Optimizeaza-ti gandirea in cativa pasi

sursa FOTO

”Creierul este la fel ca un computer. Asta înseamnă că nu există oameni proști, ci doar oameni care rulează DOS”

Citatul de mai sus aparține unui anonim, care a avut o revelație legată de modul în care gândim. Totuși, cred că mai degrabă calculatorul se apropie încet-încet de creier, fiind o imitație a funcțiilor de bază ale lui. Dar asta e o discuție pentru un alt articol.

Soluția din spatele optimizării modului de gândire stă în găsirea și rezolvarea celor mai frecvente probleme în scurtcircuitarea modului în care gândim situațiile, pe de-o parte, și în câteva bune practici și sfaturi în privința unor modele de succes în gândirea logică a situațiilor, pe de altă parte.

Referindu-mă la problema numărul 1, oamenii tind să cadă în câteva capcane ale gândirii, care par să ușureze întregul proces. Rezultatul capcanelor e de cele mai multe ori un raționament greșit sau inexact, gândit superficial și bazat pe perceții, nu pe date concrete și pe argumente.

Capcana nr.1 Te bazezi pe prima idee/primul gând venit în minte despre un anumit lucru/o anumită situație.  Una din regulile brainstormingului e că primele 20 de idei sunt proaste, abia de acolo începând se construiesc mecanisme cu adevărat bune. Pe același principiu funcționează și capcana primului gând. Un experiment a demonstrat că punctul de pornire în abordarea unei idei poate influența rezultatul raționamentului: ”Estimați dacă popendulația Turciei este mai mare de 35 de milioane locuitori” a generat rezultate mai slabe decât ”Estimați dacă popendulația Turciei este mai mare de 100 de milioane”, grupul 100 de milioane făcând estimații mult mai apropiate de adevăr decât grupul anterior.

Soluții

• privește problema din mai multe perspective și unghiuri
• gândește în profunzime de unul singur înainte să ceri ajutorul celorlalți
• caută informații din mai multe surse, nu te bloca într-una singură. Îți vor oferi mai multe puncte de vedere

Capcana nr.2 Situaţia de moment e întotdeauna mai confortabilă decât o variantă potenţială. Această capcană s-a tradus în mod popular în ”Nu da vrabia din mână pentru cea de pe gard” și se ilustrează printr-un exemplu foarte simplu – dă câte 1 cadou din 2 posibile fiecărui individ dintr-un grup de oameni și explică-le că pot să schimbe fără nicio problemă un cadou cu celălalt. Doar 10% din ei o fac, pentru că e mult mai comod să rămâi cu ce ai deja, deși celălalt lucru ar putea fi mai bun. Tipul acesta de comportament te poate ține departe de schimbări favorabile în viața ta, doar pe motiv de ”de ce să schimb când mi-e ok așa”

Soluții

• consideră starea curentă ca o alternativă și nu absolută. Întreabă-te care ar fi starea ideală dacă starea curentă nu ar exista.
• stabilește-ți și cunoaște-ți obiectivele, comparând situația curentă cu ele și evaluează dacă ea se potrivește sau nu cu ce ți-ai setat
• evită să exagerezi costurile/efectele schimbării – nu e întoteauna așa de greu pe cât pare inițial(vezi Capcana nr. 1)

Capcana nr. 3 Efectul costului nerecuperabil în decizia prezentă. Știu, sună complicat, dar nu e. Să zicem că faci comandă pentru un bilet la un concert. În noaptea concertului, ajungi târziu acasă după ce ai muncit toată ziua pe brânci 12 ore. Automat regreți că ai luat biletul pentru că nu ai chef de concert. Ce deciziei iei? Surprinzător, aici cea mai bună decizie e să rămâi acasă, pentru că banii dați pe bilet deja au fost cheltuiți și nu ar trebui să îți influențeze decizia, pentru că nu ai cum să îi recuperezi. Dacă ai merge la concert, ai fi obosit a doua zi, te-ai simți rău la concert în sine, deci banii tot ar fi pierduți, deoarece tu ai plătit pentru distracție, dar nu te poți bucura de ea.

Un alt exemplu al costului nerecuperabil în decizia prezentă e momentul în care ai ajuns la restaurant, ai comandat, ți-a venit mîncarea. Descoperi după primele 3-4 îmbucături că mâncarea nu îți place deloc. Educația îți spune să nu irosești bunătate de mâncare, dar decizia cea mai bună aici e să o lași în farfurie. Nu trebuie să o mănânci, dacă nu îți place, doar pentru că ai comandat-o. Mai bine te scutești de efort, mergi la alt restaurant și comanzi ceva nou. Aceeași problemă se pune și în momentul în care te saturi după ce ai consumat jumătate din porție. Nu te suprasolicita doar ca să termini mâncarea din farfurie. Mai bine arunci resturile și te simți bine, decât să te simți prea plin după masă.

