ce vad ca ajunge pe masa voastra.
Un alt punct: nu stiti ca mai sunt omuleti capabili si absolut competenti sa faca o treaba exceptionala, numai ca aceia nu fac ASE-ul, daca nu am aceasta facultate la activ nu sunt un candidat „eligibil” sa imi depun cv-ul, caci nimeni nu se va uita la un cv in care scrie de exemplu „USAMV – Fac. de Zootehnie”, caci va porni de la premisa ca nu am nicio treaba cu orice alta activitate decat cea cu animale, insa lucruile stau altfel…
Imi pare sincer rau de mine in primul rand, caci sunt asemuita cu generatia mea, am citit un comentariu mai sus in care cineva spunea ca cei dupa ’88 sunt… eh.
Sunt nascuta in ’89, si sincer ma simt total absolvita de tot ce descrieti aici, dar de foarte multe ori imi pun intrebarea cum Dumnezeului ii gasiti tocmai pe ei?
Oh, I’ve answered my question, too many fucked up people in this fucked up world o.O
@vali Era de la MediaTemple, nu noi, nu noi.
„The issue you experienced was due to an system wide incident for GRID Clusters 03 and 04. My apologies for the inconvenience regarding that issue but know that we have resolved the issue and the sites should be back online.”
@StefanV: Tipa de 23 de ani a avut aceeasi atitudine fata de tine, ca tine fata de ea: ostila. Si e din pricina varstei in ambele cazuri vad.
Daca varsta este un criteriu de recrutare pentru ei, foarte bine. Trebuie sa respecti asta si sa mergi cu capul sus mai departe. Nu fa din asta un motiv pentru care noi, cu totii, ne meritam soarta – adica tu in Norvegia.
Discutia in acest topic este despre proasta calitate sau dezinteresul total, ca sa ii zicem pe sleau, al celor care aplica astazi pentru joburi. Important: nu sunt fortati sa aplice, si situatia este aceeasi in multe domenii, si e vorba de generatia care vine din urma – cea care sa puna umarul alaturi de ceilalti la a schimba Romania.
Eu nu inteleg o chestie: de unde pana unde faptul ca unii din HR sunt idioti / idioate poate fi considerata o scuza ca si candidatii sa fie idioti / nepregatiti / nesimtiti. Adica erai destept si bine pregatit inainte de a fi intervievat de 5 prosti dupa care ai devenit si tu mai prost? Asta e din categoria „ce bah, ce daca a furat, ailalti nu fura?”,
Daca stai sa te gandesti e cumva logic: probabil ca si aia de la HR au fost angajati din acelasi pool de candidati de cacat. L-au ales pe cel mai putin mirositor sau pe aia cu tzitze mari ca macar sa iti distraga atentia de la ce abereaza.
Vreti sa fiti platiti ca nemtii? Nu se va intampla:
1. romanii nu stiu sa munceasca asa cum munceste un neamtz. Ia sa incercati sa ii spuneti ca telefonul personal, de cand am intrat in firma pana cand am iesit este oprit asa cum fac 80% din firmele din Germania si Austria. Ia sa-i povestesti ca da, poti sa pleci la ora 6, dar ai obiectivele X Y Z si 2 pauze de 10 minute de tigara pe zi.
2. motiv national: daca un neamtz sau francez sau olandez sau orice altceva are de ales intre unul de-al lui si un roman la aceasi bani sau chiar si la 15-20% mai sus il va alege pe al lui.
Nu, nu esti platit pentru cat ai nevoie. Esti platit pentru cat valorezi pentru firma. Vrei mai mult? Fii mai valoros sau cauta o firma in care esti mai valoros. Nu exista inseamna ca…NU AI VALOARE indiferent de ce spune Gutza/mama/sotia/amanta/prietena/catzelul (nu pisica, pisica te va considera intotdeauna un prost).
Costul relativ scazut al fortei de munca este SINGURUL avantaj competitiv pe care il avem. Povestile astea cum suntem noi mai destepti, creativi si cu puma mai mare decat restul europenilor sunt propaganda…povesti de spus la prosti.
Oamenii platiti aici aproape la nivel european sunt extrem de buni in ceea ce fac. Si la ei (ca si la noi) oameni foarte buni sunt rari. Tinand cont de generatia cu 40% promovare la bac oamenii foarte buni vor fi din ce in ce mai rari.
Si va explic ce e cu intrebarea aia care va indigneaza pe toti: este un ice breaker. Nu conteaza cum raspunzi. Nici intervalul nu conteaza (2 zile, 3 ani, 5 ani, 20 de ani, etc). Ceea ce conteaza sa ai follow-up la ce ai raspuns. Adica daca ala te intreaba „dar de ce?” dupa aia sa nu te uiti tamp, sa poti sa elaborezi, sa arati ca poti purta o conversatie, ca poti sustine un punct de vedere mai ales unul legat de motivatiile si dorintele proprii.
A, da, e valoros si pentru cei intervievati:
– daca nu exista un „dar de ce?” puteti sa plecati, e o/un pitzi care nu stie cu ce se mananca ceea ce face.
– la sf intrebati „dar dvs. unde vedeti firma dupa acelasi/alt interval?” – si atunci va veti distra. Reactia intervievatorului este absolut relevanta pentru ceea ce crede el despre sanatatea companiei, eventuale probleme, etc.
Am avut o rata de succes bunicica cand am angajat oameni peste 35 de ani, fara diplome pompoase, care stiau sa se exprime corect in limba romana, sa scrie ceva de mana pe o foaie A4 si aveau inca particele de bun simt in configuratia interna. Lucrez si acum cu ei, castiga bine si sunt seriosi.
Fac parte din generatia ’89, astfel incat am multi prieteni/cunoscuti care s-au angajat de curand sau cauta sa se angajeze. Problema eu o vad de ambele parti :
– Multe firme, chiar si cele mai mari din Bucuresti, cauta un profil specific : cat mai bun pe bani cat mai putini. Stiu cazuri in care X-ulescu, cu pregatire si experienta in domeniu, a fost refuzat pentru un post fiindca cerea un salariu, angajatorul alegand sa ia 2 studenti pe jumatate din acel salariu fiecare. Mai exact, luau 2 mult mai slabi pregatiti in locul unuia care era potrivit pentru job. Se merge pe aceasta idee : „studentii au nevoie de bani, dar n-au multe pretentii, asa ca hai sa luam cat mai multi si sa-i exploatam”.
Iar daca cumva se intampla sa il angajeze pe cel pregatit pentru job, adesea ii dau taskuri de middle/senior, desi el e totusi entry level pe acea pozitie, ca apoi sa i se reproseze ca nu-si face treaba.
– Si multi tineri viseaza la salarii de afara in Romania. Cunosc oameni care stau de un an neangajati, au plecat acasa (adica inapoi in provincie ca nu-si mai permit chirie in Bucuresti momentan) si joaca FIFA/CS, plangandu-se ca nimeni nu-i angajeaza, dar daca ii intrebi de ce nu se duc la firma X sau Y, „ah, pai nu-mi ofera cati bani vreau”. Oamenii astia efectiv prefera sa stea un AN DEGEABA, ignorand faptul ca in acel an pe langa faptul ca fac ceva banuti, capata experienta si pot avansa in acel an.
Personal, am intalnit la multi cunoscuti mentalitatea de „eu nu ma angajez sub 2000 brut, pai ce, am terminat o facultate degeaba? (vorbim de Politehnica mai mult aici), si nu recunosc, dar se vede ca le e rusine sa se angajeze sub, li se pare ca e ceva rusinos fata de prietenii lor.
Eu am avut noroc de un frate mai mare cu 7 ani care a inceput de jos, cu un salariu mic pentru avea vreme, echivalentul a 1200 azi, dar a muncit mult si a inteles ca asa e la inceput, mai sugi si p*la cand n-ai experienta, si acum, dupa cei 7 ani, a ajuns la salariu de 3000 EURO +. Multa munca in cei 7 ani, multa vointa, dar a inceput de jos si nu i-a fost rusine. Am mare noroc sa-l am, pentru ca vad ca se poate si asa. Totul e sa vrei tu, si sa stii exact ce vrei, sa mai inveti si-n timpul liber, nu sa te bazezi numai pe ce faci la serviciu.
Ca rezumat, si angajatorii sunt oarecum nesimtiti, dar si tinerii sunt visatori si vor din prima bani din cer, desi au experienta minima.
Mi se pare amuzant ca fiecare tabara prefera sa vada doar neregulile din cealalta tabara. Fratilor, amandoi veniti din acelasi loc. Din marea masa a romanilor. Situatia e identica si in politica. Toti romanii injura politicienii. Dar 95% din ei, daca ar deveni politicieni, s-ar comporta FIX la fel cu cei pe care-i injura, Ar fura si minti pe banda rulanta. La fel si aici. Mai toate comentariile vad ca sunt facute din postura de candidat. Dar 95% din ei, daca ar deveni angajator, s-ar comporta la fel cu cei pe care acum ii critica. Faceti un mic exercitiu de gandire si puneti-va in locul angajatorului. Si vedeti cum e. Asa cum acum spuneti „vai dar eu merit 2000 de euro ca sunt miezul din dodoasca iar masina e o mizerie ca nu am nevoie de ea”, cand ajungeti angajator o sa va transformati gandirea in „pai eu sunt ditamai firma, miezul din dodoasca, trebuie sa te consideri ca iti dam posibilitatea sa lucrezi la noi. Iar orele suplimentare sunt doar o recunostinta a cat de bun esti” Nu mai aratati cu degetul. Majoritatea sunteti la fel
Nu aveţi nevoie de oameni din provincie? Vă asigur că socotesc rapid şi fără calculator 26×4 şi nu aş veni cu astfel de tembelisme penibile la interviu.
dar cine sa priceapa ca angajatii din generatia anilor 80 sunt cei mai buni
nuu, anganjatorul vrea unul tanar, dornic sa invete chipurile, capabil de program prelungit, fara copii sau alte obligatii
numai ca tinerii sut dornici sa invete doar facebook, club, bodegi, manele eventual
angajatorul nu pricepe ca unul de 40 de ani cu obligatii este mult mai dispus sa invete, sa munceasca si a fie serios, tocmai pentru ca are probleme de rezolvat pe acasa
@Andrei Potorac
Discutia este despre ce fel de oameni aplica si, implicit, despre care este cauza care a dus la asta. Dezinteresul si proasta organizare a majoritatii angajatorilor din Romania. Care te vor gata pregatit dar ei nu ar vrea sa investeasca nimic in tine. Care stramba din nas daca tu ai lucrat doar cu Spring in timp ce ei vor Struts. Care afiseaza acea atitudine de om superior la interviu…. si care nu te mai suna sa-ti spuna ca nu te-a angajat si de ce nu te-a angajat. Care, la interviu, nu vrea sa afle ce stii ci vrea neaparat sa-ti gaseasca ceva ce nu stii. Ca sa-ti arate cum nu te ridici la exigentele lui. Desi el, angajatorul, cand scrie, nu stie unde sa puna o cratima sau cati „i” sunt la sfarsitul unui cuvant in limba romana.
Iar treaba cu varsta fetei am pus-o ca sa arat cat de experimentata poate fi echipa de la HR. Nu ca as avea ceva cu varsta fetei. Pentru ca fata nu a avut, in nici-un caz, vreo urma de profesionalism. Si cred ca nici angajatorul.
Mai demult, agentia unde eu lucram deja posteaza un anunt: „vrem om care sa faca multe si sa aiba pretentii putine”. I rest my case.
Si „rest my case” inca o data cand am dat peste 2 angajatori care merita puscaria si peste oameni de HR de o cretinatate intergalactica.
Ca sunt multi tampiti (candidati) in lumea asta e adevarat. Dar nici cu angajatorii/HRistii nu imi e rusine. Iar eu sunt omul care nu a intarziat niciodata la un interviu, care a muncit de-a rupt pe 15 milioane (in timp ce imbecilul ala de sef cu liceul neterminat la seral o freca pe 1500 de E), care era trup si suflet pentru „companie”. Si care, in final, a muscat-o.
Cumva cred ca oamenii ok si angajatorii ok se gasesc intr-un final, dupa multe cautari. In cazul meu s-a intamplat. Succes la toata lumea!
Iar intrebarea „unde te vezi in 5 ani?” este atat de tampita, incat merita un raspuns pe masura: „in locul tau”.
Chiar şi din postura de angajat, pot spune că mulţi dintre cei care pun CV-uri nu ştiu nici ce vor şi nici cum să se vîndă. Mulţi vor doar un serviciu, fără să se gîndească măcar la ce-şi doresc de la/pentru ei înşişi în viitor. De asta li se pare fără sens întrebarea cu „unde te vezi peste X timp?”, fiindcă nu pot gîndi în viitor.
@Andrei „ca asa e la inceput, mai sugi si p*la cand n-ai experienta”
nu toti suntem curve…
exact pe mentalitatea asta de rame se bazeaza angajatorii. daca toti tinerii ar avea coaie si ar refuza sa fie exploatati ca vitele pe salarii de africani, poate ca s-ar schimba pozitiile negocierii de la interviuri
@Flat: da, pozițiile trebuie sa se schimbe, angajatorul trebuie sa tremure in fața angajatului. că nu e destul că abia il poate da afară și că trebuie să ii plătească contribuții monstruoase, tre sa se facă preș în fața lui.
link catre oferta de job?( daca mai este valabila)
@vali, nu sa se faca pres, dar sa il respecte.
nu suntem in china. cel putin aici in EU vrem sa tindem catre o societate in care drepturile angajatilor sunt protejate. costul muncii in Ro e inca foarte scazut si totusi se angajeaza la negru, sau cu salariul minim pe cartea de munca, etc., asa ca lasa-ma cu contributiile monstruoase,
Sincer si eu subscriu experientei celui care a scris articolul. Am o experienta de peste 15 ani de interviuri si am angajat tot de la femeie de servici pana la manager.
Din pacate exista doua probleme:
1. Scoala din Romania se bazeaza pe a invata notiuni si fapte, fara a le intelege. Mai mult elevii sint educati de profesori care in marea lor majoritate sint saraci, deci ei nu pot deveni model pentru elevii lor. Si concluzia fireasca pe care o intelegi din scoala e ca prea multa carte strica. In plus tot scoala nu ofera o imagine realista a pietii muncii, pentru ca pur si simplu ignora complet realitatea vietii dupa scoala.
2. Angajatorii din Romania se impart in 3 categorii: statul (unde nu are sens sa discutam), multinationale si companii romanesti.
