Bun, până acum avem așa:

  • Clickbaiterii vor bani de la stat să-i ajute să treacă peste momentul ăsta de sărăcie.
  • Muzicienii plătiți de primării vor acum muzică obligatorie de-a lor pe la radio, că nu mai dă bani primăria pentru concerte.
  • De cărturari am mai vorbit, și ăia vor ceva susținere de la tata stat.

Nu s-a povestit foarte mult, dar știți de ce-am avut comunismul ăla foarte nasol și prea puțină mișcare de rezistență la noi? Că intelectualii cam trădaseră, se dăduseră cu partidulețul.

Uite, să-l luăm pe Cristoiu: știu de la un coleg de-al lui de armată că visul lui era să facă un ziar cu porcărele. Au fost dup-aia colegi la Ștefan Gheorghiu. Amândoi s-au făcut ziariști, dar colegul ăsta s-a îndrăgostit de-o fată și-a zis c-o ia de nevastă la biserică, în fața lui Dumnezeu. Drept urmare, că ziariștii comuniști nu fac așa ceva, a fost transferat la uzina Tractorul, la necalificați, vreo trei ani. Cristoiu e unchiul jenant al presei, de-acolo a pornit ce vedeți acum, dar dacă-i întrebi pe ăștia, îl respectă toți. El a ajuns redactor șef-adjunct la Scânteia Tineretului.

Nu ești cu regimul? Există mai multe forme de a fi pedepsit. Andrei Pleșu a fost pedepsit stând la Tescani. Această pagină conține imagini cu locul de chin al filosofului. Gheorghe Ursu n-a avut norocul ăsta, el a luat omor în celulă. Trebuie să citiți „Jurnalul de la Tescani” al lui Pleșu, să vedeți acolo spleen.

A, poate citiți și „Jurnalul de la Păltiniș”, al lui Liiceanu. Foarte lăudată prostioara aia de carte, descrie chinul filozofului de doi lei Noica și ale discipolilor lui, obligați de partid să se viziteze într-un peisaj mirific. Știi cine mai făcea filozofie pe vremea aia? Steinhardt în pușcărie. Alte condiții. A fost arestat în lotul Noica-Pillat alături de, să dăm un nume celebru, Mihai Șora de la Emag. Ghiciți care dintre ei a luat 12 ani de muncă silnică.

Partea mișto? Spre finalul vieții Steinhardt dă o variantă definitivă a jurnalului unui discipol de-al său, Virgil Ciomoș. Vine democrația, ăsta se uită în jur și decide să trimită manuscrisul spre publicare la București, unde altundeva decât la Humanitasul lui Gabriel Liiceanu. După un timp întreabă ce s-a întâmplat cu el, că nu s-a publicat. S-a pierdut.

Ca muzician, înainte de 89 puteai să fii Andrieș. Asta însemna concerte în locante obscure și n-apăreai la televizor și nu erai dat la radio. Sau puteai să fii Dan Bittman, cu excursii și concerte peste hotare, în Coreea de Nord. Și dup-aia o carieră excelentă, firma ta ia un împrumut de 2,6 milioane de dolari de la Bancorex și nu-l mai dă înapoi, tu zici că ai fost tras în piept de managerul firmei și pentru aceste specializări ajungi consilierul ministrului de finanțe Sebastian Vlădescu. Sper că v-a plăcut cum ați plătit zece ani din benzină inclusiv trilurile fiscale ale lui Dan. Felația aia făcută de el primarului pesedist de la sectorul 5 nu e o întâmplare.

Pot să vă mai povestesc cum Sabin Gherman (ăla, da) și Gabriel Chifu, vicepreș la Uniunea Scriitorilor și șef executiv la România literară îl turnau pe Marin Sorescu că nu-i publică pe ei, consacrații, în revista pe care o conducea. Și mulți alții, exemplele abundă.

Ideea e că fazele astea s-au mai întâmplat pe la noi și de fiecare dată când s-a scuturat șandramaua șobolanii au ieșit la iveală. Aceștia sunt șobolanii zilelor noastre. Și cum democrația s-a suspendat în aceste vremuri, făcând loc unei autocrații comuniste în care toată lumea aștepată ciubuc de la tătuc, așteptați-vă să-i vedeți tot mai des.

Haide, Smiley, cântă-ne o melodie aprobată de comitetul de partid și de stat. Pigmeule!

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

39 comentarii

  1. And THAT’s how the cookie crumbles!
    Sau in traducere pt Gradina Maicii Domnului: c-asa-i in tenis! :)

    00
  2. Good point!