Soluții

• concentrează-te pe ceea ce e important pentru tine, nu te lăsa influențat de ceea ce pierzi, s-ar putea ceea ce câștigi să fie mult mai consistent
• ascultă oamenii neimplicați în deciziile anterioare, cere-le părerea
• admite că poți greși. Nimeni nu e imun la erori, însă trebuie să înveți ceva din fiecare greșeală – aici, dacă te așteaptă o perioadă încărcată, nu planifica concerte, mai ales în timpul săptămânii.

Capcana nr. 4 Una din cele mai frecvente capcane ale gândirii e să vezi doar ceea ce vrei să vezi, căutând informaţii care să îţi confirme teoriile iniţiale(posibil bazate pe Capcana nr.1) și te ferești să cauți informații care să te contrazică. În mod natural, creierul nostru analizează o situație și decide aproape de la început care variantă pare ”corectă”. Tipul ăsta de gândire poate duce la decizii bazate pe informații superficiale și la greșeli care se puteau evita prin încă 10-15% muncă de cercetare.

Soluții

• fă rost și fii deschis la informații atât care susțin cât și care combat o idee sau o situație
• ia un avocat al diavolului, va avea grijă să îți arate găurile din propriul raționament
• nu pune întrebări care duc spre un răspuns: ”Cu cât ar trebui să vând bicicleta?” a adus mereu rezultate mai bune decât ”E ok să dau bicicleta cu 3oo Lei?”

Capcana nr. 5 Presupunerea e mama superficialității, pentru că avem tendința să judecăm un om sau o situație în funcție de primele informații și interacțiuni. Să zicem că întâlnești un om timid. Automat ai tendința să îl cataloghezi drept lucrând într-o bibliotecă. Dacă numărul de bibliotecari e de 100 de ori mai mic decât cel de, să zicem, vânzători, atunci dacă 1% din vânzători sunt timizi, deja omul are șanse mai mari să fie vânzător decât bibliotecar. Cercetează datele în profunzime înainte de a lua o decizie sau de a trage o concluzie. S-ar putea să descoperii relații care îți dau peste cap presupunerile inițiale

Soluții

• explicitează presupunerile și apoi încearcă să le validezi căutând surse de argumente sau să le invalidezi pe contraargumente
• caută date concrete care să înlocuiască estimările și simplificările din mintea ta.

Capcana nr.6 Mărirea și micșorarea amplorii unui rezultat/unei caracteristici se caracterizează prin exagerarea unor caracterisitici și estomparea altora într-o situație dată. De exemul, să zicem că ești propus pentru promovare. Ai condus 10 proiecte, din care 9 s-au încheiat cu succes, iar unul a eșuat lamentabil, dar din motive ce nu ți-au stat la îndemână. Majoritatea oamenilor se vor uita la eșecul din cele 10 și se vor plânge că nu vor fi promovați tocmai datorită acelui eșec. Practic, efectul capcanei e unul psihologic, care te face să te agăți de anumite aspecte negative, maximizându-le impactul, iar în același timp minimizând impactul aspectelor bune. Dacă nu ești atent, riști să creezi probleme inexistente.

Soluții

• verifică impactul și importanța atât a părților bune cât și a celor rele cu factorii de decizie
• fă și tu o analiză a punctelor tari și punctelor slabe ale unui proiect/ale unei situații, concluzionând pe baza lor
• nu fundamenta raționamentul pe prima impresie care o ai despre performanta ta(capcana nr. 4 și capcana nr.5)

În general, când te lovești de capcane, încearcă să urmezi pașii de mai jos:

• separă gândurile tale de evenimentele concrete, întrebând – care este situația, care sunt emoțiile mele și care e comportamentul meu
• identifică tipul de capcană în care ai tendința să cazi – ia lista de mai sus și observă-ți comportamentul timp de câteva zile. Dacă cunoști tipul de capcane la care ești predispus, ai mari șanse să poți identifica soluții.
• combate capcanele – începe de la dovezi, caută urmele capcanelor în gândirea ta. Fă experimente cu soluțiile capcanelor.

Acum că am trecut prin cele mai frecvente scurtcircuitări de gândire, cum putem să îmbunătățim procesul?

Spuneam și la început că gândirea și creierul uman sunt asemenea unui calculator sau mai bine zis unei rețele de calculatoare. Pentru a funcționa bine, rețeaua de calculatoare are nevoie de subansamble, de cabluri, de electricitate, de optimizare, de upgrade, de spații de stocare, de un mediu propice de funcționare, etc. Toate astea se traduc în corpul uman prin hrănire, transport al sângelui, învățare, mediul înconjurător, alimente, modul în care întreținem corpul, care reprezintă un fel de subansamblu pentru unitatea centrală, creierul.

pași prin care poți să îmbunătățești gândirea:

1. Mănâncă mese mai ușoare, care nu solicită corpul atât de mult. O masă grea forțează majoritatea activității corpului să se mute de la creier la stomac pentru a digera alimentele. Mesele ușoare pot să conțină în continuare grăsimi și zaharuri, limitarea se referă la cantiatea de alimente preluată la un moment dat.
2. Somnul e crucial pentru gândire. Lipsa lui scade eficiența și puterea de concentrare. Prea mult somn scade la rândul lui nivelul de energie și productivitatea gândirii. Recomandarea este de 7-8 ore de somn pe noapte, în mod regulat, la aproximativ aceleași ore. Dacă îți schimbi în mod constant orele de somn, corpul devine derutat și cere mai multe resurse de la creier pentru a funcționa corect. Somnul crește creativitate. Somnul te ajută și la procesarea informațiilor dobândite în timpul zilei și după o noapte de somn poți veni cu soluții noi la probleme care te puneau în dificultate cu o zi înainte.
3. Înterupe-te din mijlocul unui proces de gândire important. Ia o pauză de 10 minute, fă o plimbare, bea o cafea, un ceai sau o apă. Nu trebuie să te rupi chiar de tot de muncă, e suficient o pauză scurtă. Când te întorci la procesul de gândire, vei vedea lucrurile dintr-o perspectivă ușor schimbată. Creierul tău are nevoie de timp de relaxare în procesul creative. De aceea angajații care petrec timp pe rețelele sociale la birou ajung să fie cu 20-30% mai productivi și mai performanți decât cei care nu o fac.
4. Modul în care respiri afectează cantitatea de oxigen care ajunge la creier. Începe ziua cu un exercițiu de respirație profundă, într-un loc confortabil și care are acces la un flux de aer curat. Inhalează aer până când plămânii sunt plini de aer. Apoi expiră tot aerul afară. Repetă procesul de 8-10 ori, ia o pauză, apoi mai fă un set de 8-10 exerciții de respirație. 4 seturi de câte 10 exerciții îți schimbă modul în care începi ziua. Beneficiile cele mai vizibile sunt legate de viteza de reacție, ușurința de mișcare și creșterea nivelului de energie.
5. Ieși afară. Cât mai des. Aerul curat e important pentru o minte cât mai limpede
6. Fă sport. Am mai zis și aici despre asta. Ajută inclusiv la creșterea capacității de gândire prin descongestionarea circulației.
7. Bea ceaiuri de ginko biloba sau gotu kola în loc de cafele și alte produse ce conțin cofeină. Studiile arată că plantele de ginko biloba cresc puterea de concentrare și măresc fluxul sanguin către creier.
8. Mirosurile te ajută. Energizează-te cu lămâie, mentă când te simți plictisit și adormit, relaxează-te cu trandafir când treci printr-o perioada stresată. Modurile de administrare sunt din cele mai diverse – betișoare parfumate, uleiuri care se evaporă, uleiuri de baie, etc.
9. Renunță la weekendurile în care te îmbeți. Alcoolul în cantități mari scade puterea de concentare și scade numărul de celule neurale. Experimentele cu alcool pe șobolani au arătat că li s-a blocat funcția de regenerare după doar o lună de administrare a alcoolului. Găsește alte moduri de distracție în afară de a te face praf la petreceri
10. Intră în contact cu lucruri noi. Vizitează locuri noi, vezi un film nou, cunoaște o persoană nouă, creează lucruri noi, citește o carte nouă sau un site nou de știri, ieși din rutină. Învață ceva nou, cum ar fi să cânți la un instrument, să sculptezi, să pictezi sau să desenezi. Învață să îți optimizezi calculatorul sau să îl programezi sau învață cum să îți întreții mașina din garaj. Apucă-te de grădinărit, chiar și în balcon, dacă nu ai casă sau grădină.
11. Întrebă de ce. Stimulează curiozitatea, care stă la baza creativității. De mici avem natural tendința de a întreba de ce, pentru că nu deținem informațiile pe care adulții le au și simțim nevoia să le asimilăm. După ce trecem de o vârstă, întrebăm mai puțin, mai ales din frica de a nu părea că nu știm. Treci peste paradigmă și întreabă de 10 ori pe zi de ce. Vei afla lucruri noi și vei înțelege lucrurile mult mai în profunzime.
12. Joacă-te și râzi. Râsul eliberează endorfină în organism, reducând stresul, ridicând nivelul de energie. Joacă-te și râzi în același timp, pentru un efect mult mai mare. Jocul crește capacitatea de gândire strategică și te deconectează de cotidian. Adaugă pasiune în joc.

Din păcate, societatea ne educă să intrăm în rutine, să urmăm tipare și reguli dinainte stabilite, ceea ce ne scade capacitatea de a gândi creativ, de a genera idei noi. Ia-ți momente ale zilei în care să te gândești la soluții inovative pentru probleme din viața ta sau a celor din jurul tău. Fă experimente, încearcă să schimbi starea curentă cu o alternativă mai bună de fiecare dată când vezi posibilitatea.

Gândește-te că lui Newton i-a venit ideea genială a gravitației când i-a căzut mărul în cap.

Învață să gândești mai bine și ve fi mai bun în fiecare zi.