Multinationala ofera avantajul unui job sigur (si ma refer ca stii cu siguranta ca la sfirsitul lunii primesti salariul agreat), posibilitatea teoretica de crestere ierarhica (insa nimeni nu-ti spune in cat timp si cu ce sacrificii) si implicit financiara (dar deasemenea e evident ca nu stii nici in cazul asta la ce nivel). Deasemenea intr-o multinationala esti cam cum erau parintii nostri pe vremuri la stat. Cam stii ce ai de facut in fiecare zi iar modificarile fisei postului sint rare. Pe de alta parte in calitate de angajat (indiferent de pozitie) esti un numar intr-un ERP. Iar valoarea ta este calculata zilnic. Nu mai dai randament, pleci. Intr-o multinationala nu poti schimba multe. Adesea e o situatie in care fie iti convine ce ti se propune fie iti cauti altceva.
La un angajator firma romanesca lucrurile stau diferit. Din pacate nu exista padure fara uscaciuni, insa acei angajatori seriosi chiar fac diferenta pentru un job. In primul rand patronul este tot timpul in firma si are tot timpul disponibilitatea sa discute si sa primeasca un sfat. Mie imi place sa discut cu angajatii si sa-i implic in procesul decizional in ceea ce ii priveste. Salariul este intr-adevar poate mai mic sau mai nesigur insa nu tot timpul din cauza noastra. Legile se schimba de la o zi la alta si modificarile implica riscuri si costuri suplimentare. In cazul unei firme romanesti (mici) finantarea de la banca este egala cu falimentul. Deci noi cautam finantari proprii pentru investitii. In ceea ce priveste banii pe care ii dam angajatilor si noi ne uitam cu atentie la raportul venituri cheltuieli.
Eu consider ca un angajat trebuie sa produca minim de 3 ori mai mult decit costurile asociate lui.
In ceea ce priveste cv-urile primite, la mine lucrurile au fost mai de finete. Eu folosesc ejobs/bestjobs si rejectez din start pe cei care nu-mi plac. Cand angajezi pentru vanzari, primul lucru pe care trebuie sa stie e sa se vinda ei pe ei. Si asta incepe din cv. Ceva nu e in regula, dau reject.
Apoi la interviu in 3 minute imi dau seama daca e potrivit pentru job. Chiar daca nici el nu stie daca e sau nu potrivit. Insa consider inacceptabil sa vi la anunt de vanzari imbracat ca dupa strada, de exemplu. Sau sa nu stii cat e cota de tva in Romania. Sau sa nu stii sa calculezi cit e tva-ul din 100 lei sau cit inseamna un adaos de 120%.
Cam asta e din pacate situatia si e din cauza economiei in care traim.
@ Flat : Cand iesi de pe bancile facultatii si tu ai 0 experienta (ca sa fim seriosi, facultatea nu te pregateste nici macar 50% pentru lumea reala), ce pretentii poti sa ai de la un angajator?
Sa-ti dea salariu de 2500 in mana, si eventual si bonusuri, pentru ca in CV-ul tau scrie „Am terminat Politehnica” ?
Mergi undeva un an pe un salariu mai mic, faci experienta, si apoi ori ceri marire, ori te duci in alta parte. Daca te-ai uita peste profilul cerut la joburi, peste 80% cer minim un an experienta, si chiar conteaza acel an.
Toti viseaza ca afara curge cu aur si incepi cu salarii enorme doar pentru ca te cheama Gigel Bucur, dar adevarul nu e asa. In afara de programatori, care sunt intr-adevar platiti foarte bine chiar si ca incepatori, restul domeniilor nu sunt la acelasi nivel.
Dar cum vi se par absolventii si cursantii de Executive MBA care nici macar pe 1500 euro pe luna nu sunt angajati? Mai ales ca atunci cand se duc cu CV-ul pe undeva trebuie sa scoata studiile si experienta pentru a nu fi interpretati ca supracalificati.
Anul trecut, dupa ce am ramas fara loc de munca (om la 44 ani) am subscris pe 2-3 siteuri reprezentative de joburi – ejobs, best jobs si inca una – si am aplicat la cel putin 50 joburi, daca nu cumva si mai multe, care aveau tangenta cu specializarea mea si cu ce am facut efectiv pana acum. La varsta mea nu se punea problema de lipsa de experienta in campul muncii, iar studiile erau facute la facultati decente de stat… Stiti cati m-au sunat sa ma cheme la vreun interviu ? 0 (zero). Deci ce cauta angajatorii ????
experienta se face inca din facultate. eu am lucrat din anul 2. chiar si 2 joburi in paralel si am terminat politehnica. peste jumatate din colegii mei au plecat din tara imediat sau la 1-2 ani dupa.
da, sa-ti dea salariu 2500 pt. ca e minim pentru un trai decent in bucuresti (chirie 250 euro, transport, haine, mancare, ceva distractie). si pentru ca daca oferi mai putin iti vin accidentele genetice descrise sus in post. cat dai atata face. si pentru ca un om ok iti intoarce banii aia inzecit. serios, tu tai la sange si te zgarcesti la 5-10 milioane pe luna ca „n-are experienta” cand poti avea contracte de zeci sau sute de mii de euro? daca nu ai contracte si te plangi ca e greu, inchide firma si angajeaza-te tu, vorba lui zoso
@Dan: Amin!
@StefanV: Ai pusa banda ta si o tii tot asa.
Te-a marcat faptul ca cineva mai tanar a decis in ce te priveste. Ti se pare absurd. Dar cu toate astea nu ai dreptate. Mai ales unde zici ca ar avea ceva de a face antreprenorii cu proasta pregatire si dezinteresul candidatilor. Nu uita, antreprenorii sunt cei care isi asuma riscuri, cei care creeaza un business pornind de la o idee, cei care au pe umerii lor greutati poate mai multe si sigur mai mari decat angajatii – nu vei crede asta pana nu vei fi de partea cealalta a baricadei. Multi poate ajung sa castige mai bine decat restul echipei (angajatii), dar si mai multi sunt cei care dau faliment.
Vina este a fiecaruia dintre noi pentru ceea ce stie si face – deci a candidatilor in situatia de fata, pentru ca nu au luat viata in serios. Apoi este a tarii, dar asta e cu totul alta discutie in care nu vreau sa intru.
Un exemplu concret: cand terminam facultatea aveam cam 400 de proiecte finalizate. Deci aveam multa experienta in ce urma sa fac si o retea de clienti, plus ca depasisem problemele financiare din acelasi motiv. Acum, cei care aplica nu au nici macar 1 proiect in portofoliu, practic nu stiu nimic, dar au absolvit aceeasi facultate de informatica. Lucrurile s-au degradat in halul asta in doar „6 ani frumosi”. Am concediat un tip recent pentru ca „stia engleza”, insa pus in fata unui brief nu stia sa citeasca. Si acum la interviu avem un task in care fiecare candidat trece peste ceva scris in engleza. Incredibil, nu?!
Probabil e si tehnologia de vina, pentru ca noi nu aveam acces la smartphones si nu eram inconjurati de atat de multe ispite asemeni copiilor de astazi. (am mai scris despre asta
@Angajatorul
„întrebarea “unde te vezi in 3 ani” are un scop extrem de bun si e standard si in afară.”
O pendula. La nici un interviu cu vreo companie dintr-o tara cu apa mai calda n-am fost intrebat asa ceva. In Romania insa, pizdulitele de la HR o intreaba si pe aia ce vrea sa se angajeze ca femeie de serviciu. Geee, nu stiu, langa un wc plin de rahat, cu o perie in mana?
Ma umfla rasu’ cand aud oameni din HR ca se plang de calitatea oamenilor ce vin la interviu (sau de orice altceva), da’ ei nu-s in stare sa-si faca munca asta de HR. Departamentul de HR in Romania e o gluma proasta, exista ca da bine sa fie si pentru ca au nevoie si niste pizdulici, „protejatele” unora, de un job caldut. Or mai fi si exceptii, da’ nu multe.
A, si daca numai retardati ati invitat la interviu, nu te-ai gandit ca ceva merge al dracului de prost in procesul vostru de selectie?
@ Flat : Daca tu imediat dupa facultate (si implicit camin adesea) te muti direct singur in chirie de 250 euro, te respecti inseamna, fara suparare. E mult mai avantajos sa te muti ori cu prietena, ori cu 1-2 prieteni, si iesi la 110 – 120 euro chiria. Intr-un an economisesti ~ 1500 euro daca o luam asa, in anul acela faci si un an experienta si iti creste salariul, si poti sa te muti singur apoi.
Insa inainte sa ne plangem, hai sa ne uitam si-n jurul nostru ce se intampla. Putini isi permit si acea chirie de 110-120 de la inceput.
Fiecare cu viziunea sa asupra vietii.
Eu cred ca nivelul celor bine pregatiti nu a scazut ci cautarea este mai dificila. Inainte la o facultate ajungea doar cel care era bine pregatit iar angajatorul stia ca daca pune conditia de studii superioare se vor prezenta putini dar buni. Acum a ramas acelasi numar de pers bine pregatite dar din pacate este greu sa il gasesti pt ca toti au facut o facultate , asa ca angajatorul este nevoit sa cheme 200 de candidati pt a il gasi pe acel candidat bine pregatit. Iar pt joburile unde nu se necesita studii efectul este invers. restul de 180 de cand ce ar fi tb sa lucreze in domenii in care studiile sup nu sunt necesare si ar fi fost chiar niste angajati buni nu se prezinta sau vin cu pretentii f mari. Iar greseala HR este ca a inceput sa ceara studii univ chiar si la joburi unde nu sunt necesare numai din dorinta de a avea o plaja larga de cautare. Dar mult nu inseamna si calitativ.
Nu cred ca ar tb sa facem o greseala si sa credem ca cei de acum sunt mai prosti, ci doar ca disparitia scolilor profesionale, accesul facil la univ, toata organizarea sist educ fac mai dificil sistemul de recrutare.
Sunt un tip serios si muncitor care isi cauta de munca de vreo 5 luni, cu experienta de ~2 ani in vanzari. Imi cunosc „esecele” dar si „succesurile”. Si mai ma imbrac si la costum la interviuri
poate vedea adresele de email folosite pentru a posta, daca mai are vreun post neocupat, il rog sa ma contacteze. Bineinteles, as fi facut-o eu, insa nu gasesc niciun link/adresa de email.
Am inteles ca Angajatorul
@Flat: Andrei se referea la faptul ca trebuie sa accepti un salariu mai mic. La urma urmei niciun salariu (oricat de mic) nu e prea mic pentru cineva cu zero experienta. Poate trece interviul cu brio si cand a intrat in „paine” sa nu se integreze cum ar trebui. In cazul asta angajatorul pierde enorm, in timp ce angajatul pierde doar cateva zile din viata. Job-urile unde erai angajat ca habarnist au apus de multa vreme. Intr-o piata in care cu o selectie (eficienta) gasesti zeci de candidati calificati, de ce ai angaja un habarnist (cu potential) in care sa investesti timp, stres si bani?
@Cristina
Poate vrei sa spui „mult nu inseamna si de calitate”.
Ma zgarie pe ochi cand cineva foloseste „calitativ” in loc de „de calitate”. Nu-s eu foarte tare la gramatica, da’ calitativ mi se pare normal sa-l folosesti in modul asta:
„din punct de vedere calitativ, produsul A e mai bun”. Nu poti spune „produsul A e mai calitativ”.
@Olimpiu: TU mare GURU al interviurilor, daca tot suPscrii, suPscrie cum trebuie. „femeie de serviciu”, „sunt”, „pietei”, „sfarsitul”, „ii”….
@Olimpiu
Eu consider ca un angajat trebuie sa produca minim de 3 ori mai mult decit costurile asociate lui.
De 3 ori ? 10% hai 50% peste nu ajung? Si va mai mirati apoi ca va fug angajatii cu clientii, bazele de date si knowhow-ul.
N-avem forta de munca pt. ca n-avem antreprenori si patroni adevarati nu invers.
Marturisesc ca am o placere in a merge la interviuri. Sa explic si de ce prin 2 exemple:
1.companie mare, domeniul energetic; postul: specialist zonal marketing. Aplic, primesc telefon de la o secretara din judet si ma programez la un interviu peste 2 zile in Bucuresti. Stabilim ora, cer adresa, persoana de contact. Doamna secretara habar n-avea unde se tin interviurile si cine ar putea sa ma ajute cu respectiva informatie. Revine cu un telefon peste 2 ore si-mi spune ca a reusit sa afle. Ok, mica problema de comunicare, imi spun. Ajung la interviu, ca de obicei, cu 15 minute mai devreme. Astept 1h pana am onoarea sa fiu bagata in seama. Interviu: 15 min. Sunt intrebata daca stiu ca in industria asta se lucreza cu multi barbati ( nu de alta, dar lucrez in auto si la o scurta scanare a cv-ului putea sa isi dea seama ca nici in auto nu abunda femeile), ce planuri am pentru urmatorii 5 ani si cand intentionez sa fac copii. Atat.
2. Firma micuta, roduse alimentare. Job: Coordonator mkt. Programare la interviu, toate detaliile stabilite. Aceeasi rutina: ajung cu 15 min inainte de ora stabilita, intru la fix. Grozav, imi spun. Discutam, pare ca suntem pe aceeasi lungime. Pentru ca le plac si am experienta, ma si oferteaza pe loc: 1.000 lei si transport cu autocarul pana la birou. :)))
Cum sa nu iubesti recruterii si interviurile?!
@Angajatorul Mi-a placut faza aia cu”sigur te angajez ca sa intri in prenatal peste 6 luni”.
Chiar si in Romania, treaba asta se cheama discriminare.
Poate ar trebui sa iti echilibrezi oferta, asteptarile si atitudinea.
Problema calitatii aplicantilor e si in alte tari. Diferenta e ca in Ro, atunci cand gasesti un om, chiar isi face treaba. Prin alte tari, omul vede doar un loc caldut de munca. Si nu generalizez, am un exemplu clar in minte.
am auzit mai demult o vorba care mi-a placut: „Telefoanele bune nu se dau la oferta.” SI daca tragi o paralela ai sa vezi ca aceasta perla de intelepciune contemporana se aplica in toate domeniile. E adevarat ca sunt destui ametiti pe lume, dar sunt si oameni care stiu ce vor de la viata. Si daca pt 2000 de lei/luna (pt ca sa fim seriosi laptopu’ si masina de serviciu nu sunt avantaje pt angajat ci pt angajator) vrei sa ai cei mai inteligenti si seriosi oameni de pe piata am impresia ca tu esti cel nebun. Si cum : ‘Karma is a bitch… Only if you are.. Se pare ca in viata primesti ceea ce oferi. Asta ofera Romania pt 2000 de lei/luna.Sunt sigur ca exista oameni inteligenti si ambitiosi dar pt ei angajatorul trebuie sa bage mana un pic mai adanc in buzunar. Banuiesc ca in tarile civilizate cu bani astia nu poti sa angajezi nici portarul. Sau pe cel care culege capsuna…
Zicea unu mai sus, „romanu nu munceste ca germanul”, FALS. Fabrica coreeana, reguli asiatice, fara telefon, ai intarziat la lucru penalizat, pe scurt fabrica de produs echipamente electronice si sclavie moderna.Si iti zic din surse sigure, calitate si productie foarte mare. Faza naspa, salarii de 6-800 ron la aia de lucreaza pe banda, ore suplimentare neplatite, sicane si alte cacaturi. Terminati cu miturile, „germanu munceste mai bine”.Ii platit mai bine si are management care taie in carne vie, nu viermi de manageri care belesc pendula pe salarii babane. Ma bucur ca am am avut ambitia sa realizez mai mult decat sa lucrez intr-o fabrica.
Interviul in sine este o experienta.
Am fost la cateva interviuri doar din curiozitate si manat de placerea negocierii. Interviuri de liga mica si mijlocie. Pregatirea nu ma lasa sa joc in liga campionilor.
Concluzii:
-multi angajatori promit dar nu dau;
-multi angajati promit dar nu fac;
-sinceritatea nu-ti ajuta la nimic, desi angajatorul ar trebui sa aprecieze asta;
-omul cu principii nu are ce cauta in vanzari decat daca se muleaza pe principiile firmei si reciproc;
-HR-ul este supraestimat si deseori reactioneaza la „prima strigare”. (exclus aici venitul in trening la interviu,agramati etc)
-ambele parti se gandesc la bani;
@madalina, 1000 lei pe luna woow, din banii astia poti sa imparti apart. cu alte 5 colege si sa mananci pe saturate fornetti in autocar, cum nu esti multumita?
angajatorilor obisnuiti-va cu ideea ca joburile creative sau care necesita ceva creier, inventivitate trebuie platite bine. Mai mult, romanii sunt f buni si la improvizat, un danez in situatie de avarie sta ca vita si se uita la proceduri in timp ce romanul gaseste un smen sa mearga si-asa..
joburile de la banda/ghiseu/prasila pe care le poate face si un robot sau un excavator.. de acord, salariul minim
costul fortei de munca.. infografic:
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5541/12417808/6/34-35-poster.jpg
Lasati ca prin alte tari e si mai grav, mint pe cv-uri cu mare gratie ca stiu paispe limbi straine dar nu leaga 2 vorbe, pack office la perfectie dar nu stiu sa faca totaluri in excel, sau ca au fost manageri si directori cand ei au fost secretari/e.. Astia din articol sunt parfum. Si nepretentiosi. A, si tot asa, prin alte tari daca-i doare o unghie sau au fost un pic criticati de sef, gata, concediu medical o luna. Tot ai nostri ca brazii pan’ la urma .
Eu una sunt „in depresie” de ieri cand am avut o revelatie, si anume ca totalizand timpul total muncit in cei 15 ani de munca si convertindu-l in echivalentul timpului legal din Franta (35 ore pe saptamana) imi rezulta ca am muncit echivalentul a 25 (!?!) de ani ai unui francez normal. Adica as putea sa ies la pensie linistita…
Din punctul meu de vedere, strategia de angajare pe care a aplicat-o respectivul angajator a fost gresita (inca n-am inteles daca era o firma obisnuita sau era firma de recrutare resurse umane). Din articol constat ca au fost selectati pentru interviu numai fatuci si baietasi, deci tineri absolventi lipsiti de experienta, si atunci ma intreb care a fost varsta maxima de selectie. Dupa care imi pun intrebarea de ce nu au apelat la o firma specializata in resurse umane…. Si ajung sa am o RETICENTA in ceea ce priveste seriozitatea continutului articolului, privindu-l mai degraba ca o ponegrire a pietei fortei de munca din Romania, probabil in scopul scaderii pretentiilor salariale
Inteleg frustrarea, dar nici job-ul nu era de asa natura sa atraga altfel de oameni. Nu prea se bate lumea pe joburile in vanzari.
Exista talent si dedicare in Romania, dar nu o sa aplice pentru asa ceva, in general oamenii ambitiosi isi doresc ceva mai mult, sau macar ceva care poate sa duca la mai mult.
Normal ca sunt multi retardati care au impresia ca-ti fac o favoare ca se prezinta la interviu si trateaza angajatorul ca pe un chelner la restaurant. Dar asta nu inseamna ca aceasta este „piata muncii” din Romania.
Salariul mediu BRUT in Romania este de aproximativ 2000 de lei. Angajatorul vrea sa ofere un salariu brut cu 50% mai mare decat cel MEDIU pe tara si banuiesc eu, are pretentia sa gaseasca un angajat cu 50% mai bun decat angajatul mediu din Romania. In schimb gaseste doar candidati varza, ceea ce si atrage atentia aici. Si citesc pe urma ca angajatorul e vinovat ca se asteapta la genii la un asemenea salariu.Sunteti complet rupti de realitate.
E plin de destepti prin comentarii, dar niciunul nu are coaie sa-si deschida propria firma sa vada cum e. Doar comenteaza. De asta avem de 4 ori mai putine firme in Romania decat in tarile civilizate (un deziluzionat spunea mai devreme intr-un comentariu ca vai toata lumea isi face firme. alt rupt de realitate). Ca suntem o tara plina de lasi care doar comenteaza, au pretentia sa primeasca si sa faca, daca e posibil, cat mai putin. Ca eu valorez domle. Fa-ti firma, si incerca sa vinzi ceva. Si vezi acolo ce valoare ai. Dar e nasol, e cu munca, riscuri, multe probleme. Nu esti multumit de ceva? Schimba. E piata libera. Si cand o sa ajungi sa ai propria firma iti dai seama ca valoarea ta nu are nicio importanta. Conteaza doar valoarea pe care o poti oferi clientului. ATAT. Nimic mai mult. Nu are importanta ce valoare crezi tu ca ai. Ci doar ce poti sa oferi celui care iti da bani in schimb. Ceea ce ar trebui sa fie valabil si in relatiile dintre angajat si angajator. Dar cati constientizeaza asta? Prea putin din ce vad aici.
tu zici ca in Buc. unu’ mai destupat se angajeaza in vanzari pe 2000lei? buna asta
pe banii astia tre’ sa schimbi sistemul: fa angajari de la Barlad si lucrati „la distanta” sau externalizeaza serviciul la o firma de acolo…
SAU asigura-le cazarea
Din pacate… chiar nu ma mai mira nimic! Am fost invatati sa oferim putin si sa cerem mult! Groaznic!!!
Buna,
Si eu am avut ieri o experienta scavagista, as putea spune. Am fost chemata a treia oara pt a da proba practica, proba care a constat in a face o determinarea a competitiei pe 15 produse ale companiei, cu specificatii amanuntite, diferente de pret, imbunatatiri la care ne gandim. Efectiv intocmit raport in excel si prezentare power point. Asta a fost proba 1, proba 2 – formularea unei propuneri de colaborare insotita de o oferta personalizata catre un potential client. Proba 3 – testul de engleza care a constat in scrierea unui mail catre un furnizor care a trimis niste produse neconforme comenzii date. Proba 4 a fost o problema de logica, iar proba 5 – un test de memorie si un test de personalitate.
Proba 1 a fost cea mai solicitanta care a necesitat foarte mult timp si resurse.
Nu am avut limita de timp, dar am plecat de acolo dupa 5 ore. Timp in care nu am avut cum sa ne ridicam de pe scaun ( am fost chemate 3 persoane la proba practica).
Tin sa precizez ca salariu oferit de aceasta companie este mai mic decat cel specificat in postarea de mai sus si fara celelalte avantaje( telefon, laptop sau masina de serviciu). Singurul lucru la care ma pot gandi e ca acele rapoarte si prezentari trebuiau facute de cineva din companie, dar s-au gandit ca mai bine sa aiba de unde alege si au pus pe altii sa faca acest lucru pentru ei.
Sincer sunt interesata si eu de acest job in vanzari. As dori sa-mi dati o adresa de mail la care as putea trimite un CV.
Multumesc.
@Dan, salariul mediu NET in Bucuresti este 2200 lei. din post se intelege (ASE, Poli, RATB) ca vorbim de Bucuresti, nu de restul tarii. si se ofera 1500, 2/3 din salariul mediu. se obtin cei mai de jos 2/3 de candidati din cei sub medie
Sunt si eu interesat sa aflu mai multe despre compania in cauza, daca mai este valabil anuntul.
Multumesc.
Bine ca nu luam salariul mediu pe un sector sau salariul mediu din Pipera. Sa ne raportam la el. Mi se pare de bun simt sa ai un salariu de proba in primele 3 luni. Cine vrea sa faca treaba nu sta intr-un salariu pierdut in 3 luni, ca sa demonstreze de ce e in stare. Nu uitati ca in momentul in care esti angajat, angajatorul iti ofera un cec in alb de incredere. El habar nu are cum o sa performezi. Si te plateste pentru asta. Isi asuma el riscul sa te plateasca, fara ca tu sa nu aduci vreun rezultat. E chiar asa greu sa se imparta riscul ala 75-25%? In relatiile intre firme, FOARTE RAR se intampla asa ceva. De obicei, riscul este purtat in mare parte de furnizor. Daca s-ar aplica si asta intre angajator si angajati cum ar fi?
Hello! Foarte interesant articolul. Legat de recrutare, de curand si eu am trecut prin asta din perspectiva manager-ului: am angajat un om nou. Din 7 oameni chemati la interviu au venit TOTI 7!! Secretul meu: excludeti HR-ul din procesul de recrutare. Eu fac descrierea jobului, eu triez cv-urile, eu decid cine este chemat la interviu, eu tin interviurile si tot eu am ultimul cuvant in alegerea finala. HR-ul se ocupa cu printat hartii ca asta fac ele cel mai bine. Nu am o problema cu cineva anume, pur si simplu din experienta mea de pana acum am observat ca in 99.99% din cazuri, HR-ul n-are nici cea mai vaga idee de ce fel de oameni ar trebui sa caute (ce studii, skill-uri si experienta ar trebui sa aibe candidatul ideal).
Pe de alta parte nici-un om, absolvent de facultate sau cu o urma de cunostinte si respect de sine nu o sa accepte un salariu de 1500 de ron – eu n-as accepta si nici macar n-am absolvit o facultate. Spor!
Orientati-va spre oamenii care stiu ce inseamna munca. Vrei studenti? Perfect! Stii deja ce iese de pe bancile unei facultati, nu e nevoie sa iti amintesc. Daca vrei ceva serios, cauta spre 35-40 ani. O sa fii surprins de optiunile pe care le ai. Chestia e ca cei mai multi angajatori vor „tineri” de maxim 25 ani cu vreo 20 de ani experienta. Pana la urma, primesti fix ceea ce oferi.
Vad ca nu vrei femei la angajare (chiar daca nu spune, orice femeie poate avea un copil… ca se intampla la 6 luni sau un an, e alta poveste; tipa care ti-a spus in fata a fost onesta).
Iar in alta ordine de idei, n-ar strica sa te reorientezi: majoritatea studentilor au si alte optiuni de munca plus multe alte optiuni de a se intretine pe bani putini. Americanii aveau o idee fixa la angajari&promovari: primii pe lista erau cei casatoriti, cu datorii in banca (sunt oamenii cu cel mai mic procent de schimbare a slujbei, docili, muncitori pentru ore suplimentare si deschisi la orice oferi).
Inainte sa cauti ceva, get a reality check. Cu drag, un headhunter
Angajatorul
a comentat:
9 Aprilie 2014 at 10:40 pm
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
@Cristi, o sa ajungi departe cu mentalitatea asta. Departe de a realiza ceva
Daca eu sunt cel vizat(discutia cu mopul) de comentariul de mai sus (ca am observat ca suntem 2 cu acelasi user, ) iti raspund ca in cazul meu, inca mai exista sanse.
In cazul tau lectia ti-a fost deja predata si uite ca nu ai realizat atat de multe cum sperai. Poate nu esti un patron atat de bun. Poate preturile negociate de tine cu beneficiarii sunt mici si poate din acest motiv iti platesti angajatii asa prost. Poate…
E greu sa fii angajator si sa te mai cheme si SRL in general. In Romania e si mai tragic. Cat am fost SRL imi plateam si salariul meu, pe 4 ore pentru ca statul te beleste ca pe miel cand e vorba de dari.
Defapt problema mare, in ochii mei, este legata de incompetenta mngmtului de a vinde foarte scump, astfel incat sa isi permita sa produca relativ scump,
Deasta fuge lumea la multinationate. Acolo, planul e facut. Cand apelezi la o multinationala sa iti presteze ceva, te beleste de bani. Din banii aia isi permite sa dea hotel si masina angajatului + laptop si telefon schimbat la maxim 2 ani fara sa fie considerat beneficiu.
Toata lumea isi revarsa in final, incompetenta pe angajati. Ia renegociaza contractul tau, si mai pune inca un 0 in coada sau un 1 inainte si sa vezi cum iti permiti sa oferi 3000 pt. start. Sa vezi atunci concurenta.
@gabi
– ce semnifica cuvantul RETICENTA ? (ai grija, se pare ca reticenta clientilor este caracteristica de baza in relatiile firmei)
– unde te vezi peste 3 ani, eventual impreuna cu clientii reticenti
– sa mai barbieresti din lista cu succesurile si esecele din viata de pana acum, mai ales daca esti un tanar absolvent, probabil ai avut o gramada din fiecare
Bafta
@infrig(144.) esti pe langa stai jos nota 2 !
normal ca un angajat trebuie sa produca de minim 3 ori fata de cat „consuma” firma cu el, de ex. : eu te platesc pe tine cu 1500 ron , tu imi produci de 1650 ron pe luna (cu 10% mai mult) sau 2250 ron pe luna (cu 50% mai mult) asa cum ai specificat tu.
Intrebare de baraj : de cate sute de idioti de angajati ca tine (la fel de productivi), am eu nevoie ca angajator sa platesc macar furnizorii si utilitatile plus impozite si alte taxe si cacaturi ce tin de conducerea si administrarea unei afaceri/firme … sa mai pomenesc ca pe langa astea am nevoie si de profit ca pana me de-aia traiesc , ca sa prosper sau p..la mea tu consideri ca sunt nesimtit ca am nevoie de oameni productivi si competenti , nu de „legume” ca tine care imi vegeteaza pe feisbuci prin companie ca sa dai like la mucoase de 14 ani…
@razvan: Ai dreptate. Era dimineata si nu prea am dormit noaptea. In ceea ce priveste scrisul cu i din u si i din a eu sint mai conservator. Pe vremea mea asa se scria si iti dadea peste mana daca scriai cu i din a sau i din u. Astfel ca am ales sa scriu in continuare asa si sa-mi asum aceasta „greseala”. Oricum speram ca e mai interesant fondul si nu forma.
@infrig: mi-as dori ca toti cei care considera ca noi patronii sintem asupritorii clasei muncitoare, sa schimbe tabara si sa se faca ei patroni macar si 6 luni. Am sa-ti explic cum sta stituatia cu cei x3. Daca tu de exemplu vrei sa castigi 2500 de lei net. Pentru acesti bani se platesc impozite de aproximativ 2300 ron. Deci minim x2 trebuie sa produci ca sa pot plati si impozitele venitului tau. Apoi fiecare angajat are niste costuri asociate si niste costuri fixe ale functionarii societatii pe care deasemena eu trebuie sa le platesc ca sa nu dau faliment. Considera ca macar inca 50% din salariul net. Si la final vreau si eu sa am profit din activitatea pe care o depune salariatul meu pentru ca motivul principal pentru care investesc tip si bani intr-o afacere este sa castig bani. Si aici pune macar inca 50%. Uite asa am calculat eu ca minim trebuie un angajat sa produca x3 pentru ca sa fie eficient.
Comentariul meu precedent este „Hidden due to low comment rating”. Am fost suparat putin pana mi-am adus aminte ca tara are nevoie si de gunoieri.
Succes, ma intorc la jobul meu bun, la o firma de top, cu perspective de viitor, si cu recruiteri care ma cauta saptamanal doar pentru ca am avut decenta sa raspund la o intrebare.
Prea dramatic tot ce ai scris, bro. Prea blogger-esc
Eu nu cred ca a fost asa.
am uitat sa scriu despre Je la interviu acum 12 ani pt un job banal cu un psiholog proaspat iesit de pe bancile unei facultati care mi-a luat interviu de 2 ori din pacate .
la primul interviu :
El – daca presedintele Romaniei ar fi un animal, cu ce animal l-ai asocia?
Je – nu stiu nu m-am gandit la asa ceva , nu imi place politica nu ma bag.
El – dar insist sa-mi rapundeti la intrebare !
Je – cartita !
El – de ce o cartita ?
Je – pai cartita e la fel de chioara ca si intrebarea asta a ta irelevanta pt mine si postul pt care dau interviu ! m-am ridicat am salutat si am plecat.
a2-a oara dupa 6 luni tot de prostul ala am dat , acelasi post si pe la mijlocul interviului ma intreaba :
El- prietena aveti ?
Je- nu am o relatie stabila momentan !
El- de ce nu?
Je- pt ca sunt Homo ! vrei sa ne intalnim intr-o seara ceva? dar sa sti ca sunt activ si nu sug! m-am ridicat din nou si am plecat.
dupa cateva saptamani l-au dat afara pt ca punea intrebari tampite si era un dobitoc.
PS: la scurt timp dupa concedierea dansului am fost chemat la interviu si dupa 10 min si 5 intrebari am fost angajat.
@ Angajatorul
Am citit deloc cu surprindere articolul dumitale si pot sa spun ca nu ma surprinde deloc. Explicatiile si denigrarile sunt teribil de detaliate, „perlele” la fel. Sunt in schimb FOARTE curios cu suna anuntul postat.
Pun pariu ca lipseau cu desavarsire referintele la salariul oferit si era blocat in aceleasi platitudini vcazute si revazute in atatea anunturi de angajare de la inceputurile „capitalismului” in Romania incoace.
Platitudini seci pe care le intalnim si in articolul de fata, ” echipa tanara si internationala” trecut ca avantaj de exemplu.
Un alt cretinism din aceeasi categorie „oferim avantajul lucrului intr-o echipa tanara si dinamica”, sau telefonul si masina de serviciu considerat tot avantaj, ceea ce in traducere ar suna ca un fel de ” angajam sapator de santuri, oferim cazma”.
Cumva exista pe acolo si sintagma „salariu fix+bonus in functie de rezultate”?
Pentru ca o asemenea „compunere” va reusi sa goneasca in doi timpi si trei miscari pe cineva care ar putea fi interesat de asemenea job. Explicatii mai jos.
1500 lei/luna poate fi un salariu ok. Pentru o anumita categorie de varsta.
La 21-22 de ani, cu talent in vanzari si dorinta de a invata poti sa te inchipui lucrand 3 luni pe 1500 si 2 ani pe 2000. Parintii inca iti mai trimit bani de-acas, si 1, maximum doi ani sunt indeajuns pentru a-ti forma o experienta relevanta.
Suma asta iti permite sa imparti o chirie cu un amic sau cu jumatatea mai buna, sa-ti asiguri o iesire la film si una in club pe saptamana fara sa sari calul si ceva haine o data la doua luni. Pentru un om de 22 de ani cu capul pe umeri e de ajuns.
De asemenea, poate fi deajuns pentru un om cu aparenta experienta dar aflat in nevoie de bani ( sunt si pe-aici destui). Asa-zisa „plezneala” in care prinzi la angajare un om care valoreaza la rece dublu, dar e momentan in criza personala. Solutia e perdanta pentru ca banii oferiti unui asemenea angajat nu vor fi indeajuns. La 28-30 de ani nu poti trai din 20 de miliooane, cel mult sa subzisti pe banii cuiva. Pana la varsta aia cei care s-au tinut de treaba au deja 6-8-10 ani experienta de lucru si doar intr-un caz exceptional ( boala, moarte in familie, divort) vor mai accepta sa lucreze pe banii aia. Cel care au 30 de ani si n-au experienta sau accepta sa lucreze pe banii aia au ceva gresit din start. Ori planuiesc sa nu faca nimic, ori nu sunt in stare de nimic ori sunt din categoria celor prezentati mai sus.
Prin urmare „angajatorul” ar trebui sa caute proaspat absolventi (aia cu „scuala vieti” care „nu se incurca cu hartiile” nu vor face treaba buna) la inceput de cariera, pe care sa fie constient ca fie ii va pierde in 2 ani fie va trebui sa-i avanseze sau sa-i plateasca mai mult.
La o firma mica, de obicei avansatul e scos din discutie, ca „n-ai unde” decat daca mai creste firma.
De platit mai mult, slabe sanse, sau doar vorbe. In Romania, cresterea salariala are loc de obicei odata cu schimbarea de job. Sau la amenintarea schimbarii ( moment in care un om capabil nu va mai accepta cresterea).
Doar ca „Angajatorul” nu stie nici el prea bine ce vrea. Altfel ar scoate un anunt cumva mai tintit, in speranta ca „prinde la plezneala”
.>Continuare
si speranta asta cu „plezneala” e indreptatita. Pentru ca intr-adevar poti sa dai de-un om foarta capabil care sa stea la tine 6 luni si sa-ti aduca triplu fata de un altul, tu apoi putandu-i sa-i oferi salariu dublu. Doar ca ai sanse mai mari sa castigi la loto cumparand bilete doar de onomastica.
Angajatorul poate prin urmare sa traiasca cu speranta – si sa moara cu regretul.
Daca mai adaugam si termeni cretinopati „din putul gandirii” precum „un om care sa munceascda pentru a-si indeplini visele” si intrebari vetuste din categoria „peste 3 ani” reteta e completa.
Omule, tu esti pe bune? Uite, de exmplu visul meu e sa urc pe K2. Cam cum ma poate ajuta asta lucrand la firma ta? Punctuala asa: ce-mi oferi in legatura cu visul meu? Si in plus, daca vrei sa afli cum gandesc de ce nu ma intrebi despre, nu stiu…sansele ca proiectul SETI sa descopere viata extraterestra..sau ce as face daca as fi la cafenea si-as vedea doi rinoceri fugind pe strada. ORICE infara de intrebare aia care ma face pe mine, tanar capabil si educat, care are „simtul vanzarilor” sa te consider complet cretin si sa ma duc altundeva.
Pentru ca oamenii astia capabili si fara pretentii MATERIALE mari la inceput, gandesc pe termen lung si nu vor lucra undeva unde nu le va folosi.
Pana mea, daca am 21 de ani si am intelugenta si capacitate de munca peste medie n-am sa ma angajez pe 15 milioane la „Excavatorul IMEX SRL” ci o sa ma duc sa fac practica gratuita la HP direct. 6 luni acolo si pe urma mai vedem.
Asa ca tie iti raman astia picati de pe haifaiv. BAFTA!
Concluzia?
„Angajatorul” da la undita cu rama in Colentina si se asteapta sa pescuiasca rechini. Si se plange ca nu prinde nici macar crap, iar broastele au raie.
Succesuri!
Eu cred ca nici nu stiti sa selectati din cele 200 de cv-uri persoanele care merita sa ajunga in faza de interviu. Eu, de exemplu, aplic la 50 de joburi pe luna si nici macar nu primesc mesaj ca ar fi citit cv-ul. Iar daca cv-ul a fost citit, nu vad motivul pentru care nici macar nu sunt sunat sa fiu intrebat de sanatate; iar cv-ul va asigur ca arata f bine, deci nu incercati sa imi argumentati cu asta. Sorry, dar se pare ca nici HR-ul nu mai e ce a fost.
@oreste
)
– in cei putini ani de cand activez pe piata muncii nu am prea avut parte de astfel de clienti; banuiesc ca stiu sa ascult atunci cand trebuie sa ascult si sa pun intrebarile potrivite atunci cand se evita anumite lucruri
– cu putin noroc intr-un loc unde sa fac in continuare lucruri ce imi plac si din care sa castig bani frumosi (adunand succesuri si evitand esece, merge?
– chiar inca student
Multumesc!
Sunt total de acord! Sunt multi cretini si idioti care habar n-au pe ce lume traiesc si vin si ei la un „job”. Poate le merge norocul…
Ceea ce imi displace si ce ma enerveaza la culme, e ca ii tratati asa si pe cei care sunt capabili de ceva. Pe cei care fac eforturi colosale ca sa ajunga macar la un interviu pentru postul respectiv. Ii tratati in asa fel, incat aleg singuri saracii sa renunte si poate sa se duca undeva la o ferma la tara. Asta pentru ca nu au cum sa intre in domeniul pentru care au invatat atatia ani si unii chiar au facut si practica, deci au experienta.
Eu sincer nu am reusit performanta sa trec de un interviu facut de o companie de HR. De ce? Simplu… daca esti introvertit, esti exclus din start. Dar domnilor din HR, a fi introvertit NU este o boala! Ci este pur si simplu asa cum sunt unii oameni (jumatate din popendulatia planetei). Si pe langa asta… in domeniul in care lucrez eu, pentru a fi programator sau web developer, cam trebuie sa fii si introvertit (la noi in tara nu se tine cont de asta).
Pe langa asta, nu exista educatie! Sigur exista niste articole pe net cu privire la ce-ai putea raspunde la intrebarile pe care le puneti voi, dar sunt ca un fel de replici de agatat standard. Nimeni nu spune pe nicaieri care anume e scopul acelor intrebari si ce anume ar fi considerat un raspuns bun. Astfel de intrebari sunt considerate intrebari capcana.
Sunt sigur ca daca cineva ar face un blog pe tema asta, prin care sa-i educe pe saracii candidati, ar avea succes destul de mare, poate chiar si profituri. Si nu ma refer la sfaturile care le dau cei de la eJobs sau Best Jobs, care sunt cam trase de par si fix de la ei vin oamenii cu replici fixe, invatate, la intrebarile voastre.
Sau poate ca toate chestiile astea ar trebui predate in scoala sau la facultate. Oricum avem atatia oameni care fac facultati, incat au devenit irelevante.
Personal cred ca exista o neconcordanta intre ceea ce faceti voi ca HR si ce face popendulatia. Asta afecteaza foarte grav si companiile. Dar ma bucur ca o face! Ma bucur ca le provoaca atata suferinta! Poate cineva, candva, se va ridica si va face ceva in privinta asta!
@dan: m-a amuzat cand ai zis ca „ai ajuns software tester”.
Eu sunt software tester pentru ca asta imi place sa fac si, dupa cativa ani de experienta, am ajuns relativ ok la meseria asta.
Am foarte multi amici in domeniu si 80% dintre ei sunt foarte multumiti de ce fac si de salariu, deci daca tu nu esti in momentul de fata e foarte probabil sa fie vina ta.
Chiar sunt curios la ce firma lucrezi si ce experienta ai de vorbesti cu un ton asa de amar (sau cel putin asa l-am perceput eu).
Ah !!!
Cu cateva mici execeptii, gasesc foarte placute aceste comentarii acide. O reactie unitara ca o revolutie.
Va multumesc taaare mult ! Crezusem ca sunt singurul care nu credea in fabulatiile asa zisului Angajator.
„Rămân la masă…și mă gândesc că e logic de ce nu avem cine știe ce investiții străine în România.”
Si, spre deosebire de majoritatea, am avut oportunitatea de a colabora cu callcentere. Are cineva idee care este „rulajul de personal intr-una din aceste companii, in 2 ani ??? ghiceste cineva ??? poate ne zice Doamna ramasa la masa/investitoarea – 241 de persoane !!!! si astia-s, saracii veniti, pe contracte de „proba” 3 luni – dau telefoane ca animalele/fac „calificari” / mint in numele angajatorului sa haleasca baze de date si, daca pot, mai vand si ei ceva…
eu zic ca madam investitoare angajator si femeie de HR, gospodina acasa si iubita sotului ei si-a cam epuizat piata…
As fi tare curios sa stiu ce rulaj de personal a avut compania pe care o reprezinta in ultimii 2 ani.
Citesc textul si ma minunez… Chiar nu mai sunt la curent cu ce se intampla pe piata muncii in Romania, dar tin monte ca atunci cand inca eram in tara (nu mai departe de acum 4 ani) un job ca asta era considerat de vis si riscai sa nu il obtii doar pentru ca erai/pareai overqualified…. In niciun caz nu pentru ca nu pe prezentai la interviu sau si mai rau, te prezentai de Parca scopul tau era sa NU obtii jobul….
Deci cum? 2000 ron net + masina de serviciu pentru agenti de vanzari online? Nu reusesc sa inteleg la ce le-ar fi folosit masina in afara de entertainment. Puteai sa gasesti totusi un scenariu mai plauzibil.
Per ansamblu îți dau dreptate. Sfaturi nu îți pot da prea multe, dar îmi permit să-ți cer o favoare: ce răspunsuri pot fi considerate potrivite pentru întrebarea ”unde te vezi peste trei/cinci ani?” ?
.
Îți pot oferi în schimbul favorii relatarea câtorva experiențe din tabara cealaltă
@ Floricica.
„de vis”? Acum 4 ani aveai 19 si traiai in Barlad?
Potoliti-va ma. E un job bun pentru 21 de ani, e un job ok pentru 23 de ani . De la 25 in sus e pentru retardati.
Apropo de site-uri precum ejobs si bestjobs, eu nu am incredere in ele si nici nu mi-au adus niciun interviu. Mai mult, CVul a fost vizualizat doar o singura data in ultimii 2 ani. Hipo.ro e o exceptie, acolo rata e mult mai buna si am intrat intr-un proces de recrutare foarte ok prin intermediul lor.
La mine au mers recomandarile- prin prieteni, prin cunostiinte, prin amicii surorii, prin prietenii prietenilor si asa mai departe. Macar asa te asiguri ca omul de la HR primeste CVul si, in cele mai multe cazuri, daca te potrivesti cat de cat cu ce cauta, te cheama si la interviu. Aici NU ma refer la pile sau obligatia HRului de a angaja persoana respectiva, ci pur si simplu la recomandarea unei persoane direct catre HR sau managerul in cautare.