    00
  3. Lasa i Eftimie , ce conteaza ca au supt plua ? S au spalat pe dinti si au facut gargara cu apa sfintita .

    00
  4. Sau, ‘niste români ‘…

    00
  5. „La vremuri noi tot noi”

    00
  6. Din păcate este adevărat ce spui. Nu, nu este o încercare de a-ți confirma spusele, este doar o constatare a ceea ce ne înconjoară. O veșnică multiplicare a lipsei de coloană vertebrală infiltrată în absolut toate domeniile, culminând cu apariția unui așa zis eșalon doi, semidoct și foarte închis care nu lasă nimic din mână, care își apără poziția din răsputeri.

    00
  7. in afara de muie, cam ce mai primesc angajatii/firmele private pentru a supravietui acestei perioade?

    00
  8. ecce homo

    00
    • Addendum

      Americanii & restul vestului i-au iertat pe oamenii astia. Au dat mana cu ei.

      00
    • Vorba vina ca i-au iertat. I-au durut in fund. Bani sa iasa. Altfel nu dezvoltau relatii comerciale atat de puternice cu state precum China. Lagarele unde sunt tinuti uigurii nici nu exista daca ii intrebi.

      00
  9. La vremuri tulburi… stocuri de cur-papir mai aveți? Scrieți fraților! scrieți! s-avem cu ce le scoate ochii după ce-o trece urgia!

    00
  10. Criza asta, contextul internațional, e o oportunitate nesperată pentru toți cei de la butoane, de la PNL care-și arogă partea leului până la orice primărie din țară. Polarizarea și radicalizarea societății nu face decât să-i ajute, vor avea întotdeauna la îndemână o masă de manevră. În rest, toți se străduiesc să arate că le pasă și fiecare vrea să contribuie cu ceva ajutând după putință.
    Se pare că se va ajunge la ceea ce spunea Romain Rolland: „oamenilor trebuie să le faci binele fără voia lor”.
    Altfel, răul adevărat vine de la falsul bine zice un proverb italian (că tot sunt ei în prim plan acum)

    00
  11. “Jurnalul Fericirii” e cartea perfectă de citit în carantină. Îți dă o palmă după ceafă și îți pune un pic “greutățile” în perspectivă.

    Plus că acolo găsiți cea mai frumoasă frază despre creștinism scrisă vreodată: “Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proşti. Ne cheamă să fim buni, blânzi, cinstiţi, smeriţi cu inima, dar nu tâmpiţi”.

    00
  12. Problema e asta: câți dintre noi s-ar vinde și care e prețul integrității noastre. Or artistul sprijinit de stat e doar o malformație a creației, o suprimare brutală a creativității. Ăștia au sărit imediat pe ciolan și, cât e fierul cald să-l bați, cântăreții mai vor finanțare chiar și după criză, ca de ce nu? Artistul e câteodată neînțeles sau gustat la adevărata lui valoare doar de o mică parte, ăi mai inteligenții. Nu e cazul lui Smiley. Vremurile s-au schimbat: înainte scriitorii o dădeau în dulcegării la începuturile cartilor lor, dedicau opere unor înstăriți, încoronați sau înnobilați pentru protecție, tihnă și galbeni din partea ăstora. Totuși mare brânză nu făceau dacă n-aveau talent. Ăștia de acum se simt ca Mozart la Viena pe scenă când ii aplaudă babetele la concertul din târg. Sau ca Dostoievski când mai scot o carte prafuită, demnă de adăugat la raftul publicatiilor pentru posteritatea avansată si cu obraz sa i înțelege cartea lui Voiculescu . Aristocrații și burghezia au avut oare mai mult simț pentru ce înseamnă artă?

    00
  13. Eftimie, you had my attention, now you have my respect.

    00
  14. Valabil și pentru imobiliari. Aia de vindeau până mai ieri fără număr după ce spaguisera din greu autoritățile locale pentru aprobarivde puzuri.

    Personal ce mă deranjează este că toți sau aproape va toți aplaudă instaurarea stării de urgență și instituirea de restricții. Când aplauzi așa ceva ești prost. Sclav. Tătucul iohannis decide pentru tine ce e bun. Tu ești prea prost sa intelegi gravitatea situației. Lasă-i pe aia deștepții: Vela, costache, Orban, Turcan. Și să nu îndrăznești să te opui că te amendam în virtutea ordonanței militare. Foarte corect, iohannis a avut ieri un discurs de Putin. Tătuc national. Dragi romani sunteți prea prosti ca să vă îngrijiți.
    Noua ordonanta militară e practic o pedeapsă colectivă. Oricum fi bune sau rele măsurile de acolo? Eu cred că pe termen lung mai mult vor încurca dar asta e altă discuție. Pe termen scurt ne-am întors înapoi cu 30 de ani daca nu cu 70. Și toți aplaudă ca suntem prosti și că ce bine că avem un tătuc national care se îngrijește de noi.
    Ai vorbit aici despre Steinhardt. As mai aduce un discuție pe Rațiu. Cel care zicea că se va lupta până la moarte pentru dreptul tau de a nu fi de acord cu el. Prin decretarea stații de urgență iohannis, guvernul și parlamentul s-au pisat pe asta. Și poporul a aplaudat. De asta a luat Rațiu 3% la alegeri și Iliescu 85%

