Partea 2 – centrala fotovoltaică

  1. Partea 1 – Pompă de căldură
  2. Partea 2 – Centrală fotovoltaică
  3. Partea 3 – Mașină electrică
  4. Partea 4 – Panouri termodinamice
  5. Partea 5 – Centrală Electroeoliană

Rezumat: Am instalat panouri fotovoltaice Eurener și invertor Fronius. În martie 2023 am stat aproape 8 zile deconectat de la Electrica, fără să îngheț sau put. Am redus costurile pentru toată luna martie de la 1.000 lei (gaz + curent) în 2022 la 150 lei în 2023, încărcând și 1.300+ km în mașina electrică.

Termostate inteligente – Salus IT600

Am uitat sa menționez la Partea 1 – Pompă de căldură că mi-am schimbat toată automatizarea cu care a venit casa – termostate Resideo (vechiul Honeywell) din 2 zone (etaj și parter) în 5 zone (2 la parter și 3 la etaj) cu Salus. Am schimbat și vechile actuatoare no-name, cu 8 actuatoare Salus, controlate individual de cele 5 termostate Salus IT600. Mă ajută pentru că, pe lângă temperatură, văd și umiditatea în fiecare zonă.

Acum am la etaj:

  • 1 termostat pentru dormitor-1
  • 1 termostat pentru dormitor-2
  • 1 termostat pentru dormitor-3 și baie etaj (2x actuatoare grupate pe un termostat)

Si la parter, deși e open-space am:

  • 1 termostat pentru bucătărie și baie (2x actuatoare grupate pe un termostat)
  • 1 termostat pentru living
  • camera tehnica nu o încălzesc niciodată

Ce se întâmpla înainte de gruparea mai sus menționată era că tot etajul se încălzea când dormitor-3 (cu 3 pereți exteriori și cea mai îndepărtată de distribuitor) pornea centrala. Nu era confortul dorit în toate camerele. În dormitor-1 aveam 24-25 de grade, iar în dormitor-3 de abia 20-21. Acum fiecare dormitor este controlat individual.

Tot din gama Salus urmează senzori de inundație și electrovana generală pentru toată casa. Fiind plecat câteva luni pe an, vreau să stau liniștit. Mă mai gândesc și la senzori de fum/foc, dar în acest moment sunt „protejat” de 2x Nest (unul la etaj și unul la parter) interconectate. Poate când se termină bateriile, peste vreo 10 ani.

Panouri fotovoltaice, bifaciale, Half-Cut, tehnologie PERC, mono/policristaline

Panourile fotovoltaice transformă lumina de la soare în energie electrică.

Avantajul unui panou fotovoltaic bifacial, este că poate produce cu pana la 30% mai multă energie electrică pentru că absoarbe radiațiile luminoase pe ambele fete. [sursa]

Panourile Half-Cut conțin celule „tăiate” in doua și conectate in paralel. Acestea deși nu măresc capacitatea panoului, ii oferă o performantă mai bună cu câteva procente, pentru că rezistivitatea e mai mica. De asemenea au o performantă mult mai bună la umbrire parțială. Dacă am avea un panou cu 2 celule „întregi” și doar un colt umbrit, puterea ar scădea cu pană la 50% deoarece o celulă întreagă ar fi afectată. Pe când dacă am avea un panou cu 4 celule Half-Cut (2 celule „întregi” tăiate in două, deci 4 mini-celule), puterea ar scădea cu pană la 25% deoarece doar o celula Half-Cut ar fi umbrită. [ sursa ]

Panourile PERC sunt construite cu o tehnologie care poate produce cu pana la 12% mai multă energie electrică pe aceeași suprafață. Ele au un extra înveliș, ca o oglindă, care reflectă o parte din razele soarelui înapoi in celulele fotovoltaice. [ sursa ]

Panourile monocristaline conțin celule octogonale, de culoare neagra, cu o eficientă intre 16 și 24%. De obicei sunt mai scumpe.

Panourile policristaline sunt celule pătrate, de culoare albastră, cu o eficientă intre 14 și 20%. De obicei sunt mai ieftine.

Eficienta e dată de diferența dintre cantitatea de radiații solare transformată in energie electrică, fată de căldură. O eficientă de 22% înseamnă că din 100% radiații solare s-au transformat 22% in energie electrică și 78% in căldură. [ sursa ]

Eu am cumpărat, 24 de panouri Eurener MONOCRISTALIN MEPV 120 ULTRA 410W Full Black la prețul din iunie 2022 de 1,200 lei bucata cu TVA inclus. Am rămas cu idea că folosesc o tehnologie PERC, dar uitându-mă pe specificații din nou, nu văd sa fie menționat. Țin să precizez că acei 410W scriși in specificații, sunt maximul pe care-l pot genera, in condiții perfecte: suprafață curată, raze solare la un anumit unghi, temperatură exterioară (dacă e mai frig produc mai mult decât daca e prea cald), etc.

Vecinul (10-15 metri intre case) a cumpărat 20 de panouri monocristaline Canadian Solar de 460W bucata. Nu știu ce model. Eu am putere maximă generată de 9.840Wh, iar el 9.200Wh. In timpul iernii el producea 8-8.2 kWh, iar eu nu depășeam 6-7 kWh in zilele perfect senine și însorite. Explicațiile la care am ajuns sunt:

1. Inclinația acoperișului meu este de 34.5 grade. Inclinația acoperișului vecinului meu este de 45.5 grade. Ambele măsurate cu telefonul mobil.

2. Vecinul si-a supradimensionat instalația, instalând 9.2kW in panouri, deși invertorul lui nu suportă mai mult de 8kW.

3. Invertorul vecinului este monofazic. Invertorul meu este trifazic. Din câte mi s-a explicat există un coeficient la curentul trifazic care poate fi de pană la 0.9. Ceea ce înseamnă că eu pot să „pierd” pană la 10% din capacitate, doar pentru că am trifazic. La monofazic coeficientul este 1, adică nu se „pierde” nimic.

Pe timp noros, eu produceam 1-1.5kW, iar vecinul 0.5-1.0kW. Concluzia in acest caz a fost calitatea panourilor, amândoi având același tip de invertor – Fronius.

Partea cu full-black la panouri, înseamnă că și rama este neagră, aluminiu vopsit in câmp electrostatic. In cazul meu am ales această opțiune din 2 motive:

  1. Aspect
  2. Pe timpul iernii ar trebui sa topească zăpada mai repede.

Într-adevăr, iarna trecută a curs apă de pe panouri, șiruri subțiri și constante.

Dar având 30cm de zăpadă, a durat 4-5 zile să se topească de tot și panourile sa producă la capacitate ridicată. Vecinul cu inclinația de 45.5 grade a scăpat de zăpadă in 2 zile complet, deoarece aceasta a alunecat de pe panouri.

Am ales Eurener pentru garanție… sunt producători din Spania, nu China. Mai exista o alternativă din Germania – Bauer, dar nu exista stoc când le-am comandat eu.

Fronius Symo Gen24 Plus 10kW – Invertor

Invertorul transformă curentul continuu produs de panourile fotovoltaice in curent alternativ.

Am observat un consum de electricitate extra (AC) intre 40W și 150W cat timp invertorul este pornit.

Invertorul meu este trifazic hybrid, adică știe să funcționeze și in modul on-grid (conectat la rețeaua publică de electricitate) și in modul off-grid. In plus, are un mod de „emergency” in care o priză poate fi montată pentru cazurile rare in care rețeaua publică este căzută, dacă există suficient curent in panouri sau baterie. Consumul maxim instant pentru această priză este de 3.6 kW monofazic. Dacă este depășit, invertorul se resetează oprind pentru scurt timp priza.

– Preț: 2,500 euro cu TVA inclus

Fronius – SmartMeter 63A

SmartMeterul raportează invertorului diverși parametrii din rețea pe care acesta ii folosește in funcție de setări. Intr-un sistem pot fi instalate mai multe SmartMetere, de exemplu dacă vrei să contorizezi individual consumul diverselor dispozitive.

SmartMeterul nu deconectează rețeaua publică și nici nu limitează energia transferată dinspre sau înspre rețeaua publică. Este doar un dispozitiv pentru monitorizare. Este treaba invertorului să își limiteze puterea (amperajul) pe care o absoarbe sau trimite înspre rețeaua publică, în funcție de valorile raportate de SmartMeter.

La momentul scrierii acestor rânduri (28 martie 2023) nu sunt prosumator, ceea ce înseamnă că nu am voie sa injectez curent in rețeaua publică. Invertorul Fronius suporta 2 moduri pentru a stopa injectarea:

1. Limitare totală per sistem

Nu înțeleg de ce există această funcție. Înțeleg cine o folosește.

Să explic. Fiind un sistem trifazic, putem considera 3 linii diferite de 230V. In mare asta este, nu intrăm in detalii despre sincronizare faze acum.

Dacă faza1 are consum de 3kW, iar faza2 și faza3 au 0kW, presupunând că avem curent in panouri sau baterii pentru a acoperi cei 3kW, invertorul va injecta in mod egal cate 1kW pe fiecare fază. Matematic avem un consum de 2kW pe faza1, -1kW pe faza2 și -1kW pe faza3. Suma ar fi 0kW, dar nefiind prosumator, energia injectata se plătește ca și cum as consuma-o din rețea. In plus este ilegal sa injectezi fără contract de prosumator. Deci 2kW (faza1) + 1kW (injectat pe faza2) + 1kW (injectat pe faza3) = 4kW. Din cei 3kW consumați, eu plătesc 4. SmartMeterul afișează și raportează un consum de 0kW in acest caz, ceea ce este greșit.

Am încercat o ora sa-i explic acest lucru unei cunoștințe și tot setarea asta a preferat sa o tină, pentru ca vede el 0kW in grafice…

2. Limitare pe fază cu 0W injectați in rețea

Când limitarea se face pe fiecare fază, presupunând că nu vrem sa injectăm nimic in rețea, invertorul calculează consumul odată la 2-3 secunde. Dacă avem un consum de 200W pe faza1, 400W pe faza2 și 600W pe faza3, invertorul va injecta in rețea 600W, cate 200W pe fiecare faza. Astfel SmartMeterul va raporta 0W pe faza1, 200W pe faza2 (pe care-i luam din rețeaua publică) și 400W pe faza3 (pe care-i luam din rețeaua publică). Din 1,200W consumul total, extragem 600W din rețeaua publică și 600W injectați de invertor. Asta cred eu ca este setarea corectă și așa îmi țin pentru moment invertorul.

Pentru cine are prea mult timp liber, Fronius oferă un API pentru invertoarele Symo Gen24 Plus (doar cu asta m-am jucat, nu știu daca și celelalte au). Din API, odată la 5 secunde se poate modifica cantitatea maxima injectata in rețea. Revenind la exemplul de mai sus, daca in loc de 0W am seta 400W ca minim injectat in rețea pe fiecare fază, calculul ar ieși: 200W injectați in rețea pe faza1, 0W injectați in rețea pe faza2, 200W consum pe faza3. In total am plăti 400W din 1,200W consum total. Odată la 5 secunde cei 400W minimi injectați in rețea, pot fi modificați, in funcție de consumul locației.

Sfat: nu va jucați, e o jucărie scumpă și diferența de consum e prea mică. In plus, pană nu aveți contract de prosumator, este total ilegal sa injectați și 1W in rețea.

Fronius – comunicație Samsung EHS

Invertorul meu are o funcție numita „Load management”. Aici am făcut 2 setări:

1. Level1: când există o producție mai mare de 2kW închide circuitul din releul1. Daca producția scade sub 1.5kW pentru mai mult de 5 minute consecutive, deschide releul1. Releul1 este conectat direct in Pompa de Căldură Samsung EHS și știe din setări sa ridice temperatura cu 10 grade C față de normal.

2. Level2: când există o producție mai mare de 4kW închide circuitul din releul2. Dacă producția scade sub 2.5kW pentru mai mult de 5 minute consecutiv, deschide releul2. Releul2 este conectat direct in Pompa de Căldură Samsung EHS și știe din setări să ridice temperatura cu 15 grade C față de normal.

Comunicarea intre invertor și pompa de căldură se face printr-un cablu UTP CAT5 (8 fire din care folosesc 4). Setările pompei de căldură intră in categoria „Smart Grid Ready”, unde by default sunt in modul 2/4 (folosesc curent normal din rețea). Când ating Level1 și releul1 închide circuitul, PdC se muta in modul 3/4. Când ating Level2 și releul2 închide circuitul, PdC se muta in modul 4/4. Știu ca Smart Grid Ready a fost inventat pentru tarife diferențiale intre zi și noapte, dar in județul Brașov nu există această opțiune.

Mai exista un modul „PV Ready”, dar nu-i vad rostul in cazul meu. Practic mi-ar da un extra mod, al 5-lea, in care as putea încălzi apa și mai mult.

Exemplu concret: Invertorul produce 1kW. Pompa de căldură încălzește apa caldă menajera la 45 grade C. Producția creste la 2.5kW. Releul1 este închis, pompa de căldură încălzește apa caldă menajeră la 55 grade C. Producția scade la 1.4kW pentru 6 minute. Releul1 este deschis, pompa de căldură se oprește daca a depășit 45 grade C, chiar daca nu a ajuns la 55 de grade. Producția creste la 6kW. Releul1 și releul2 se închid, pompa de căldură începe să încălzească apa caldă menajeră la 60 de grade C. La fel și la încălzire.

Fronius – OhmPilot

OhmPilot folosește energia generată de panourile fotovoltaice pentru a încălzi apa din puffer cu ajutorul unor rezistente pe care le controlează in trepte. In cazul meu, fiindcă am și baterii de 25.6 kWh, nu le vad rostul. Iarna, când am cea mai mare nevoie de căldură, nu produc suficient de mult pentru a irosi electricitatea pe un CoP de 1. Prefer să o înmagazinez sau consum cu pompa de căldură și CoP de 2-3-4. In plus, rezistentele electrice sunt monofazice, in sensul ca pana in 3kWh pornește doar prima rezistentă, apoi cei 3kWh sunt transferați pe rezistenta2 și rezistenta1 merge iar in trepte pana la 6kWh consum total. După care rezistenta3 este pornită cu 3kWh și rezistenta1 merge din nou in trepte pana la 9kWh.

Fronius – WattPilot

WattPilot încarcă mașina electrică (revin in partea a 3-a). Încearcă să fie smart, putând folosi doar surplusul de energie pe care invertorul îl are. Partea eco, nu funcționează in modul full-backup.

De exemplu: Mașina mea poate să încarce maxim 7kWh. Dar din panouri generez doar 3kWh. WattPilot ii oferă mașinii doar 3kWh… și creste sau scade in funcție de ce-i raportează invertorul. Comunicarea se face prin WiFi, ambele fiind conectate in aceeași rețea.

Are multe funcții, majoritatea pentru Germania și Austria. De exemplu, dacă e mai ieftin curentul noaptea intre orele X și Y, poate să încarce in acel interval cu o putere mai mare. In poza de mai jos, WattPilotul este configurat să încarce mașina cu maxim 6A (1.5kW). La momentul respectiv, bateriile acopereau mai mult de 1.5kW consum total pe casă si WattPilotul și-a însușit acei kW in raportare, deși curentul folosit era 100% din rețea.

Preț: 1,000 euro cu TVA inclus.

Baterii BYD HVS 25.6 kWh

Sincer îmi doream BYD HVM, dar nu există in toata Europa. Sau nu existau in 2022 când le-am comandat eu, așa ca m-am mulțumit cu HVS. Diferențele majore intre HVS și HVM sunt puterea de descărcare (HVS – 25A cu spike de 5s la 50A, HVM – 40A cu spike de 5s la 75A) și capacitatea pe turn (HVS – maxim 5 module de 2.56 kWh fiecare, adică 12.8 kWh. HVM – maxim 8 module de 2.76 kWh fiecare, adică 22.1 kWh). In ambele cazuri sunt limitat la 3 turnuri.

Menționez că sunt exagerat de grele. Un turn de 12.8 kWh HVS (5 module) cântărește puțin peste 200 kg. Atenție mare dacă vreți să le suspendați undeva, cum am făcut eu.

Mi s-a spus de la început să folosesc cabluri serioase, așa ca am luat 4x 10mmp, din care folosesc 3: plus, minus și împământare. Problema se pune la amperaj mare combinat cu voltaj mare, izolația cablului ar putea sa nu reziste la puterea respectiva. Ca să fiu super sigur și să protejez cablul, am adăugat și siguranțe fuzibile de 25A, 1000V pe ambele capete.

Am lăsat invertorul in modul automat pentru managementul bateriei, care înseamnă o descărcare maximă de 5%. Din cate am citit, fiind LiFePo4 ar trebui protejată și ținută peste 10% pentru o viată mai lungă. Dar daca Fronius spune că 5% e ok, merg pe mana lor. In cazul in care ajunge la 5% și nu o încarc (din panouri sau din rețeaua publica), in câteva ore am observat că scade la 4% sau chiar 3%. In ambele cazuri, invertorul a început să încarce bateriile din rețeaua publică cu fix 500 Wh pana la 5%. Apoi așteaptă curent din panouri. In poza de mai jos, încarc bateriile din rețeaua publică cu 5kW. Invertorul extrage perfect trifazic AC pentru a încarca DC bateriile.

Am văzut la alte firme oferte cu baterii pe gel (nu ar trebui descărcate mai mult de 80% pentru o viată lungă). Sau cu baterii din trotinete. Sau cu baterii Tesla (îmi sta capul la 100 kW)… dar Fronius nu le suporta oficial.

Prețul ambelor turnuri BYD: 25,000 euro cu TVA inclus.

24 ore – OffGrid monofazic

Am menționat mai sus că există o ieșire din invertor pentru o priză de urgentă. Cat timp exista curent in panouri sau baterii, aceasta poate susține un consum maxim de 3.6 kWh monofazic. Timp de 24h am deconectat siguranța principală de la rețeaua publică și am legat toată casa pe priza de urgentă.

Bine înțeles că nu am avut căldură, nici apă caldă (decât ce era in boiler). Nici mașina electrică nu am putut să o încarc pentru că stația era conectată pe faza2.

Dar… dar… in caz de avarie, cred că ar funcționa. Am avut frigider, televizor, toate luminile și prizele din casă au funcționat normal. Am făcut cafea, am spălat vase și haine (pe rând). Am gătit la plita cu inducție și am prăjit pizza in cuptorul electric (3 kWh consum instant).

120 ore – OffGrid trifazic

Având un invertor trifazic și baterii, am zis să testez viața in modul OffGrid.

In modul off-grid, invertorul are nevoie de un SmartMeter (am scris mai sus) și 2 relee cu care controlează conexiunea la rețeaua publică. In momentul in care rețeaua publică „pică”, SmartMeterul nu mai este alimentat, iar invertorul alimentează un releu trifazic cu tensiune de 230V. Releul întrerupe (ca o siguranță) conexiunea dintre Invertor și rețeaua publică. Consumatorii conectați după releul respectiv, vor fi alimentați de invertorul Fronius. Al doilea releu este pentru semnalizare, diverse circuite închizându-se sau deschizându-se in funcție de statusul rețelei publice. Prin acesta invertorul se asigură că rețeaua publică este deconectată. Chiar dacă rețeaua publică își revine, din cauza primului releu care a deschis circuitul, tensiunea nu ajunge la invertor.

In luna martie 2023 am instalat cele 2 relee și am făcut primele 2 teste. Primul de 3 zile și al doilea de 4 zile. In acest timp am:

– avut căldură și apă caldă de la PdC trifazică

– încărcat mașina electrică monofazic (nu suporta mașina trifazic)

– gătit la cuptor electric și plită cu inducție

– spălat haine și uscat in uscător

– lumină, tv, prize

Sfat: Nu va jucați cu setările astea, apelați la un specialist. Daca din greșeală nu legați firele cum trebuie la unul din relee, tensiunea pe fir/faza poate fi mărită la 400V oferind dispozitivelor conectate o moarte rapidă. Nu va jucați!

In modul off-grid, nu contează consumul pe faze, in limita a maxim 3.6 kW pe faza. Adică dacă pe faza1 am consum de 3kW, pe faza2 am un consum de 500W și faza3 nu am deloc, invertorul nu are o problemă. Îmi acoperă consumul total. In schimb daca depășesc 3.6 kW pe oricare dintre faze, invertorul o sa se restarteze și pentru 33 secunde nu o sa existe tensiune in sistem.

De ce 3.6kW?

Consumul in wați se calculează înmulțind voltajul cu amperajul: 230V x 16A = 3,680W. As putea din setări sa ridic voltajul la 240V x 16A = 3,840W, dar încă n-am atins limita încât să mă deranjeze.

In Europa, rețeaua publică funcționează la o frecventă de 50 hertzi. Curentul alternativ, după cum ii spune și numele, își schimba polaritatea de 50 de ori pe secunda. Adică faza devine nul și nulul devine fază. In modul off-grid, invertorul mareste frecventa la 53 de hertzi, pentru a semnaliza oricărui alt invertor sau generator sa se oprească, gen acum el e șeful. Pe majoritatea ștecherelor sau deviceurilor electrice, e menționată o frecventa de 50-60 hertzi. Din cate știu in State se folosesc 60 hertzi, dar la o tensiune mai mica 110V in loc de 230V.

In modul off-grid, am avut probleme cu un singur device care nu a funcționat din toată casa. Mașina de cafea cu capsule Krups. Pornește, dar rămâne in modul pornire (ledul roșu pâlpâie) tot timpul. Am așteptat 30 minute.

Trecerea de la off-grid la rețeaua publică este instantă, fără nici o pierdere de tensiune, fără nici o licărire in becuri. Invertorul își dă un restart după ce a făcut toate testele și a reconectat releul principal.

Trei lucruri am de reproșat la invertorul Fronius și baterii:

1. odată la 24h pentru fix 33 secunde își dă un restart. Din cate am înțeles este pentru a se testa. In fiecare zi, la aceeași oră.

2. din momentul in care rețeaua publică este deconectată, durează fix 33 de secunde pana invertorul începe să alimenteze mini-rețeaua mea. As fi preferat 2-5 secunde. Am înțeles ca ar fi un update care scade timpul la 20 de secunde, dar la momentul la care scriu aceste rânduri (28 Martie 2023) sunt in modul OffGrid și nu pot face updateul.

3. in momentul in care bateriile ajung la 5%, există niște siguranțe care se închid și deschid odată la 15-20 minute. Din cate am citit ar fi vorba de modul Eco, să salveze electricitate, dar produc un click-clanc destul de puternic când cuplează / decuplează.

Merită?

Panourile fotovoltaice și invertorul – da. Cu siguranță. Vezi programul ANRE „Casa Verde”, ar trebui sa reînceapă in Aprilie 2023.

Bateriile – cu siguranță ajută la reducerea consumului, mai ales pe perioada nopții.

Stația de încărcare – nu pentru mașina mea, deoarece este limitată la încărcare monofazica. Nu folosesc funcția Eco, pentru că încarc in fiecare seară.

Consumul total pentru luna martie 2023 a fost de aproape 950 kWh din care am produs aproape 700 kWh. La un preț de 0.72 lei / kW oferit de Hidroelectrica, mă aștept la o factură de puțin peste 150 lei. Cu mașina electrică încărcată exclusiv acasă, cu care fac peste 1,300 km lunar. Cu căldură și apă caldă menajeră încălzite doar din electricitate verde.

Cam așa arata lucrarea finalizată de băieții de la ivinstal.ro:

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

76 comentarii

  1. „Curentul alternativ, după cum ii spune și numele, își schimba polaritatea de 50 de ori pe secunda. Adică faza devine nul și nulul devine fază.”
    Dragi cititori, faza își schimbă polaritatea de 100 de ori (50 vârfuri pozitive, 50 vârfuri negative) pe secunda iar nulul rămâne nul.

    Comentariu apreciat.1711
    • aw, that hertz!

      Comentariu apreciat.891
    • Daca e sa fim pedanti, nu varful schimba polaritatea, ci trecerea prin zero :)

      203
    • Dacă e să fim pedanți, trecerea prin zero nu înseamnă că se schimbă polaritatea. Ieșirea de la o punte redresoare cu 4 diode trece prin zero de 100 de ori pe secundă și totuși polaritatea nu se inversează.
      Dar acum apare întrebarea: dacă diferența de potențial este 0V, mai exista oare polaritate?

      51
    • un_oarecare, discutia era despre curentul alternativ. Dar si in cazul puntii redresoare, dioda reala conduce si in polarizare inversa (putin, microamperi, dar nu zero), deci exista trecere prin zero si schimbare de polaritate si in cazul ala.

      Deci daca e sa fim pedanti macar sa stim ce vorbim.

      70
    • Mda … am uitat de polarizarea inversa a diodelor. :|

      30
  2. Adică faza devine nul și nulul devine fază

    Nu stiu cine ti-a spus tie asta, dar e gresit.

    Comentariu apreciat.571
  3. „va injecta”, „va raporta”…pacat de articol, poate poti corecta.

    Cam aiurea faza cu backup-box/UPS output de la invertor, ca face trecerea dupa 30 de secunde, si ca trebuie sa iti faci bypass.

    Invertorul meu trece in timp real de pe retea pe baterii/PV (switch de 3 milisecunde), cand cade reteaua, nu am nevoie sa conectez nimic la iesirea respectiva, care in cazul meu e exclusiv pentru consumatori critici (centrala, router, etc.)

    Functia de UPS in cazul meu merge in sensul ca daca am setat SOC max discharge la 20%, sa mai ia din baterii pana la 5% in caz de avarie (si daca e noapte, si bateriile sunt la minim, adica cei 20%).

    Sistemul meu e de 5.4kw (10 panouri de 545w), baterii de 10kw (2×5.2), tot non-prosumer, deci feed-in de nici un kw in toata luna martie.

    Productie martie – 450kw, consum total 560kw, diferenta din retea, deci vreo 80 de lei la hidroelectrica. Ma astept ca incepand de luna asta pana in noiembrie sa am facturi lunare la curent de maxim 20 de lei.

    161
  4. Iti explic eu la ce e buna limitarea, cel putin la un sistem on-grid.

    Daca bagi curent in retea, contorul Electrica masoara impulsurile, nu si directia. Daca Electrica nu face update la softul din contor sau nu schimba contorul implicit sa contorizeze sensul impulsurilor, *vei plati curentul pe care il livrezi in retea* ca si cand l-ai consuma.

    Eu am limitarea activata, livrez zero in retea, stau cu cererea la Electrica de update/inlocuire contor din februarie.

    Mi se pare ca produci foarte putin. Am 5 KWp instalati si ieri (noros, intunecat) am produs 4,2 KWh. Probabil as fi produs mai mult, insa am limita de export, aia 4,2 KWh sunt consum propriu.

    122
    • Tot 5kw instalati, ieri am produs 13,60kWh.

      Ai baterii ? sau doar pentru consumul casei.

      E importanta diferenta, anumite invertoare iti fac load balancing incat panourile produc doar cat ai consumul instantaneu, chiar daca afara e soare si frumos.

      Motivul e tocmai ca surplusul sa nu se duca catre retea, si sa ajute multimeterul.

      Recomandarea e ca daca ai soare sa profiti pornind niste consumatori mai puternici, in loc sa ii folosesti seara (de exemplu sa speli rufele, sa iti faci cald in casa cu aerul conditionat, etc.).

      51
    • PS. In secunda asta produc 2400w, 450 e consumul casei, diferenta merge catre baterii, spre incarcare (mai aveam 28% la rasarit).

      Cer acoperit, undeva in Ilfov la porumb.

      41
    • Nu am baterii, de aceea produc doar cat am nevoie (470W in acest moment). Nu stiu cat de insorit a fost pe 27 martie, dar atunci am produs/consumat cel mai mult, 15,4 KWh. Tot Ilfov, tot porumb :)

      Eu doar comparam cat produce op cu cat produc eu chiar si fara consumatorii aia monstruosi pe care ii are.

      70
    • @Eumbu, cum adica ai limita de export? Din ce ratiuni?

      30
    • @Etravel

      Sa presupunem ca produci 10 KWh si casa ta consuma 6 KWh. Ce faci cu cei 4 KWh?
      – daca ai baterii ii poti stoca si folosi mai tarziu, de exemplu noaptea;
      – daca nu ai baterii sau daca deja sunt incarcate, ii poti livra in retea (export);

      Cum am explicat mai sus, problema este ca cei 4 KWh vor fi considerati implicit de Electrica consum, ei doar se uita cate impulsuri trec prin contor, nu si la directie (import sau export). Deci vei plati 4 KWh consumati.

      Exista trei posibilitati pentru a rezolva aceasta problema:
      – la contoarele mai noi trebuie doar un update de firmware ca sa stie sa faca contorul diferenta intre import si export.
      – cele mai vechi trebuie inlocuite;
      – se poate monta un contor suplimentar inainte de cel clasic;

      Oricare din cele trei optiuni sunt ale Electrica (sau ale distribuitorului din zona), tu nu ai ce sa faci, orice interventie asupra contorului este considerata infractiune. Pana cand ti se aproba dosarul de prosumator si ai contorul necesar , singura ta optiune e de a limita exportul la zero, altfel platesti.

      202
    • Ce zice Rumbu ^^

      Mai babeste, cand ai sistem solar, ai doua optiuni:

      – sa fii prosumator – caz in care e nevoie de contor inteligent cu dublu flux, si pe care ti-l instaleaza/inlocuieste operatorul tau de distributie

      – sa nu fii prosumator – caz in care poti ramane cu contorul vechi, dar atunci limitezi din invertor/smartmeter surplusul de curent produs, incat panourile sa iti produca exclusiv pentru casa (consum, baterii, etc.) si ce ramane extra sa fie cat mai putin posibil, sau deloc.

      Practic contoarele vechi nu fac diferenta intre consum si injectie, ele vad doar ca „trece curentul”, nu conteaza in ce directie, si ti-l baga la consum.

      140
    • Practic, contorul actual nu face diferența. Cele vechi, analogice, ar fi mers în sens invers. Înainte de a demara un astfel de proiect ar fi bine să vezi dacă zona ta nu este una din zonele în care s-a depășit capacitatea de transport a rețelei. Dacă este așa adio aprobare de prosumator, caz în care nu cred că te încadrezi nici pe programul Casa Verde.

      20
    • @Gigi Netoiu….sistemul solar….cu cite planete e mai eficient? 🤣🤣

      11
  5. Ce înseamnă sa fii ITist, sa ai prea multi bani și timp liber, totul pt o economie de câteva sute de lei.

    Comentariu apreciat.9412
    • Ca recuperare a investitiei, ai dreptate 100% – am dat pe sistem vreo 15.000 de euro, cu facturi medii lunare de 400 de lei (500-600kwh/luna consum), deci vreo 80 de euro.

      Nefiind complet offgrid, dar totusi cu mai mult de 70% din productie proprie/an, as face o economie lunara de 60 de euro, deci as recupera investitia in 230 de luni, adica aproape 20 de ani.

      Insa nu i-am vazut neaparat ca o investitie, ci ca pe un gadget + satisfactia de a fi cvasi-independent de furnizor + siguranta in timpul penelor de curent relativ dese.

      In plus, sunt sigur ca astia 15.000 ii cheltuiam pe alte prostii la fel de neinspirate si fara ROI (o alta masina, excursii, etc.).

      Indecis. Tu ce zici?4117
    • Nu zici gresit. Faza asta cu fotovoltaicele si off-grid devine un fel de hobby de la un punct incolo, dar ai satisfactia sa stii ca ai un sistem frumos, facut de tine, care iti asigura o oarecare independenta in caz ca o ia razna sistemul energetic de pe la noi.

      Economiile sunt aproape irelevante la un sistem atat de scump.

      160
    • eu ii dau pe ceasuri scumpe, deci te înțeleg :)

      121
    • Exact, daca e vreo investitie, e o investitie in starea mea de confort, si in casa, daca ma gandesc vreodata sa o vand, probabil as capata ceva extra cu aceste imbunatatiri.

      Investitie „pe bune” e pentru aia cu Casa Verde, care baga 2000-3000 de lei si devin prosumeri.

      Pentru ca de fapt asta ar fi sursa principala de ROI, starea de prosumator, dar cum e legislatia in momentul asta, e mai mare bataie de cap decat merita, cu regularizari la 2 ani, „cantitativ” care nu e de fapt cantitativ, ci tot monetizat, etc.

      53
    • Eu am dat 5200 EUR pe sistemul fotovoltaic. Consum in medie 500 KWh/luna. La 0.15 eurocenti/KWh cat e acum la Hidroelectrica, teoretic mi-as amortiza investitia in 69 de luni. Daca creste pretul la curent sau imi iau masina electrica, mai repede.

      133
  6. Ar fi interesant de aflat si cam in cat timp estimezi ca vei amortiza investitia.

    93
  7. Articolul asta vine la fix imediat dupa cel ce ieri, ca raspuns la intrebarea: ce fac frate IT-stii cu salariile de 5000 euro pe luna? In rest, felicitari, foarte bine detaliat!

    Comentariu apreciat.545
  8. Cate borcane cu muraturi mai ai?

    62
  9. urmeaza certurile cu vecinii ca le creste tensiunea si le arzi aparatele.

    183
  10. Intrebare: iarna, pe nor, poate instalatia sa duca o pompa de caldura, de 1.6-2kW?

    Pentru ca daca da, al naibii sa fiu daca mai am nevoie de gaz.

    102
    • Depinde de puterea instalata si de orientarea panourilor. Si, evident, de starea vremii.

      Ma uit acum pe grafice, pe 2 februarie de exemplu, am produs 9kw cat a fost lumina, cu un varf de 2.14 kwh in jurul pranzului.

      Sistem de 5kw.

      Deci da, un sistem bine dimensionat, si bine orientat, probabil de la 8kw in sus, ar sustine consumul unei pompe de caldura pe timpul zilei.

      Dar sincer, nu as renunta la centrala pe gaz, cel putin pentru ACM.

      Iar pentru incalzire, 2 aere conditionate cu invertor, si esti boss.

      23
    • pompa mea de caldura are o putere de 9KW termici. Nu stiu la ce KW te referi tu, dar sistemul fotovoltaic de aproape 10KW nu duce pompa in ianuarie si februarie. Vezi articolul anterior.

      @Gigi Netoiu – daca as lua totul de la inceput, eu as pastra centrala pe gaz pentru caldura, nu pentru ACM. In alea 2 luni din an cand pompa de caldura trebuie sa se ajute de rezistentele electrice pentru a face fata, consumul a depasit 100KWh in cazul meu. Sau as lua pompa de caldura hibrida (curent + gaz), dar din cate stiu Samsung nu are asa ceva.

      32
  11. Ei bine, toți de mai sus au comentarii pe partea de inginerie și pe partea economică.

    Eu vreau doar să îți atrag atenția că ești obsedat de vecin și nu e sănătoasă aceasta obsesie.

    P.S. Acest comentariu este un pamflet.

    Comentariu apreciat.291
  12. Poate am ratat in textul kilometric, dar cat a costat investitia, fara programe guvernamentale, si in cat timp se recupereaza investitia?

    La ce pret vinzi energia in retea?
    Primesti bani sau doar compensare?

    61
  13. Foarte util articolul, @Vali pune-i un tag ceva sa il gasim usor si in viitor.

    110
  14. Cum zicea mai sus, investiția se recuperează în cel puțin 20 de ani.

    Bateriile cica au lifespan de peste 20 de ani. Panourile la fel.
    Deci practic când toate ajung EOL, atunci ti-ai scos și banii doar dacă:
    – prețul la energie ramane acelasi. Daca creste, ti-ai scos mai repede. Daca scade….
    – nu crapă nimic pe traseu (baterii, invertor, diverse componente care trebuie servisate)
    – nu ai alte evenimente in casa (calamitati, vanzare/relocare, furt – mai ales ca ai spus ca lipsesti cateva luni pe an și deja lumea poate sa „evalueze” de pe strada valoarea instalatiei)

    Din pacate, energia solară este buna dar se poate implementa cu succes doar la nivel subvenționat de stat. Sunt unele chestii care nu se pot face la scara largă doar cu ajutorul statului (vezi situația de aici)

    162
    • Am tot propovăduit ce spui tu, dar nu prea am găsit adepți. E frenezia asta cu panourile și foarte mulți o văd ca pe o soluție miraculoasă.

      101
    • Totul depinde de consum si dimensionare. Cu cat consumul este mai mare si cu cat dimensionarea este mai aproape de consum, cu atat amortizarea e mai rapida.

      Degeaba iti pui panouri de 10 KWp daca consumul tau maxim nu depaseste 5 KW si nu ai baterii. Lumea se arunca la sisteme scumpe si produce in exces, normal ca se amortizeaza la sfantu’ asteapta.

      Poti sa iti pui sistem fotovoltaic de 2 KWp cu 1500 de euro, ceea ce ar trebui sa iti ajunga pentru un consum mediu lunar de 150 KWh.

      Pe langa asta, exemplul op nu e cel mai inspirat, omul are un fel de Lamborghini acasa, dar asta nu inseamna ca mersul cu Loganul nu e viabil. Ca sa dau un singur exemplu, op are termostate de 450 de lei, eu mi-am luat termostate zigbee de pe aliexpress cu 78 de lei.

      Am dat exemplul personal mai sus, ma astept sa imi amortizez investitia in maxim 6 ani. Preturile la energie nu au cum sa scada.

      71
    • Bateriile nu au lifespan de 20 ani. Daca tii SoC-ul intre 5-95% (nu incarcate maxim/nu descarcate maxim) le oferi cea mai buna sansa pentru a mentine o capacitate decenta dupa 5-6 ani. Sunt curios ce curba de degradare/numar de cicluri si garantie a fost oferita pentru baterii.

      P.S: Am lucrat pentru BYD.

      41
    • @VS eu m-am uitat la ei pe site ce scrie la modelul respectiv.

      Acuma, daca furnizorul scrie pe factura de achizitie ca iti da garantie de 20 de ani, si tu poti dovedi cu log-uri ca ai tinut temperatura , curentul, etc – in parametrii specificati – „teoretic” ar trebui sa i le schimbe.

      Eu la UPS-uri am baterii care sunt incarcate 100% , au un ciclu de descarcare odata pe an cand cladirea isi face revizia la instalatia electrica. Ei, cu toate astea, dupa 5 ani is moarte. APC5000 , pentru cei curiosi.

      11
    • @brosky – cred ca vrei sa compari mere cu pere. BYD are LiFePo4 pe cand APC folosesc VRLA – https://ethospower.org/blog/LiFePO4-compared-with-VRLA-batteries/

      20
  15. >>Cam așa arata lucrarea finalizată de băieții de la ivinstal.ro:

    Presupun, mai ales dupa stropi, ca e la exterior. Nu sunt electrician dar am vazut destule la viata mea, dar asa ceva n-am mai vazut pana acum.

    60
    • Se vede si ceea ce pare pubelă de gunoi, deci cam la exterior. Cablurile subtirele aparente la exterior u ma incanta, dar omului poate-i place asa ?!

      A scris ca a dat doar pe baterii 25000 euro, deci tot sistemul undeva la 50000 ? Nu este f clar cu costurile (panouri si invertor mai sunt costuri mari, +manopera desigur, sper totusi ca la baterii nu a platit manopera=materialele cum fac unii)
      Mai un lucru, panta panourilor (si orientarea) conteaza mai mult decat cea a acoperisului, asa ca nu te mai uita atat la vecini.

      40
  16. >> Inclinația acoperișului meu este de 34.5 grade. Inclinația acoperișului vecinului meu este de 45.5 grade. Ambele măsurate cu telefonul mobil.

    Uite ce zice un calculator de inclinatie:

    Your optimal year-round tilt angle:
    33.4° from horizontal

    Your optimal tilt angles by season:
    Spring: 33.4°
    Summer: 18.4°
    Fall: 33.4°
    Winter: 48.4°

    Deci vecinul are inclinatie buna pentru iarna, tu ai compromis pentru tot anul.

    140
  17. Ei sunt recunoscator pentru grămada mare de informații împărtășite – asta ca să fie clară poziția mea.

    O să fac sugestia să te pui la punct cu electrotehnica de bază (toate aiurelile cu alternativ, cu trifazic, ca calculul puterii in mono si trifazat, in curent continuu si cu ce mai e pe acolo: odată intelese si clarificate, vor aduce multă lumină in pasiunea și bucuria cu care ai abordat energia, plus că o să eviți cheltuielile inutile).

    Intrebare, că nu am înțeles configurația rezistențelor de la alimentarea vasului (boiler, puffer) pentru apa calda: ai zis că îs trifazate, dar din text mie mi se pare că ar fi vorba despre niște rezistențe care se înseriază (ori se pun in paralel?), controlat, cu rezistența (elementul încălzitor) al boilerului. Are boilerul, din construcție, alimentare trifazată?

    Sugestie (pentru oricine vrea să încălzească apa cu panouri fotovoltaice): se poate alimenta boilerul direct din panouri, cu tensiune continuă. Implică doar să nu permiți injectarea unei tensiuni mai mari e 230-240 volti, iar termostatul să fie scos din circuitul de fortă (se topeste foarte repede folosit in cc) și introdus in comanda unui releu care să combine elementul încălzitor cu rezistențele ajutătoare.

    140
    • E un gadget foarte mișto care controlează alimentarea unui boiler de la panouri și rețea, NectarSun. Costă cam 500 euro.

      10
    • 500 de euro economisiți in totalitate. Sau aproape.

      Nu-i nevoie de niciun gadget, se realizeaza foarte ușor cu câteva relee, vreun comutator-două. O sută de lei, pe acolo.