Tu crezi ca daca postezi de pe shutterstock si dai link la sursa e ok? Pozele astea ai voie sa le postezi daca le cumperi, gogule!
@gogosarul: ești retardat?
Si eu sunt in situatia in care caut un agent de vanzari in Bucuresti si Cluj pentru 3 platforme online. Pana in acest moment am primit vreo 15 cv-uri. Le-am raspuns personal tuturor aplicantilor si i-am intrebat de o zi si ora la care putem avea o discutie telefonica. Din 15 e-mailuri trimise am primit 1 raspuns. Nu foarte mare interes.
Dupa discutia cu persoana care a raspuns am aflat ca a intalni clienti inseamna „a freca toata ziua drumurile” si mi-am dat seama ca exista o problema. In cazul in care Vali doreste sa dea adresa mea de e-mail celor interesati si seriosi, astept un e-mail din partea voastra.
Nu am pretentii de diplome si zeci de ani de experienta. Pretind doar bun simt, ambitie si entuziasm. Restul le rezolvam.
S-a intamplat in Romania
– 2008 – contactat dupa 3 zile de la terminarea facultatii, trecut prin 5 etape de interviuri, angajat la multinationala pentru care lucrez si acum; salariu net 1700 RON care nu s-a schimbat in primele 10 luni
– 2008-2009: am intalnit cativa oameni exceptionali atat in companie cat si in afara ei, am copiat abordari, am „furat” profesie, am carat dosare pentru a le putea citi pe parcurs (nu va ganditi la prostii, strict pentru a prinde imaginea de ansamblu a ceea ce se intampla intr-un astfel de conglomerat). Am intalnit si oameni slabi, foarte slabi, atat la nivel profesional cat si uman. Nu ii mai tin minte, retin senzatia. Ah, si mai erau cei multi, care nu stiau ca exist. Unei carpe ii constientizezi existenta, eu nu eram nici macar o carpa.
– 2009-2010: am muncit ca nebunul, am pus intrebari, am inceput sa ofer si eu raspunsuri, am facut greseli – eram pe entry level, probabil cel mai bun moment de a face greseli si de a experimenta. O persoana din top management mi-a aflat prenumele.
– 2010-2011: apare o pozitie in alt oras, sunt intrebat daca ma intereseaza, dupa 3 zile eram acolo. Castigam 6000 RON pe luna si gestionam dosare de aprox. 5 mio Eur. Au urmat primele nopti in care ma trezeam la 3 jumate cautand solutii sau visand chestii legate de job. Cel mai cunoscut head hunter din Romania mi-a spus, intr-o intalnire la care am participat invitat de catre el, ca nu am ce cauta in management pentru ca nu imi doresc suficient de mult acest lucru. Se pare ca atat ar fi suficient – sa iti doresti…. Mare porcarie.
– 2011-2014: o alta pozitie, un alt oras. Herastraul se vede frumos de sus. Primele sedinte de board, primele decizii reale. Oare lucrurile se intampla prea repede? Prima imbolnavire relationata stress-ului. 11,000 RON pe luna. Nu exista zi in care sa nu ma intreb ” oare merita?”
In tot acest timp am fost la un singur interviu la o alta firma.
Am uitat sa precizez – sef de promotie, burse in 2 tari, IQ mediu spre ridicat, inteligenta emotionala ridicata. Singurul motiv pentru care ofer exemplul meu este acela ca imi este cel mai cunoscut, insa am colegi si prieteni cu traiectorii similare.
Concluzia mea e destul simpla – in Romania se poate trai ok si poti practica o profesie care iti place. In mod absolut surprinzator, da, va trebui sa muncesti. Si inca o chestie – terminati cu HR-ul. Ei sunt un instrument, doar atat, o resursa ca si mine si voi. Ei au rolul lor. Sa stii sa treci de un HR slab si sa obtii job-ul e la fel de important ca a obtine/mentine un client important dar mai putin inzestrat de la natura.
@bicisnic , masina e un avantaj gandit sa aduca candidati (mai ales din zonele limitrofe gen Voluntari, Pipera, zona de sud a Bucurestiului). La fel cum un concediu platit pe an in limita a X RON poate sa fie (la alte firme concurente) un alt avantaj.
@Vlad, orice raspuns de bun gust.
@Tudor, la prima fisa de job postata de mine rezultatele au fost similare. Apoi am adaugat bonusurile si masina de serviciu ca beneficii.
@Andrei Potorac
400 de proiecte? Da’ ce faceai? Umflai roti de bicicleta? Sau tu oi fi Veverita BC?
Cata aroganta!
Lucrez in domeniul ospitalitatii. Am primul contact cu un turist/client in receptia hotelului. Ultima scoala absolvita este un colegiu economic ,cu bacalaureat si atesta de tehnician in turism. Lucrez pe functia de receptioner de 3 ani si jumatate. Cand am dorit sa avansez la un hotel de 3 stele catre unul de 4 stele in Bucuresti- a trebuit sa accept un salariu net de 700 lei in prima luna pentru, un program de lucru 12 cu 24 ,12 cu 48 . M-am vandut foarte bine : am trimis o scrisoare de intentie, am stiut la ce job am aplicat, am stiut cerintele postului, in cadrul interviului am repetat de maxim 3 ori ca nu cunosc un program de gestiune hoteliera ( Fidelio V8)- darsunt dispusa sa invat si invat foarte repede
Interviul il avusesem la ora 13 unde am avut o tinuta casual- camasa alba, vesta gri, jeans si balerini, iar la ora 19 primisem telefon ca am luat interviul. Stiam ca o sa iau interviul pentru ca :
1- nimeni nu va lucra pe un salariu de 700 lei, 2- am experienta in domeniu , sunt o persoana care zambesc des ( zambetul, amabilitatea, orientarea catre client- pein oferirea de informatii- sunt calitatile ce ma recomanda
Din a 2-a luna- salariul va fi de 1000 ron.
La facultate- nu am stat decat 2 ani si jumatate din 4.
Politehnica – Ingineria dezvoltarii rurale durabile. De ce nu am terminat facultatea? Cu ce sa incep? Eu nu am nevoie de informatii care nu le pot aplica practic, nu am nevoie ca in perioada practicii sa sterg praful in laboratoare si sa car mobila prin facultate. Si sincer Politehnica e plina de persoane venite din provincie care din teama sa fie respinse la un examen – nu au curajul sa spuna cu argumente profesorului cand nu are dreptate .
Nu mi se par normal sa invat teoretic despre roti dintate si
angrenaje- ca apoi sa fiu femeie de servici in cadrul facultatii.
Un raspuns pertinent la intrebarea :” unde te vezi peste 5 ani” la mine a fost urmatorul : „Este nerezonabil in dinamica lumii de azi sa mai facem planuri pe termen lung , si ca ne-am folosi mai productiv resursele cautand sa valorificam cat mai bine momentele care ni se dau, in loc sa ne plangrm ca n-o sa iesim la pensie dintr-un loc. Nu conteaza unde voi ajunge peste 5 ani, cu conditia sa fiu acolo unde nu as fi indraznit sa ma visez cu 5 ani in urma.”
Asta cu avantaje masina, telefon, laptop depinde cum le privesti. Aveam o colega care dupa program isi lasa telefonul mobil pe birou si laptopul.
Avantajul e urmatorul
– masina sa te deplasezi dupa program la clienti, ca na clientii au si ei un job, nu-si iau ei ore libere in timpul programului. Deci de regula trebuie sa te deplasezi la ei dupa program
– Laptop – laptopul ti-e dat nu ca sa joci Starcraft ci ca sa lucrezi de acasa cand ti se cere, mai exact seara, noaptea, in weekenduri
– Telefonul? Ati fost sunati vreodata la 2 noaptea ca e o problema in productie si au nevoie de tine imediat sa deschizi laptopul sa ii rezolvi? Dar la 5 dimineata?
Ana-Maria Ganescu,
Draga mea, daca tu ai impresia ca”te-ai vandut bine” pe 1000 de lei pe luna te felicit. Si avantajul tau prioncipal a fost ca „nimeni nu mai venea sa lucreze pe salariul ala” si ca zambesti mult.
Ori trollezi masiv ori minunata lume noua are nevoie de mai multi oameni ca tine. Serios.
Pot sa te intreb ceva si sa nu-mi raspunzi din filme?
UNde stai, si cum traiesti din 700 de ron pe luna? Ca la banii astia, pentru balerinii si vesta gri de la interviul urmator trebuie sa faci imprumut la banca.
Ce ma mira nu e ca tu accepti sa lucrezi pe 700 de ron… la naiba, la cat poti supravietui din banii aia ai putea sa lucrezi si gratis. Ci ca gasesti mandrie in chestia asta, desi aparent e al doilea job si ai vreo 4 ani experienta.
Mandrie ma. Cum „le-ai zis-o tu” cu indrazneala si ala 5 ani. Condoleante!
2000 de roni salariu…este foarte bine…insa intr-un oras ca si Bucurestiul multi tineri uita ca totusi suntem in Romania, desi am terminat o facultate nu am avut de ales si m-am angajat in provincie, in zona unde locuiesc pe un salariu de 800 de lei fiind casier la un supermarket. Sunt vremuri grele pentru toata lumea, iar daca preferi sa stai acasa inseamna ca iti permiti.
@Cristi1, nu la tine ma refeream, cred ca sunt mai multi Cristi
Dimpotriva in comentariul meu precedent chiar spuneam ca inteleg logica ta.
In ambele cazuri informatia in speta nu e relevanta.
––
@Habarnam – asa cum spuneam in postul initial locul de munca prezenta CLAR salariul, bonusul si conditiile de bonus. Atat in categoria „salariu” cat si in fisa jobului propriu zisa. Eu stiu o chestie – nu iti convine = nu aplici. Mi se pare de un cretinism maxim relatia nu iti convine = aplici in prima faza = nu te prezinti la interviu sau o faci la misto.
––
@Habarnam – viata mea personala si realizarile mele nu sunt subiectul articolului. Si nu au nici o relevanta. Daca postez ceva pozitiv o sa fiu acuzat ca ma laud. Daca nu postez nimic, sunt atacat ca nu am realizari
––
@Fane Mana Calda, din cei care au trecut de cele 3 luni de contract determinat, din 2006 pana in prezent, au plecat doar doi – si cu recomandarea mea. Am si oameni in firma care castiga de 6 ori salariul mediu pe Bucuresti insa muncesc cot la cot cu mine, si mi-au castigat increderea de-a lungul timpului. Nu isi inchid telefonul la 16.01, si nu au gandirea de care dai dovada. Sunt oameni care rezolva probleme, nu oameni care asteapta sa pice bani din arborele fericirii. Oameni care nu au o problema sa se suie in avion poimaine sa se intalneasca cu un client in Roma, sau in Madrid, sau in whatever. Insa NICIODATA nu o sa ofer entry la fara experinta mai mult decat salariul MEDIU pe orasul de angajare. In prima faza, 3 luni, pana ne cunoastem. Daca ma impresionezi si iti faci treaba, e o alta discutie. Insa nu poti emite pretentii din ziua 1.
––-
@C. frumos exemplu
@Fane Mana Calda / si ma refer aici la cei care imi sunt si asociati in firma. Nu toti au fost asociati de la inceput. Unii si-au castigat dreptul ulterior. In multe firme se intampla asta.
@Luci@n: Lucram in IT, ca si acum. De ce zici ca e aroganta? Crezi ca mint, nu?
Ironic este ca pe bicicleta am invatat sa merg abia dupa 25 de ani, pentru ca fix de biciclete si roti de umflat nu am avut timp. Lucram cate 12-16 ore pe zi, ca si acum.
@ Angajatorul : )
Apreciez daca ai citi comentariul #141 si as primi si un feedback, precum altii dintre cei care au postat. Multumesc : )
despre „Avantaje”
eu vreau motocicleta de serviciu. in vanzari tre sa ajungi repede. cu masina ajungi la pastele cailor
telefon, laptop? daca nu esti minim director executiv sau medic cu pacient in criza, nu vad de ce te-ar deranja angajatorul in afara celor 8 ore de program cu orice. auzi telefon la 2 noaptea ffs.
cei care se lauda ca muncesc 16 ore pe zi sa se duca in china. cand mai dormiti fratilor? mai fwteti? va spalati? cand ati vazut ultima oara lumina soarelui? pentru ce traiti?
Nu va mai lamentati de generatia asta!
Tot pentru ei trebuie sa facem campanii, sa vindem produse, sa scriem articole, sa facem audiente.
Incercati sa-i intelegeti altfel nimeni nu va castiga.
Acelasi om de la interviu o sa-ti intre in showroom sa-i prezinti o masina, sa-i vinzi o vacanta, o plasma, un Iphone, etc. Si ce-o sa faci, o sa razi superior de el si o sa selectezi numai clienti destepti, punctuali si muncitori?
@mm: O buna parte din oamenii din generatia asta, cei la care face referire articolul, dupa cum se vede mai sus, primeste oferte salariale care-i ajung, cu ceva noroc si multa cumpatare, strict pentru mancare si plata utilitatilor. Astia intra cel mult in targetul vanzatorilor de dero si reclamelor cu reduceri la mancare in supermarketuri.
Clientii destepti si muncitori se selecteaza singuri; sunt aia care intra in showroom fiindca isi permit sa cumpere.
@Angajatorul
Ce parere ai despre situatia asta: dupa ce mergi la un interviu, vine seful tau a doua zi si te intreaba: „Vrei sa pleci? De ce nu mi-ai spus mie? Te pot „ajuta” sa pleci!” ? Sigur, cei doi se cunosteau. Mai exista confidentialitate in asemenea situatii? Daca noul angajator dorea referinte ii lasam un numar de telefon unde sa sune. Si vorbim de multinationale si de domeniul bancar.
1. Nu e vorba despre cat de tanara (am citit unele dintre comentarii) e fata de la HR, dar nu mi se pare normal ca o persoana fara experienta sa faca recrutarea pe un post de 10 ori mai bun ca al ei. Nu e vorba numai despre intrebarile alea sablon si ridicole de multe ori, ci si despre faptul ca trebuie sa ai o anumita experienta in a cunoaste oamenii. Stiu caz concret in care de la receptie, fata a avansat direct in echipa de recrutare. Bravo ei ca a avansat, dar nu acolo. Nu in postura in care ea decide posturile unor oameni pe criterii de 3 intrebari citite de pe-o foaie de hartie.
2. Cel mai mult imi plac interviurile in lb engleza, unde personalul HR, care face recrutare pt multinationale, iti greseste din start intrebarea si stai sa te gandesti oare cum sa dai raspunsul intr-o forma corecta, ca sa nu-si dea seama ca practic ai corectat-o si sa faci cumva sa ajungi in etapa urmatoare, ca-ti doresti postul.
Si m-am saturat sa se tot planga cei de la recrutare, ca daca unii dintre noi din postura de potential angajat ne-am relata aici experientele de la interviu, ne-ar apuca plansul. O sa zic doar ce-mi vine acum repede in minte.
Am aplicat la postul de client relationship manager. Ajung cu 30′ inainte, si mi se spune sa iau loc, sa astept. Cand sa iau loc, unde, ca era ditamai pisica pe scaun? Da, erau cel putin doua pisici in birou. Interviul bineinteles, a decurs in conformitate cu imaginea pe care mi-am facut-o din start.
Un alt moment penibil a fost cand mi-am trimis cv-ul la o firma. Nu m-a contactat nimeni…. telefonic….in schimb mi s-a dat add pe mess, luand id-ul de la adresa de mail. Asta-i abordare? Serios? Mi-e sila. Pe principiul „fiecare padure cu uscaciunile ei” ia sa nu se mai tot planga cei de la HR ca la fel o putem face si noi ceilalti de serviciile lor.
@Flat , ipotetic vorbind eu nu ti-as lua motocicleta de serviciu. Desi teoretic ai perfecta dreptate – e mai ieftina (si achizitie si mentenanta) si ai castiga mult timp, problema e alta. Daca imi pleci raman cu un activ relativ scump cu o viteza mica de rotatie. Spre deosebire de o masina pe care in secunda 2 o pot da urmatorului angajat, cu o motocicleta e mai complicat. In plus nu as vrea sa apari la o intalnire cu clientul cu casca dupa tine, cotiere, echipament, etc. Nu e profi. Iar daca clientul vrea de exemplu sa vada un utilaj, cum facem? Il iei pe motor si el te strange la piept?
–-
@So, referitor la ce spui tu, si citez „m-am saturat sa se tot planga cei de la recrutare”. Nu lucrez in HR per se. Orice detinator de firma (asociat, managing partner, fondator, etc) este insa mai devreme sau mai tarziu in pozitia de a angaja. Doar descriu o experienta.
Nici de cealalta parte a baricadei nu stam mai bine, firmele de recrutare si stimatii angajatori de cele mai multe ori sunt neseriosi, ne plimba pe drumuri la sapte mii de etape si in final fie nu-ti dau niciun raspuns (in conditiile in care dupa a mia etapa de intervievare, suni, te duc cu zaharelul) iti faci si tu ceva sperante, nu? Astepti si tu ca un idiot sa te sune sau sa-ti trimita un amarat de mail automat. Si asta nu mi s-a intamplat o data, de doua ori, ci de n ori. Plus ca pot numara pe degete recruiterii seriosi care chiar s-au sinchisit sa trimita un amarat de mail sa te anunte daca ai fost sau nu selectat.
Asa ca nu va mai plangeti ca nici voi nu sunteti mai prejos, va meritati soarta!!!
Acum am si o eu o intrebare sincera pentru „marii jucatori de HR / recruteri / etc.”
Voi puteti trai cu 2.000 / luna ?
in conditiile in care minim 600 – 900 lei este chiria fara utilitati / luna in jur de 100 – 300 lei / luna reprezentand diverse facturi, 150 – 250 lei (utilitati pe timp de vara).
Faceti voi un calcul logic in care sa includeti si oamenii fumatori, sau oamenii care nu au timp datorita jobului si mananca la munca + o masina personala si vedeti care este rezultatul
p.s: costurile afisate mai sus, reprezinta doar o linie subtire a SUPRAVIETUIRII, nu am pus la calcul, o iesire la un suc, club, o intalnire cu prietenii, iubit/a, etc.
Si dupa judecati, dragii mei angajatori
@Johnny: lol. ai idee cât e salariul unui invățător? sau al unui profesor incepător? al unei casiere la carfur?
@Johnny timp de 4 ani am locuit la comun avand o camera intr-un apartament de 3, inchiriata. Deci se poate sa realizezi ceva daca vrei in viata. Si masina mi-am luat ABIA cand salariul mi-a permis sa imi acord cadoul asta, nu din start ca apoi sa comentez ca salariile pe entry sunt mici si nu pot plati ratele. Nu ma interesează daca esti fumator sau nu. Dacă iti permiti e treaba ta. Poate si mie imi plac trufele insa asta nu inseamna ca o sa ii spun angajatorului ca salariu e de rahat ca nu imi iau din el nici cateva grame.
@Olimpiu
Trebuie sa desenez?
Daca tu spui „toate costurile asociate unui angajat” x3 eu inteleg chiar asta = adica TOATE costurile = adica de la hartia pe care o consuma la toaleta, apa din dozator, aer-ul din incapere …pana la toate taxele asociate unui salariu( inclusiv partea angajatorului) … etc, pe care corect un owner le stie mai bine.
Iar procentul dat de mine se referea obiectiv la un max 50% net(dupa plata taxelor) pt. tine ca patron, la sfarsit din netul pe care il ia angajatul.
Din ce cred eu sunt f. multi pt. care atat nu e suficient.
@sergiu
Asa e.
Suge-mi degetu’ ca „leguma”, „de nota 2” si ca facebook(n-am cont) pt. tine probabil trebuie sa scriu o carte ca sa „ma citesti”.
PS diplomatule
Ma intreb daca asa ca tine ii citesc unii recruiteri pe aplicanti in 2-ua secunde prin telefon
@Angajatorul
Daca esti antreprenor atunci trebuie sa stii ca te bazezi pe angajati. Poti folosi cativa incepatori (idioti sau genii) dar pe perioada scurta. Astia ori nu stiu nimic ori pleaca repede.
Altfel, trebuie sa ai un nucleu de angajati. Ca sa iti faci acel nucleu, trebuie sa le oferi oamenilor salariu decent si la timp. Pentru ca nu conteaza care este salariul pe piata muncii, un om iti face treaba daca pentru cele 8-9-12 ore petrecute la munca isi acopera macar cheltuielile cu casa, mancarea si transportul. Nu conteaza ca nu are nimic de facut in cele 8 ore de munca. El este angajat iar tu manager. El executa ce ii propui tu. Tu i-ai mancat timpul indiferent daca a facut sau nu ceva pentru companie. Asa ca daca nu esti in stare sa il tii ocupat nu e vina lui. El trebuie sa-si primeasca salariul. Si invers, daca nu face treaba sau nu vrea, ai parghii sa il dai afara (sa nu vii aici sa mi te plangi ca e greu sa dai un om afara… nu e interzis, doar ca trebuie urmate niste etape… asa cum este in orice tara din Europa).
Nu mai veniti cu scuza ca neamtul e mai constient. Sa vezi ce se zgaiesc angajatii nemti la un excel zeci de minute. Dar neamtul pare ca e constiincios pentru ca nu iese la tigara atat de mult. Si nici nu poti tipa la el ca il stresezi si s-ar putea sa te trezesti cu un proces.
Oricum, revenind la noi, daca nu poti oferi un salariu decent lasa-te de antreprenoriat. Nu mai veniti cu exemple din astea de eroism personal. Exista destui oameni foarte muncitori in Romania. Numai uitat-te la ei ce muncesc cand ajung angajati prin restul Europei. Trebuie doar sa ii cauti. Nu sa te plangi.
Cu salarii de China nu poate supravietui prea mult o societate de la marginea Europei. Inca 5-6 ani asa si se naste un curent marxist mai periculos decat tot ce am avut pana acum.
@Angajatorul
Tu vrei sa angajezi pe cineva sau vrei sa iti dam certificat de martir? Nu intereseaza pe nimeni ce-ai facut tu cand erai mai mic. Tu trebuie sa scoti in evidenta care sunt atuurile locului de munca pe care il oferi ca sa primesti cele mai potrivite CVuri.
Hai ca tu nu esti antreprenor… faci misto de noi.
eu am rezolvat problema asta enervanta a oamenior care nu apar la interviu, in ciuda telefoanelor, mail-urilor si confirmarilor si evident ca nu anunta si iti fac praf tot programul, chemand cel putin 2 la aceeasi ora; ai sanse sa apar macar unul; daca totusi apar amandoi, unuia ii dai un test ( pregatit dinainte) pina apuci sa vorbesti cu celalalt ( vorba cuiva : nu-ti ia mult timp sa afli cat de departe vrei sa mergi cu cunoasterea celui din fata ta)
in ceea ce priveste pretentiile salariale, lucrurile sunt simple: iti cauti job-ul care se plateste la nivelul pe care ti-l doresti!nu te duci sa-i spui angajatorului ca plateste putin! gaseste-l frate pe ala care te plateste cat vrei tu ! ca nu vine nimeni sa te ia cu forta de acasa !
si pt ca mai devreme era un comenatriu al unui introvertit, care se plangea ca nu sunt informatii despre ce trebuie sa raspunzi la interviu, aflati ca sunt site-uri/bloguri si chiar si carti despre toate lucrurile astea!
PS.
Completare la ce-am zis mai sus: Sustin ca 1500-200 de ron sunt buni pentru entry level la nivel de 22 de ani si iesit din facutate. Daca vrei oameni cu experienta…mai baga ceva. NU de alta, dar la bajii aia tot manichiuriste o sa-ti vina la interviu. Cu experienta similara in facut unghii la alt birou.
Vorbea cineva mai sus de faza aia spusa la interviu cu : „stii, e criza, deci n-avem asa multi bani sa te platim”
Ce-i amuzant e ca majoritatea oamenilor alora nu sunt niste tepari. ASA e, n-au bani. Sunt sinceri. DAR INFINIT DE PROSTI.
Pentru ca daca ai 10 oameni pe 10 milioane care fraca pendula pentru ca-s platiti putin ai nevoie de al 11-lea ca sa faca si ceva munca.
NU s-ar gandi o clipa ca 2 oameni pe 30 de milioane cu experienta, unul middle pe 20 si 2 entry pe 10 o as amearga mai bine, ei doar se bucura ca platesc 10 incompetent putin.
SI mor faliment.
@Habarnam: dacă-ți spun că ești idiot, probabil o să crezi că m-am supărat. nu m-am. dar mi se pare imbecil să spui o chestie de genul „invatatori sunt 4 ore pe zi 8 luni pe an” și să ai pretenția să fii partener de conversație. deci da, ești idot.
Leonida si Thales…referitor la ce ziceti voi si anume: daca nu poti oferi un salariu decent lasa-te de antreprenoriat.
Nici nu stiu ce sa raspund. Daca eram la scoala iti ziceam treci in banca, nota 2
Nu e vorba de ce pot sa ofer eu sau orice alta firma. E vorba de ce poti TU sa imi oferi pentru acei bani. Eu pot sa iti ofer 1 milion de euro pe luna daca imi produci banii astia si ceva peste. D-asta in vanzari exista cote de bonusare, targeturi de vânzări, si scheme de promovare.
Eu am postat ce POT sa ofer in primele 3 luni realist. Ca pot pune si ca iti dau 1500 de euro salariu si dupa 3 zile te dau afara ca nu iti atingi targeturile. Insa e aberant sa fac asta ca nu ai experiență. Fie jobul te interesează asa cum e si aplici fie nu te interesează si nu aplici. E atat de simplu. Asa ii blamezi si pe aia din supermarket ca au variante de salam prea scump?
Iar abordarea asta a voastra cu „daca nu imi dai salariu 1500 euro” inseamna ca esti prost ca antreprenor, e o inepție – si un atac personal de toata jena
Mai ales daca colegii tai câștiga banii astia in firma aratand ca se poate. Iti garantez ca daca abordezi asa un strain care vine sa bage bani in investiții, a doua oara nu vrea sa mai auda de România. Românii au pielea mai groasa 
Leonida si inca o treaba referiror la faptul ca ei „muncesc cand ajung angajati prin restul Europei” – asta nu are nici o relevanță. Romanii in afara de sunt de multe ori (cu mici exceptii) YES men si deseori accepta compromisuri pe care in tara nu le-ar fi considerat. E si normal au plecat sa faca bani nu sa stea de florile marului. Vezi ca e netul plin de cum sa faci cozonac in cana sau cum imi fac painea mea in Italia ca e scumpa mancarea.
Am avut privilegiul sa angajez romani in firme straine (Franța). Diferenta e colosală pentru ca acolo nu mai stau pe banii lu’ tata si au niste constrângeri si alt mindset.
Inainte de a face iar glume proaste pe tema erorilor din text, scriu de pe telefon si de regula mai am si alte lucruri pe cap
@ Angajatorul
Ok. Sa zicem ca nu am eu dreptate. Ci tu. Incearca sa faci angajari in Germania cu atitudinea asta. Adica sa ii oferi unui neamt intre 800 si 1000 euro/luna. Adica doar un pic mai mult decat chiria. Sa vezi cati candidati ai.
Crezi ca neamtul se gandeste cati bani adduce in firma? Se gandeste la ce stie sa faca si daca la sfarsitul lunii ii acopera cheltuiellile.
–-
Plangea unul mai devreme pe aici ca nu stiu tinerii sa foloseasca Outlook. In firma unde lucrez, de aici dein vest, ne-au facut training cum sa folosim e-mailul si cum sa formulam … pentru toti.
candidatii astia nu merita sa iti bati capul cu ei, dar totusi ma gandesc ca daca nimeni nu le va spune niciodata cu ce gresesc, ei nu se vor corecta niciodata si va trebui sa ii asistam social pt totdeauna. Eu am un prieten inca student pe care am incercat sa il recomand pt angajare si mai mult m-am facut de ras cu el, i-am zis ce a gresit si tot degeaba (concluzia este cum zici tu, ca nici nu vor), dar macar sunt mai impacat ca mi-am facut „datoria”. Desigur, nu e treaba angajatorului sa educe pe cineva, dar pe mine ma sperie faptul ca oamenii astia nu-si vor gasi de lucru…
Leonida sunt enorm de multi aplicanti in DE pe 1000€+bonusuri pentru vanzari. Enorm de multi. Vezi pe Indeed sau pe Monster.com
Problema nu e ca nu stiu ci ca nu vor. E nevoie sa inveti un om cum sa dai compose la un mail in Outlook de 10 ori ca nu e atent, nu si-a notat, nu a considerat important, se gandea la pauza de tigara, etc
Ok, sa presupunem ca tu esti un angajator perfect ( se vede din ce scrii pe aici ca nu esti nici macar pe aproape ). Nu poti avea pretentia ca omul ala, care vine si munceste 8 ore, ce-i dai tu sa munceasca, dupa ce si-a terminat programul SA NU ISI DOREASCA SA FUGA ACASA. Problema acolo, nu e a angajatului, ci a ta ca angajator. Tu il faci pe om sa-si doreasca sa puna suflet sau nu. Eu unul am mai stat si peste program, cat a fost necesar, dar nu pentru ca ar fi NORMAL, ci pentru ca a fost NECESAR si pentru ca am simtit ca MERITA. Ai facut vreodata vreun angajat sa simta ca poate avea incredere in tine? Dar daca tu esti prea ocupat cu a masura cele 10 minute de facebook, s-ar putea sa nu fi fost. Banuiesc ca stii si tu, orice om normal are nevoie de niste pauze in care se deconecteaza de la ce face. Ba chiar e recomandata o pauza de 10 minute la fiecare 50 de lucru ( daca lucrezi, ca mine, in IT )
Toti vor sa fie antreprenori pentru ca au castigat la loto sau au primit ceva banuiti de la parinti, dar daca nu sunteti in stare, mai bine stati in banca voastra. Nu e usor sa te joci cu viitorul unui om. Am mai vazut pe sus scris si pe buna dreptate, preferati sa angajati 10 oameni slabi pe 10 milioane, doar ca sa faca munca pe care ar face-o 3 oameni pe 30 de milioane. Eu zic asa: daca vrei om care sa accepte bani putin angajeaza un student PE CARE SA-L FORMEZI. Daca un om peste 24-25 de ani, cu chirie si intretinere, cu facultati terminate s.a.m.d. vine si lucreaza pe 1500 de lei, as avea grija. S-ar putea sa plece cu ceva bunuri, s-ar putea sa plece dupa cele 3 luni si asa mai departe.
Hai sa nu ne mai victimizam, nu v-a pus nimeni sa va deschideti firme. Daca nu stiti sa obtineti profit decat prin micsorarea cheltuielilor, e problema voastra, intrebati un absolvent de ASE care-s tehnicile de maximizare a profitului, poate invatati ceva. Daca nu stiti nici cum sa va purtati cu angajatul, iar aveti o problema, puteti sa-i oferiti cat doriti, o sa plece in secunda doi.
@Angajatorul: sunt enorm de multi candidati, dar cati se si prezinta la interviu si cati sunt dispusi sa invete Outlook daca nu stiu? Nu vreau sa fac nicio aluzie la salariul oferit sau alte chestiuni prezentate in articol, vreau doar sa subliniez ca nu mi se pare corecta concluzia: multe candidaturi pe un site de joburi => jobul e foarte cautat, iar conditiile oferite sunt acceptate de catre candidati.
@Angajatorul
Atunci de ce nu iti deschizi in Germania?
Fii antreprenor acolo unde sunt amgajatii buni si pe bani putini. Si inceteaza sa te plangi…. dar mi se pare ca tu nu cauti solutii, ci scuze.
(Dar multumesc pentru discutii. Acum mi-am adus aminte de ce am plecat din Romania. M-ai convins ca trebuie sa mai stau pe aici)
Sunt de acord ca sunt praf candidatii. Dar acesta este produsul societatii romanesti din ultimii aproape 20. Societate in care angajatorul (stat sau privat) a facut angajari pe pile, promovari pe sex si pe linie de partid, iar unde nu a au facut nemerniciile astea au intretinut o atmosfera ostila in care iti doreai orice altceva dimineata doar sa nu vii la munca. Iar daca angajatul era ok il muncea pana ii sareau capacele. Uneori pe salarii bune si foarte bune alteori pe salarii de nimic, in timp ce „antreprenorul” isi facea vacantele pe Coasta de Azur.
In timpul asta copiii nascuti dupa 90 au crescut vazand nedreptatile.Si s-au gandit ca pentru ce mai au de tras?
La acestea s-au mai adaugat tentatiile si alte probleme sociale.
Si a iesit generatia asta de care va plangeti acuma. Pe buna dreptate.
Probabil ca acum este nevoie de alti 10-15 ani in care angajatorii sa arate respect, bune practici. Si atunci generatiile care vin vor observa ca angajarile/promovarile se fac criterii profesionale si vor incepe sa aprecieze ce este de apreciat. Si vor invata sa fie mai buni in ceea ce fac.
Pana atunci trebuie sa lucrati cu fanii lui Becali si ai Biancai Dragusanu.
Imi pare rau, dar asta este adevarul.
@MM tu spui ca „multe candidaturi pe un site de joburi (nu implica faptul ca) jobul e foarte cautat, iar conditiile oferite sunt acceptate de catre candidati” – asta e o aberație. Numai un om nesănătos la cap aplica aiurea la joburi de care nu e interesat.
@Mircea, știu … s-a stabilit deja mai sus ca sunt analfabet si ca am mania persecuției, nu e nevoie sa reiteram asta. Eventual vino si tu cu ceva nou.
–
In alta ordine de idei este extrem de interesant pentru mine sa constat modul in care „este vina mea” si problema se rezumă la mine, desi articolul constată doar o stare de fapt.
Deasemenea anticapitalismul unora si ideea adanc înrădăcinata conform careia managerii „vor sa faca bani pe urma angajaților si sunt niste nemernici care habar nu au de nimic” imi explică de ce piețele evoluează asa cum o fac.
@MM tu spui ca „Hai sa nu ne mai victimizam, nu v-a pus nimeni sa va deschideti firme. Daca nu stiti sa obtineti profit decat prin micsorarea cheltuielilor”. Usor comunista abordarea dar trecem peste faptul ca tu nu ai idee ca firmele … rele si machivelice prin taxele pe care le platesc si angajarea forței de muncă, misca economia.
Deasemenea daca veti citi postul puteti observa ca salariul e de 2000 + bonusuri. Nu de alta dar placa asta zgâriata cu „nu lucrează nimeni pe 1500 de RON devine obositoare”
Angajatorule, un om de unul singur nu produce nimic daca lucreaza intr-o firma. Firma este cea care produce. Cat iti „produce” un agent de vanzari tine si de ceea ce are de vandut, cat de util este produsul pe care il ofera firma, deci de munca tuturor angajatilot. Este simplu sa stai pe un scaun directorial si sa spui ca firma merge asa cum merge pentru ca oamenii sunt prosti si nu „produc”.
Vorbesti ca nu gasesti oameni care sa stie ce vor in viata sau poate care nu isi doresc in viata ceea ce ai vrea dumeata sa isi doreasca. Daca crezi ca vei gasi oameni al caror scop in viata este sa iti „produca” dumitale profit, nu cred ca vei gasi ceva mai bun decat candidatii pe care i-ai avut.
@Angajatorul: Chiar asta am tot sesizat, citind toate comentariile; majoritatea covarsitoare a celor care au comentat legat de salariu au facut referire la suma de 1500lei.
Mi-e greu sa inteleg pe cineva care in loc de „daca imi fac treaba bine pot ajunge la 3000lei/luna (ziceai de bonusuri in valoare de aproximativ 50% din salariul fix) in 3 luni”, merge pe ideea „aaa pai cu 1500lei pe luna nu se poate trai”.
Pana la urma e o chestie de mentalitate si ma indoiec sincer ca ai vrea sa ai de-a face cu asemenea indivizi
@Radu – joi/vineri am facut un mic experiment social in urma consultarilor cu un recruiter. Am schimbat titlul jobului din „agent de vanzari online” in „Area Junior Sales Manager” am repostat – si am impartit tara in 4 zone, pastrand restul neschimbat.
Am saltat salariul fix cu 50% la 3000 de RON pastrand 1500 in primele 3 luni, am ridicat bonusurile de la plafonul de bonusare de X RON la 2X (adica e de 2 ori mai greu sa iei bonus) si am introdus direct o conditie de performanța la fiecare 3 luni, insemnand conversie 20% pe cereri si cotatii sau esti concediat (articolul 61 din Codul muncii – nici nu stiam ca se poate sa fiu sincer). Dupa 24H si vreo 200 aplicanți vineri am angajat 4 oameni. Rata de prezentare la interviu a fost de 18 din 20.
Financiar vorbind, discutam de FIX acelasi salariu pentru un agent mediu. Diferenta e ca avem un titlu mai pompos (real însă), si am inglobat bonusul mediu per angajat in salariu conditia fiind nu muncesti = pleci si targeturile de vânzări /conversie fiind in contract. Practic nu am oferit nimic in plus, am bagat bonusul tipic in salariu si am inclus acea posibilitate de terminare directa. Teoretic formula asta imi convine mai mult pentru ca pot da afara in 2 timpi si 3 miscari agentii care performeaza sub medie.
Si am eliminat si masina de serviciu, telefon, si laptop din bonusuri. Telefonul si laptopul raman la birou dupa finalul programului. Iar faptul ca am eliminat masina (si implicit noile leasinguri operationale) scuteste niste costuri…ideea mi-a venit cand am vazut ca majoritatea interlocutorilor mei de aici nu o considerau un avantaj.
@Angajatorul: Eu n-am nicio abordare comunista, ca ala cu comentariul despre victimizare era Mircea Ion – comentariul 223
Pai nu ti s-a intamplat si tie la fel? N-au zis oamenii ca vin si n-au venit? N-ai dat tu exemplul cu omul care nu voia sa invete Outlook? Ceea ce inseamna, daca ar fi s-o luam dupa logica ta, ca in Germania procentul de nesanatosi la cap e mai mare decat in Romania. Fiindca dovada ca s-au prezentat toti si ca erau doritori sa invete lucruri noi n-o putem avea decat daca am facut vreodata angajari acolo sau am fost de fata la interviuri. Pot sa-ti zic de Marea Britanie: se intampla fix acelasi lucru – o gramada de candidaturi pe site, din 100 se prezinta, in cel mai fericit caz, 10 la interviu si nu angajezi pe nimeni.
Sau, poate, daca ne mai informam, aflam ca somerul german, la fel ca si cel din Marea Britanie, e obligat sa demonstreze la agentia lor de plasare a fortei de munca demersurile facute in fiecare luna pentru angajare. Asta ca sa-si poata primi ajutorul de somaj si sa beneficieze de avantaje fiscale in continuare.
Bai angajatorul lui peste prajit. Tie daca-ti ramane banul in buzunar, net, la sfarsit de luna, 15 milioane ti-ar conveni?! Tu angajator, patron, director sau ce vrei tu sa fii traiesti ok cu 1500 de lei? Daca nu traiesti de ce ti se pare ca altii ar trai?!
Lecampeur. In viata lucrurile functioneaza asa. Pasul 1 citești. Pasul 2 comentezi. Tu ai sarit la pasul 2. Si nu e 1500 salariul!!!
@lecampeur: Probabil tocmai pentru ca nu i-a convenit si-a facut o afacere, ca sa ii mearga mai bine. Pe logica asta ar trebuii sa ii dai si unei femei de servici 1000-2000-…-5000euro sau cat are directorul, ca doar ce, n-ar trai si ea mai bine.
@Radu Luca, pei si atunci de ce ii mai intreaba pe amaratii aia unde se vad in 5 ani? Nu ar trebui sa stie ca si aia vor sa castige 5000 de euro si ii vor da jet cu prima ocazie?!
@Angajatorul, ieea e ca tu nu ai munci pe banii aia deci pt tine sunt putini. Nu inteleg atunci de ce crezi ca pt Gigel, angajatul tau sunt suficienti?!
@lecampeur pentru ca traim in capitalism nu socialism. Pentru ca angajatul meu doarme bine noaptea spre deosebire de mine care am linii de credit, procese, datorii, raspunderi, ANAF/OPC/ONRC/ITM etc pe cap o data la X luni, si pentru ca eu sunt raspunzator de a pune unor oameni o paine pe masa.
@Angajatorul
Asa e! Angajatul doarme bine noaptea atunci cand nu-i ajung banii de chirie dar nu poate produce mai mult pentru ca produsele pe care incearca sa le vanda sunt de rahat sau nu vin la timp sau…. sau nu e piata pentru ele(pentru ca peste 60% dintre angajatii romani au sub 1400 lei/luna si nu dau bani decat pe strictul necesar, nu pe ce incerci tu sa vinzi – orice ai vinde tu – ).
Ce atmosfera de kkt o sa fie la tine in firma, vere!
Tu nici nu ai inceput sa vinzi si deja vezi defectele angajatilor… stii ca nu-ti produc.
@Angajatorul
Acum stiu ca e greu sa gasesti oameni buni. Dar cum impaci paradoxul urmator: tu incerci sa gasesti vanzatori buni printre oamenii care nu sunt in stare sa se vanda nici pe ei.
De ce te vaiti stimate domn Angajator? Daca este asa de crunt si greu sa fii antreprenor, de ce o faci? Renunta! Nu esti facut pentru asta! Esti un antreprenor bun, atunci nu o sa ai o problema in a da un salariu corect pentru un anumit job, nu o sa ai o problema in a construi oameni loiali companiei tale. Nu esti capabil si stai pe bloguri toata ziua? Atunci, ori banii pe care-i folosesti sunt de la ” mami si tati ” ( sau castigati la loto ) ori nu te pricepi la asta.
Eu nu stiu la ce oameni de vanzari te asteptai tu, dar la 1500 de lei poti a fii sigur ca vei avea parte de unul care habar nu are de vanzari. La ultimul interviu, firma a ales tipa care arata bine si a vrut un salariu tot de 1500 de lei – ne-a facut o gaura de 55.000 de lei. Nu au vrut vanzatoarea care a zis din prima – 1000 de euro si batem palma. Ca aia avea experienta si cerea prea mult. Ultima oara cand am fost la un interviu, mi s-a pus in brate un teanc de foi, cu teste de gramatica, logica, matematica simpla, engleza. Chiar si acolo unde aveam dubii, tot am scris. Am luat jobul, dar am ales sa ma duc. Nu au avut intrebari stupide de genul unde te vezi peste trei ani sau ce esecuri ai avut. Hai sa fim seriosi, nici un angajat nu o sa iti spuna „am dat o mega gaura la firma x sau am busit masina in prima zi de munca”. Nu o sa iti spuna decat ce crede el ca vrei tu sa auzi, iar asta daca e disperat dupa job. Ultimei HR-iste care mi-a „pus placa” cu intrebarile astea, i-am pus creierul pe moate. Da, forta de munca este foarte slab pregatita, dar pe cei buni si pregatiti nu ii platiti. Sau le puneti in fata la interviu, o pitipoanca pe tocuri de la HR, de pleaca ala invartindu-se.
@angajatorul – va rog sa cititi mai cu atentie articolul 61 din codul muncii, sa vedeti daca se aplica si daca nu poate contesta angajatul concedierea in instanta, cu sanse mari de castig.
s-ar putea sa se incadreze la 61 (d) – necorespundere profesionala, insa pentru asta ar trebui sa aveti in regulamentul intern o procedura detaliata de evaluare profesionala. de asemenea, trebuie sa verificati si fisa de post pentru ca necorespunderea se poate stabili doar pe baza atributiilor comunicate angajatului, in mod oficial, prin fisa de post.
daca angajatul trebuie sa vanda, si el vinde, nu poate fi vorba de necorespundere profesionala aici. daca, prin absurd, puneti un om sa vanda 60 de yachturi pe luna, nu il puteti concedia pentru necorespundere. in cazul in care nu va permiteti sa tineti un om pentru ca nu aduce bani, folositi desfiintarea de post (art. 65). aici trebuie sa verificati si conditiile de angajare a unui om pe un post similar in viitorul apropiat.
aveti o perioada de proba de 90 de zile calendaristice, in care puteti inceta contractul cu o simpla notificare, va propun sa profitati din plin de aceasta perioada pentru a evita o concediere cu probleme in viitor.
aveti grija cu masurarea performantei si va sfatuiesc sa cereti sfatul unui avocat inainte de a demara procedurile de concediere. de asemenea, va sfatuiesc petreceti putin timp si revizuind regulamentul intern si fisele de post.
in cazul in care angajatul concediat are castig de cauza in instanta, el va fi reintegrat si va trebui sa ii platiti salariul de la concediere si pana la reintegrare (s-ar putea sa dureze si 2 ani un proces, de exemplu).
succes cu noii angajati!
@angajatorul: gasiti prevederea cu evaluarea la art. 63 (2). nu este suficient sa scrieti in contract ca angajatul trebuie sa vanda x cantitate de y lei, procedura de evaluare trebuie mentionata in regulamentul intern si trebuie sa se desfasoare asa cum este prevazut.
va scriu aceste detalii pentru ca pareti genul de angajator care isi doreste sa procedeze corect, legal, un om care nu vrea sa profite de ignoranta multor angajati in ceea ce priveste codul muncii si drepturile lor. sper sa nu ma insel.
@ana, ai perfecta dreptate – este 61/D si contractul este redactat de o casa de avocatura mare (tocmai din acest motiv initial nu am vrut sa pun clauza asta insa una peste alta sunt multumit de rezultate). Sunt standarde extrem de clare de performanta, traininguri, si factori cantitativi masurabili (gen numar de cotatii emise, timp mediu de raspuns, numar de intalniri onorate) si asa mai departe
@angajatorul: ma bucur sa aud asta, felicitari!
De ce patronii nu cauta sa angajeze si oameni cu experienta, pe la 45 – 50 de ani?
La 2000 ron/pe luna exact asta o sa gasesti, si e normal pentru ca un roman inventiv, dornic de muncă, inteligent și înainte de toate într-o goană perpetuă spre mai bine nu ar avea de ce sa munceasca 8 ore pe zi pentru banii respectivi, ar trada toata descrierea pe care le-ai atribuit-o.
Succes in goana ta spre mai bine!
Mda…am ratat ocazia.
Si sa nu consideri autoturismul de serviciu un bonus, mi se pare o prostie. Da, il folosesti sa te duci sa inchei si contracte, insa job-ul nu presupune munca pe teren 100%, deci, faptul ca il folosesti sa te duci si sa te intorci de la munca, evitand transportul in comun, frigul, ploaia, etc, e un beneficiu. + daca aveai dreptul si la un nr de km in interes personal, era si ala tot un beneficiu!
@Alexandru, putin gandesc ca noi se pare. Din ce in ce mai putini
Imi place site-ul, am apreciat multe din articole. Au fost cateva care m-au distrat nespus. Dar… la acest articol exista reversul medaliei. Exista persoane serioase, care doresc sa munceasca, care cauta un job inebunite, cu zeci de scrisori de intentie si CV-uri pe zi, … si degeaba. Nimeni nu-i ia in seama. Pentru ca nu se incadreaza in categoria „tanar”. Doamne fereste sa treci de 50, sau sa fii un tanar/tanara pensionara, care sa stie si sa faca fata job-ului. Acestia nu sunt interesanti, nu sunt utili, ii aruncam la cosul de gunoi. Noi vrem doar „tineri”. Sa nu te superi, te apreciez colosal pentru ce am citit prin acest blog, dar cu acest articol ma simt razbunata pentru zecile de scrisori de intentie si CV-uri trimise in perioade mai negre ale vietii mele, sau chiar la perioada cand am devenit proaspata pensionara cu o pensie de 2 bani, si am cautat o slujba sa-mi suplimentez putin venitul. Toti acesti tineri care nu se prezinta la interviuri programate, sau se prezinta si spun ca vor mai mult, imi razbuna toata tristetea si frustrarea ca imbatraneam si imi gaseam greu un loc de munca, desi aveam si experienta, si cunostinte, si dorinta de a face o treaba buna.
– Partea cu „nu mai intrereseaza” arata un caracter mic si (scuze) prostie, ptr ca daca-i spui asa asa iti va raspunde si lucra si el. Perfect natural chiar si in relatii, nu doar munca: dai interes primesti interes, dai xxx asta primesti inapoi. Invata sa-ti pese si-i vei motiva, fideliza. Degeba ai functie si bani dca sunt lipsuri la caracter si omenie
– In ce priveste psihicul uman este foarte simplu: stimulul ests slab, la fel va fi si rapsunsul. Cat despre intrebarea cu 5 ani la fel de simpla: nimeni, nu pleaca de unde ii convine, ii este bine. Cei care se vaiat ca le pleaca sa invete sa se intrebe cu minima inteligeta si bun simt daca nu ei au gresit, apoi sa vada problema la celalalt.
La un interviu vin „prosti” pt ca asa li se pare cererea, altfel li s-ar parea ca nu este de nasul lor. Mi se pare logic si de bun simt ca eu daca ma simt bazat nu m-as duce la un job slab,iar daca stiu ca sunt slab pregatit ptr director nu m-as duce la interviu. La un job cu niste conditii slabe aplica acei gen de oameni. Plaste mai mult sau ofera conditii mai bune si vor fi oameni chiar supra-calificati la interviu daca este asa bine.
ps: am șters vreo 3 comentarii care asta cereau. când ești imbecil și spui „nu o să imi aprobi comentariul, ca te supără adevărul”, am tendința să nu il citesc și să îl șterg direct.
Bravo Zoso,
ai scris ce ma tot chinuiam eu sa scriu de vreo 2 ani incoa. O analiza a pietei muncii si din prisma noastra ca angajatori. Eu am zis insa sa nu imi mai pierd si timpul sa scriu asta dupa ce am pierdut timpul cu interviurile la care, vorba ta, mi-au venit 2 din 10 anuntati. Tu macar ai o firma care lucreaza cu oameni mai seriosi. Eu am o firma de curatenie si lucrez cu 4-8 clase (sau cu absolventi de banca din fata blocului) si m-au facut cu nervii. Cu unu chiar am stat in telefon sa ii zic unde sa ne gaseasca biroul. La stanga, la dreapta… si nu a ajuns nici pana in ziua de azi si nici la telefon nu l-am mai gasit.
Asta pe langa cei care vor salariu de manager
Asa ca-ti doresc gud lac si nu te enerva.
Hai sa vorbim si din perspectiva angajatilor (potentiali sau nu), asa, mai in detaliu. O sa dau doar 2 exemple, zic eu elocvente.
Cazul 1. Joburile de „junior”.
– 2 pagini de cerinte pe care evident ca NUMAI un „junior” le-ar putea sti.
– interviu tehnic la care trebuie sa faci extrem de bine la toate lucrurile scrise in cele 2 pagini.
– daca sa zicem esti un super-„junior” si treci de partea tehnica, vine interviul cu HR-ul (sau psihologic);
– la asta se pun tot felul de intrebari „frecvente”, ca aceea ca „unde te vezi peste X ani”, „de ce crezi ca esti potrivit pentru job”, „ce poti oferi firmei si ce asteptari ai”.
– acum, daca le raspunzi sincer si le spui ca nu ai cum sa stii unde vei fi peste 5 ani si nu-ti place sa visezi aiurea, ca motivul pentru care esti potrivit pentru job REIESE DIN CV, ca ce poti oferi firmei este, EVIDENT, un om care sa ocupe postul VACANT, SI CARE ISI FACE TREABA, iar ca asteptari vrei si tu sa fii respectat, un program normal, si respectarea tuturor celorlalte lucruri din codul muncii (ex: plata orelor suplimentare), si clauza contractuala de renegociere a salariului dupa Y ani, …. evident ca-ti vor zice ca-ti multumesc pentru prezenta si ca te vor contacta ei (lucru pe care evident, MULT PREA PUTINI CHIAR IL FAC).
– daca, printr-o MINUNE reusesti sa te angajezi fiind SINCER la interviu, ajungi sa constati cu stupoare ca DIN CELE 2 PAGINI DE CERINTE (tehnice) ei folosesc MAXIM 20% (adica in mod frecvent si necesar a fi stiute mereu); in rest ai putea sa cauti pe google cum sa faci anumite treburi.
– asadar, partea interesanta este ca NICI ANGAJATORII NU STIU CE VOR. Ca sa nu mai zic ca de multe ori iau oameni care le pleaca dupa cateva luni, in timp ce aceia care vor sa munceasca stau acasa.
In concluzie, pentru posturile de „junior”, mintiti-i bine la interviu, spuneti-le ce vor sa auda, si aveti sansa sa va angajati. Cum sa recunoasteti un astfel de job unde trebuie sa mintiti? foarte simplu: la interviu se pun intrebari cretine care n-au nicio legatura cu munca pe care urmeaza s-o faci (gen cele de mai sus). La ce mai intrebi pe cineva unde se vede peste X ani daca oricum stii ca-l iei pentru un post de plafonare din care va scapa numai plecand la alta firma?! Se pare ca multi angajatori sunt idioti si nu au pe ce sa cheltuie banii, asa ca „investesc” in procesul de recrutare. Deh, trebuie sa spele banii murdari cumva.
Cazul 2. Joburile „dead-end” sau cele la care nu-ti doresti sa aplici decat daca-ti place sclavia. Cum le recunosti:
– pun la beneficii concediu platit si bonuri de masa.
– cerintele + descrierea postului au maxim 10-12 randuri.
– sunt sanse mari sa ai nevoie sa cunosti strict ce scrie la cerinte pentru a-ti putea face treaba. Nici mai mult nici mai putin. Din pacate, asta ar trebui sa fie valabil pentru toate joburile. Pacat ca doar la astea se intampla.
– cand ajungi la interviu te intreaba daca i-ai gasit usor, apoi direct, cati bani vrei. Exista si sansa sa dai un interviu tehnic in care angajatorul va vrea sa vada ca stii sa cauti pe google! (ex: te intreaba ce inseamna anumite prescurtari sau acronime).
– dupa ce te angajezi, devii literalmente sclavul patronului/sefului/etc.
– cand ii zici ca ti s-a luat si ca nu pentru asta te-ai angajat (adica sa faci si alte treburi decat postul respectiv), iti arata fericit usa si-ti spune ca mai sunt 1000 care asteapta. Evident, tu speriat fiind de asta, il crezi pe cuvant si mai ramai ceva timp, ca o oaie cuminte ce esti.
Concluzie: tara asta este formata in mare parte dintr-o singura categorie de… animale: oi. Multe multe oi. Ele nu stiu decat sa behaie, se lasa conduse catre abator cu buna stiinta, iar cei care le conduc sunt si ei niste oi care nu stiu ce vor si nici nu se pot adapta sau face niste lucruri cum trebuie.
Asadar, dragi angajatori, continuati sa puneti intrebari inutile la interviuri, continuati sa puneti mult mai multe cerinte decat sunt necesare, continuati sa luati in considerare in primul rand cati bani cere cel care vrea sa se angajeze, continuati sa ignorati complet potentialul multor oameni pe motiv ca „nu a raspuns ce voiam la intrebarea legata de ce ar putea aduce el companiei in comparatie cu altii” (PE CARE NU-I CUNOASTE SI CU CARE NU ARE NICIO TREABA). De asemenea, asigurati-va si ca persoanele de la HR care se ocupa de recrutare n-au habar nici 1% ce presupun posturile respective (nici macar ca domeniu de lucru); ca sa ne mai amuzam si noi la telefon cand in CVul nostru scrie ceva, iar ele ne suna pentru un post care n-are nicio treaba cu asta (insa da dom’le, daca seamana niste litere pe acolo trebuie sa fie acelasi lucru,nu?).
Apoi plangeti-va ca nu aveti de unde alege oameni. Stati linistiti, la asa interviuri multi dintre noi (ca si mine) incepem sa dam raspunsuri la misto pentru ca nu vrem sa lucram intr-o asemenea firma. Dar sunteti liberi sa va cautati oameni din ceilalti 1000 care asteapta la usa
Ce ma recomanda pt. acest job?
Faptul ca fac acordul intre subiect si predicat…
N-am participat la astfel de interviuri, desi am avut cateva, negocierea salariului s-a facut direct cu HR-ul(n-a fost chiar negociere, ci mai corect o recunaoastere a valorii/experientei) si nu cu oamenii de decizie, care si-au dat acordul initial…. In fine, pana la urma am obtinut tot ce mi-am dorit.
Nu stiu daca mai citesti comentarii la posturi asa vechi si cu atatea comentarii, insa nu m-am putut abtine sa nu comentez. Sunt angajator de sase ani, in domeniu educatiei. La fiecare inceput de an scolar fac angajari, deci am muuuuulte de povestit de pe la interviuri, insa citind articolul asta pot sa spun ca EXACT asta patesc si eu in fiecare an. Parca e vorba de sesiunile mele de angajare, atat de familiar imi suna totul din acest articol.
Aceeasi neseriozitate, aceleasi intrebari cretine, aceeasi obsesie a banilor, aceeasi lipsa de orice fel de experienta si aceleasi poretentii total nerealiste.
M-a amuzat teribil faza cu gradina zoologica, insa partea trista este ca, desi angajam in domenii total diferita, dam peste fix aceleasi probleme.
Citesc in continuare scrisulici.
Chemati si voi la interviu alti candidati decat proaspetii absolventi si eventual cu varsta de peste 30 ani si nu va mai vaicariti.
@Angajatorul: Mai este valabil postul respectiv?
Stiu ca a trecut ~ un an de la scrierea acestui articol si ~ doi de la postarea jobului, sunt sanse mici, dar intreb, poate mai ai nevoie de oameni
Există și cealaltă față a monedei, respectiv cea a absolventului (tânărul șomer) care are intenția, dorința și ambiția de a lucra într-un mediu plăcut și motivant, însă nu găsește decât profitori.
Dacă nu sunteți în căutare de tineri cu vârsta cuprinsă între 22 și 26 de ani, cu 32 de ani experiență, îmi puteți scrie și putem purta o discuție.
Cu toate acestea, în genere vorbind, sfatul meu este să nu vă așteptați ca cineva care are 2-3 facultăți, master și doctorat să vină să lucreze pe 1500 RON în condițiile în care costul pentru chirie plus întreținere și celelalte nevoi fundamentale trece de 1400 RON.
Cu bine!
Sunt pentru comentariul 265 …
Daca tu crezi ca te descurci cu 2000de lei pe luna , sa platesti chiria, utilitati, masa, sa intretii o familie etc dupa ce ai tras pe bancile scolii 20 de ani … cred ca nu e chiar ok,
Cred ca trebuie sa reanalizezi pe cine vrei sa angajezi, adica sa pui in balanta:
recompensa pregatire+abilitati+efort
si doar pe urma sa faci oferta.
Cine considera ca merita mai mult si cred ca persoanele care au studii superioare sunt ambitoase, vor urmari mereu ceva corespunzator pregatiirii lor.
Practic atat angajatorul cat si angajatul vor urmari mereu piata ca doar nu sunt vite…