    00
    • Peste tot in lumea asta omul de rand e prea idiot sa inteleaga gravitatea situatiei si sa stea dracu in casa. De aia e toata Europa in carantina, SUA se pregateste si ea si probabil Africa.
      Daca tu, care pari educat, zici ca ordonanta e pedeapsa colectiva, atunci inseamna ca ea e numai buna pentru ce avem noi prin tara.

      00
    • Discurs Putin: rusii au doua variante – ori stau 15 zile in casa, ori 5 ani la puscarie! Vezi vreo asemanare cu ce citeste kwi?

      00
    • ratiu a luat 3% pentru ca toti cei de teapa ta au votat cu ilici!

      00
  15. Am citit comunicatul ala agramat. Doar atat zic, “ un procent”=1%, “un procentaj”-x%. Iar aia cu “grai” suna ca in Ion Creanga sau scrisa de Irina Rimes, nu stiam ca in limba romana moderna se mai foloseste cuvantul asta.

    00
  16. Eftimie, astept un articol de la tine despre cum a pus mana Liiceanu pe o Humanitas

    00
    • Nu contează foarte mult. Până una alta a făcut din ea o editură importantă. Mult mai interesant de știut este cum Grupul de Dialog Social (celebrul GDS care editează Revista 22) a fost mereu sprijinit de PSD. Cu sedii în centru și bani pentru revista aia unde-i șefă Andreea Pora, unul din puținii ziariști români dați afară pentru plagiat. Alți membri cunoscuți ai GDS ar fi Sorin Ioniță (și-ăla are ca pasiune furtul) și anticomunistul Mihai Șora.

    • Oh, da, GDS, Revista 22, am lucrat si eu o luna acolo pina m-a dat afara Rodica Palade. Din ce mai tin minte aveau niste probleme cu ceva licente de soft, in sensul ca nu prea le aveau.

      00
  17. NOU
    #30

    Eftimie, noul tau nume ar trebui sa fie Scumpimie.

    Bun.

    00
  18. Incepusem sa scriu aici un mesaj lui Eftimie in care sa.i spun: uite cum scrie o postare serioasa Vali. In ultima clipa am vazut ca e scris chiar de el. Felicitari! Mie mi.a ramas in minte faza cu paharul din Jurnalul Fericirii. Era simbolul tradarii abjecte.

    00
  19. Parca artisitii sint obisnuiti sa traiasca in mizerie, acum la ce le trebuie bani? Sau astia nu sint artisti autentici?
    Gasim pe undeva vreo lista cu alea 65 de valori?

    00
  20. Boss…te așteptai să pună mana de la mana să strângă niste donații pentru echiparea unor paturi de spital necesare în criza? …bun articolul

    00
  21. Nu ca ar fi de laudat dar Cristoiu Ion a facut facultatea de filosofie la UBB nu la Stefan Gheorghiu.

    00
    • Ahem, și colegul lui de armată a făcut TCM-ul, dar a tras un stadiu și la Ștefan Gheorghiu. Că cam trebuia dacă voiai să lucrezi în presă. Dar știi cum e, putem ascunde părți din CV fără probleme. Cam cum a ascuns Rodica Culcer vreo câțiva ani după ce-a terminat facultatea, de-a întrebat-o Iliescu la un moment dat într-un interviu la TVR ce s-a întâmplat, și doamna s-a blocat un pic. După care a avut grijă să șteargă și emisiunea de pe site-ul TVR ;)

  22. @Eftimie, foarte bun articol. Era si mai misto ca sa vedem si o comparatie, daca povesteai un pic cum a fost regimul comunist in alte tari, adica eu, din formularea ta „Că intelectualii cam trădaseră, se dăduseră cu partidulețul”, inteleg ca in alte tari intelectualii nu s-a tras imediat pe cur ca sunt ocupati de armata sovietica, regim totalitar etc. Poate intr-un articol viitor.

    00
  23. Eftimie meserie

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube