Și totuși insistăm să urmărim oameni care ne fac rău?
Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$
blog despre feșăn, topoare, mașini și imobiliare
Adaugă un comentariu
Ultimele articole
Susținere
Top articole
7 zile-
#1
-
#2
-
#3
-
#4
-
#5
ma duc sa-mi fac un selfie cu un dish din ala complicat, chit ca bag o shaorma la pranz. e foarte comod sa fim ipocriti, cand trece timpul de-ampulea pe langa noi, uitam sa ne pese, de aia.
Ne fac rău dacă sîntem atît de naivi încît să credem că ce pune majoritatea pe fesbuc, e ceea ce îi reprezintă viaţa zilnică.
The truth is just behind the Wall.
Cand interactionam cu un prieten „surogat” (prietenii virtuali din social media, animalele de companie, multimea de oameni dintr-un bar, etc) creierul nostru STIE ca CEVA lipseste din peisaj.
De ce ne ATASAM de „prietenii surogati”? Deoarece vrem sa nu fim dezamagiti (de regula un prieten „surogat” te accepta asa cum esti, necriticandu-ti defectele niciodata) – ceea ce comparativ cu un prieten REAL e un avantaj. Cu prietenii „surogati” oxitocina iti scalda creierul intr-o oaza de siguranta.
Nefericirea noastra – in relatia cu „prietenii surogati” – e data de lipsa CEVA -ul ce creierul stie ca lipseste: AJUTORUL REAL si COMPLET pe care un „prieten surogat” mi-l poate acorda in cazul in care as avea nevoie, ajutor pe care il astept in cazul unui prieten REAL.
Asadar, traiul cu surogati (si surogate) da o APARENTA unei oaze de siguranta, cand in realitate e doar o fata morgana…
Oamenii care pun pe facebook imagini si statusuri care nu reflecta realitatea existentei lor ar trebui sa-si dea seama ca exista posibilitatea ca si prietenii lor sa faca la fel.
Cand mai zici unora ca Facebook e o boala, rad de tine. Mai vorbim peste cativa ani…
Tot pe tema asta: http://digital-deadly-sins.theguardian.com/
Facebook incepe sa descreasca, dar a reusit sa stabilieasca un trend si sa converteasca la un fel de a fi.
Sunt curioasa cine ii va lua locul.