      (Acuma deh, dacă trebuie văzut și pe telefon, nu mai zic nimic, trebuie neaparat gadget. Dar dacă ne satisface o functionare simplă și sigură…)

      10
  18. Altfel de detalii:
    ==========
    Dupa lupte seculare, anul trecut am ajuns sa fiu prosumator cu acte în regulă (și contor bidirecțional). Nu am baterii.

    La Enel Energie (unde am contract) nu pot introduce index-urile, că nu au așa ceva în portal.

    În mod normal, contorul e inteligent și ar trebui să transmită cele 2 index-uri automat la E-Distribuție.
    Practic, asta nu se întâmplă deoarece (neoficial) nu este montat nuș’ce colector de date la transformator.

    În mod normal, E-Distribuție ar trebui să-mi citească lunar contorul (există acțiunile înregistrate la ei pe portal).
    Practic, toate acțiunile sunt „în lucru” și nu au făcut nicio citire (neoficial am aflat că subcontractorii nu vin la citiri).

    Așadar, la fiecare sfârșit de lună ridic o sesizare la E-distribuție și le transmit index-urile (consumat și produs). Acestea apar în portalul e-distribuție cam după 15 zile.
    La 31 martie aveam un consum de 1417 kWh și o producție de 1363 kWh (începând din 6 octombrie 2022)

    Ultima factură primită de energie pentru acest consum a fost anul trecut, în august.
    ==========

    OhmPilot e o sculă foarte bună, dar e neplăcut că lucrează pe câte o fază. Ar fi mult mai interesant să încălzească o rezistență trifazică cu 1+1+1 kW, decât monofazic 3kW.
    Am scris la Fronius, nu se poate (cel puțin momentan).

    50
  19. Totul acolo e overkill, la costuri aproape duble fata de pretul pietei (cel putin bateriile).

    La un consum mediu lunar de 700kw (care oricum e foarte ridicat, daca nu cumva minezi), un sistem de 7kw ar trebui sa fie suficient.

    Bateriile la fel, undeva la 10-12kwh in capacitate de stocare.

    Calculul e simplu – panourile iti tin consumul casei cat e lumina, iar bateriile pe timpul noptii.

    700kw/30 de zile = 23 de kwh zilnic. Asta ar veni o medie de 1kwh/ora, dar noaptea se presupune ca ai consum mai mic, undeva la maxim 500wh.

    La un numar mediu de 12 ore de intuneric, ar veni 6kwh necesari.

    Chiar si iarna, cand ai 16 ore de intuneric pentru 2-3 luni, ai avea nevoie de maxim 10kwh in stocare, considerand si spike-urile de dupa-masa.

    Pretul maximal al unei baterii bune este de 500-600 euro/kwh, tu zici ca ai platit o mie, deci cineva te-a luat de gasca.

    In general Fronius sunt proaste, pentru ceva de calitate as fi mers pe Huawei, Samsung.

    Pentru fitze, Alpha Ess (invertor si acumulatori), cu panouri Canadian Solar, de 545w, monocristaline.

    Pentru pompa de caldura, as fi luat ceva hibrid in tandem cu o centrala in condensatie – in loc sa dau 25.000 pe baterii, as fi dat 15.000 si cu cei 10 ramasi as fi luat ceva de genul Immergas Victrix Hibrid (vreo 20.000 lei).

    50
    • Calculul e simplu – panourile iti tin consumul casei cat e lumina, iar bateriile pe timpul noptii.

      Asta e discutabil.
      Ce faci în zile înnorate de iarnă, când panourile nu fac față nici consumului zilnic, d’apoi să mai și încarce bateria ? După trei-patru zile (și nopți) din astea stai cu bateria la 5% și consumi de la furnizor.

      In general Fronius sunt proaste, pentru ceva de calitate as fi mers pe Huawei, Samsung.

      Bănuiesc că ai măcar rezultatele un studiu de piață ca să spui asta, nu ?

      12
    • Tragi din retea, ce sa faci, e o chestie asumata, pentru cateva zile pe an. In rest, produci ca un erou.

      Curba necesarului de panouri ca sa fii complet off-grid nu justifica cheltuiala extra, uneori chiar nu „se merita”, pentru cateva zeci de kw pierduti in saptamana aia din decembrie cand ninge.

      Cat despre Fronius, un studiu de piata nu ar fi relevant, fiind stiut ca ce e ieftin se vinde bine, mai ales in Romania, dar inainte sa-mi iau sistemul, am intrebat distribuitorii si instalatorii, si asta le-a fost raspunsul – ca sunt ieftine dar nu foarte fiabile, nici foarte performante.

      Pentru ceva ce ar trebui sa ma tina macar 15 ani, sunt prea sarac ca sa imi permit lucruri ieftine.

      31
    • Gigi, nu știu ce instalatori ai întrebat, dar Fronius nu e un produs din clasa „ieftine”.

      Cât despre baterii, îți respect opinia dar nu o împărtășesc. Am avut cazuri de vreme rea și întreruperi mai mari de 48h de la furnizor. În așa situații ori am baterii pentru măcar 3-4 zile, ori nu am deloc și-mi iau un generator ce-mi ține casa 2 sile cu un plin.

      01
  20. Eu vad un pic altfel lucrurile si nu inteleg de ce lumea isi pune baterii asa mari si scumpe in loc sa devina pur si simplu prosumatori cu compensare cantitativa mai ales in zonele in care injectarea nu reprezinta o problema.
    Consider ca un backup de baterii de 5 kWh e suficient pentru situatiile cand ai deconectari de la retea.

    Am facut un calcul pe cifrele prezentate de tine si cu un optimism grozav in exploatarea lor timp de 20 ani fara probleme.
    1.Sa consideram o medie de extragere din baterii de 15 kWh/zi(80%-20%)* 365 zile * 20 de ani = aprox 110 MWh.
    2.Taxele de transport si distributie pentru acesti 110 MWh in conditii actuale de piata sunt de aprox 100 euro/ MWh.
    3.Deci 110*100 euro dupa 20 de ani = 11000 de euro. Aici sa intervina un investitor si sa ne zica ca daca bagi 20k in investitii se vor plati automat taxele de transport si distributie din randament + 1 nou panou fotovoltaic/semestru:)
    4.Plus, la final ai salvat planeta de 3 tone de CO2 (si de alte metale greu de reciclat) prin neproducerea a 20 kwh de baterii.

    Nu reprosez nimic autorului, doar ca altcineva poate vedea ce am scris ca fiind o alternativa mai buna.

    Si ca sa ma laud si eu: sunt prosumator cu un sistem monofazat de 6.6 kW (orientat Est Vest) cu invertor de 5 KW si productia nu e asa satisfactoare pe timp de iarna (judetul Iasi). https://www.imagehost.at/image/OfQjX

    Si cum am mai citit si eu:”Nu energie verde este scumpă, ci tranziția către ea.”

    63
    • >>Nu energie verde este scumpă, ci tranziția către ea

      Asta e un nonsens. Daca instalatia pentru produs energia verde a fost scumpa, si energia produsa va fi scumpa.

      80
    • Pentru ca ideea nu e sa scoti bani din asta, ci sa fii independent (off-grid) pe cat posibil.

      La o investitie de 30-40k de euro, mi se pare cumva evident ca nu il ardea buza de suta de euro pe luna la factura de curent.

      In plus, injectia in retea e praf legiferata, iar chestia cu „cantitativa” e o vrajeala in mare.

      00
  21. NOU
    #60

    Frumos si informativ scris articolul (-cateva greseli deja semnalate).

    Am si eu o intrebare ca tot am 18 panouri de montat, a facut cineva contract de prosumator sa ma indrume catre un ghid ceva ? am tot citit si pe grupul de faisbook, si ce am mai gasit pe gugal, dar nu m-am lamurit prea bine.
    Multam.

    10
  22. Salut, un link ptr solutia cu electrovana generala de la Salus? Ma intereseaza si pe mine.

    10
  23. O sa spun si eu parerea mea ca unul ce vinde si configureaza sisteme fotovoltaice. Sa nu isi inchipuie cineva ca daca ai 5kW instalati o sa produci 5 kW.In functie de conditii meteo inclinare si pozitionare o sa produci undeva la 3…..4.4 kW (cel putin la panourile instalate la care am acces la power meters asa am) Bateriile. Problema este legata de comunicare daca ai inverter Huawei musai sa iei baterii Huawei. Durata de viata a bateriilor ar fi undeva la 5…10 ani maxim. O curatare anuala a suprafetei panourilor ajuta plus o inspectie la 2-3 ani a starii sistemului de prindere ajuta la o depistare din timp a coroziunii intre tabla si aluminiu, aici e important acel teocol/element de cauciuc dintre tabla si aluminiu.

    120
  24. eu tot astept ziua in care am voie sa pun panouri fotovoltaice pe bloc :)

    21
  25. Pare ca te plictiseai si ai decis sa cheltuiesti niste zeci de mii de euro ca sa iti faci de lucru.
    Perioada de recuperare a investitiei este… 50 de ani sau cat?

    53
  26. 6 pe sud, 9 pe est (JA Solar de 345Wp), pantă de 30° în ambele direcții
    Victron Energy BlueSolar MPPT 150/100 (unul pentru fiecare direcție)
    Victron Energy Multiplus-II 48/5000
    Victron Energy Color Control GX
    4x Pylontech US2000C

    Vine factura la curent 35RON (e configurat pentru export zero, nu vreau să fiu prosumator – aș exporta curent doar dacă am face microgrid toate casele din cartier). Dacă e vremea nasoală, ține bateria din seara primei zile, peste noapte, a doua zi, a doua noapte și abia cam a treia zi dimineață ajunge la 25% (unde a fost configurat) și se apucă să tragă din rețea.

    Bonus: când se oprește curentul în sat, când sunt 280 sau 180 de volți în rețea sau când sunt salturi de fază, eu nu am/nu simt nimic.

    Urmează upgrade-uri: cele 6 de pe sud vor deveni 8 de 450Wp, o să apară încă un Multiplus-II 48/5000, un EVSE tot de la Victron (o să dau încărcare gratis în cartier cât timp nu e mașina mea la încărcat) etc.

    Dacă mai conving vreo 4-5 vecini, am avea cumulativ suficientă energie în plus cât să punem o pompă de căldură de cartier, un Mitsubishi pe R744 (CO2) de 40kW (termic) și ne scoatem și cu factura la gaze.

    Sentimentul că nu depinzi de fițele lu’ Enel/Engie și că nu trebuie să cerșești plafonări și ajutoare de la stat bate orice calcul de amortizare. Vorba lu’ MasterCard: priceless :D

    61
    • Ca un „frate” cu sistem solar, te intreb prieteneste, de curiozitate, cum te tin 8kwh timp de 40 de ore ?

      Ar veni un consum mediu de 200wh, ai cumva foarte putini consumatori in casa ? Sau mai incarca si de la panouri pe timpul zilei, chiar daca e innorat ?

      Eu am capacitate de 9.4kwh, SOC min e la 15%, si ultima data cand am tras din retea a fost luni seara…dar am consum de 400wh mediu, si evident imi produc si panourile ziua.

      00
  27. Salutare,
    Încă un articol foarte interesant, cam overkill sistemul dar e alegerea ta până la urmă.
    Am și eu o întrebare, am pus anul trecut panouri de 5 kW și Invertor OnGrid Huawei, sunt și prosumator din noiembrie anul trecut deși facturile de la EON nu au nici un sens deocamdată, dar asta e altă poveste.
    Ideea e că aș vrea să pun și eu o pompă de căldură, momentan am centrală pe lemne dar părinții s-au cam săturat de atâta muncă cu lemnele, ideea e că am doar branșament monofazat și nu știu dacă cea mai mare pompă de căldură monofazată ar face față iarna, casa are cam 140 mp, izolație bună și este de obicei parțial încălzită, combinat pardoseală și calorifere, i-am contactat pe cei de la ivinstal dar nu am mai primit nici un răspuns de vreo 2 săptămâni.
    Există centrale hibride pe GPL și pompă căldură (nu am gaz)
    @Autor am emailul tău de la @zoso, poți să-ti trimit un email?

    10
    • trimite mail linistit sau intreaba aici, poate ii ajuta si pe altii… cum vrei tu. Am mai scris prin comentarii, eu daca as lua totul de la inceput, as pune pompa de caldura hibrida.

      again, sunt ITst, nu-s in domeniu, doar relatez experienta mea.

      10
    • După cum spuneam nu am țeavă de gaz metan aici, casa părinților e în Bucovina la munte și aici marea majoritate au încălzire pe lemne dar ușor au început să trece și pe butelii de GPL, peleți și alte soluții.
      Ce am uitat să întreb este și cât de repede poate pompa de căldură să ridice temperatura în casă în comparație cu o centrală pe lemne, deoarece ai mei pornesc centrala seara când intră în casă pe la 4-5 și țin focul până pe la 12 noaptea apoi căldura din pufer ajunge până dimineața.
      Nu știu cât timp îi ia pompei de căldură să ridice temperatura în casă de la vreo 15 grade până la un 22 de grade pentru 3 camere + ACM?

      00
    • in cazul meu, cu incalzire in pardoseala, nu ar ajunge niciodata temperatura casei de la 16 la 21 de grade, daca pompa ar functiona doar 8 ore pe zi.

      pompa de caldura functioneaza economic cu temperatura mica a apei, gen 35-45 de grade… de asta este recomandata in special la pardoseala si nu calorifere.

      centrala pe lemne face 80 de grade mult mai repede.

      vezi articolul anterior cu pompa de caldura, exista o formula pentru necesarul de kw termici pentru a ridica temperatura apei cu 1 grad. poti socoti de la 25-30 de grade la 60-70 de cati kw termici ai nevoie.

      eu as apela la un specialist, vezi ce firme de instalatii ai in zona… iarna e nasol daca se strica orice la caldura, -10 sau -20 de grade si tu stai in frig ca nu are cine sa-ti rezolve problema.

      00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Euro2024



Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la de la Aceeași Mărie.

Pun clipuri pe Youtube