Deloitte a făcut un top al companiilor de tehnologie din Europa. Îl parcurgeți aici (via Tudor).
Teoretic, durerea noastră ar trebui să fie că nu suntem acolo deloc, dar e Kosovo sau Bulgaria. Și am putea să începem să căutăm motive, să vorbim de armatele de roboței de la Cluji sau Iași, care nu știu să gândească, ci doar să execute, și tot așa. Dar las asta celor care se pricep mai bine (Dorin, de exemplu).
Uitați-vă în topul ăla:
- Locul 4. Agregator de producători de mobilă. Sunt sute peste tot, de ce să nu îi găsești pe toți din zona ta și vezi ce vând și cumperi local? Ar merge și la noi, dar știți cum s-ar face? Noi am făcut platforma, dvs. vă înscrieți, trimiteți un dosar cu șină ca să vă aprobăm, apoi vă introduceți singuri produsele pe site și verificați din 5 în 5 minute dacă apar comenzi.
- Locul 8. Tot platformă, dar în domeniul medicinii. Nici nu vreau să mă gândesc cât de complicat e să aduci niște firme concurente la o singură masă în domeniul ăsta fără să încerce să se otrăvească reciproc.
- Locul 10. Unelte pentru social media. Oare și acolo lucrează un Teniță, căruia oamenii îi spun că platforma e greșită, el refuză să accepte și să repare și câțiva ani mai târziu vrea să repare România, deși n-a putut repara mizeria aia de Zelist?! Mi-am adus aminte acum să îi caut IP-urile și să le banez din nou, că Zelist are și o unealtă de monitorizare în spate, și te monitorizează chiar dacă nu ești în top, eu mai banez periodic, ei mai schimbă IP-urile.
- Locul 12. Numai din descriere pare complicat ce au gândit ăia acolo. La noi s-ar face încă o platformă de broker de credite.
- Locul 13. Agregator de cursuri.
- Locul 15. Pare ceva business gândit de o femeie, cadouri-foarte-mișto.ro.
Și acum hai să ne uităm la noi. Avem cryptomonedă dubioasă de la un puștan adorator al unui infractor condamnat. Avem 11.681 site-uri de anunțuri, care speră să ia locul campionului, dar n-au bugete sau planuri. Avem 31.953 pensiuni turistice rustice, care nu sunt nici pe AirBNB, nici pe Booking, mor de foame, dar nu vor să plătească 25% către platformă. Avem platforme făcute ca piața de pește, clădirea e gata, dar nu vine nimeni acolo, că problemele care ar apărea sunt mai stupide decât situația actuală. Și tot așa…
În timp ce ați citit articolul ăsta, au apărut 2-3 agenții de chestii, 1 de intermediere și 6 platforme care nu fac nimic, stau și își așteaptă clienții.
M-am învârtit în cerc și revin: de ce suntem buni doar de outsourcing? Pentru că la altceva nu ne duce capul.
„pensiuni turistice rustice, care nu sunt nici pe AirBNB, nici pe Booking, mor de foame, dar nu vor să plătească 25% către platformă” – de fapt ele nu se duc acolo ca le dau ratinguri negative haterii.
Gresit: ele nu se duc acolo pentru ca ar trebui sa inceapa sa declare catre stat incasarile. Cu haterii mai cazi la pace, cu ANAF-ul nu e imposibil dar e mult mai scump. Si mai des.
Ai fi surprins sa aflii cate structuri de cazare neautorizate se gasesc pe booking sau tripadvisor.
Anaf e ocupat cu altceva, crezi ca se deranjeaza aia sa colecteze?
Deși suntem foarte buni pe tehnic, partea de business însă nu avem. În Italia vorbeam cu firme fondate în 1920, 1945 și care și azi au aceeași proprietari, urmașii lor sunt ori în firmă, ori și-au fondat și ei la rândul lor alte firme.
De unde să avem asta în România la 50 de ani de comunism intens? Da, știu, avem generația aia de patroni din anii 90. Dar ăia nu-s antreprenori, ăia-s ciubucari, o știm cu toții. Ia de-aici vinde dincolo.
La fel e și în IT. Străinii vin la noi să le rezolvăm o problemă, și o rezolvăm când poate alții nu-s în stare. Corect.
Sau luăm de aici și vindem dincolo. Tot un fel de ciubucărie de fapt. Plătim programatorul 20$ ora și o vindem cu 40$. Atât putem.
Astea sunt normale și inevitabile. Să vedem următorii 20 de ani, personal sunt sigur că vom exploda la capitolul ăsta pe măsură ce oamenii vor depinde de capital de investit/riscat, sau își vor face prieteni cu cei care au acces la el.
Și ăștia cu platformele nu sunt același lucru? Ciubucărie online. Ia de-aici vinde dincolo.
Până și Bezos și-a dat seama că singurul mod în care poți faci bani din așa ceva e doar dacă controlezi tu vertical tot. Livrare, stocare, achiziție, etc. Așa doar să fii ‘platformă’ de intermediere nu faci nimic.
E doar un semn de societate imatură, nimic mai mult. Atâta putem azi. Încep să apară și excepții gen Bitdefender, uipath, și cine știe câte mai sunt dar mai mici.
Dar nu poți recupera 2-3 generații de antreprenori distrusă într-una singură.
da, teoretic, noi suntem distruși ca mentalitate. dar mă aștept ca ăștia de 30 de ani și mai jos să fie mai destupați. și să nu vină cu idei „am făcut un olx, am buget de promovare 50 lei pe lună” sau „vreau să fac cel mai tare site de știri”.
Bine, Romania a trecut prin 50 ani de comunism. Dar Bulgaria, Cehia, Polonia n-au avut si ei comunsim? De Kosovo ce sa mai zic, cu razboiul lor recent.
@alex @offtopic Kosovo e Serbia.
De Bulgaria nu știu ce să zic. Oricum nu îmi pare mare realizare ce arată ei acolo.
Dar de Polonia și Cehia hai să fim realiști.
Cehia a mai avut o revoluție care a trebuit sovieticii s-o rezolve cu tancuri. Deci din start nu au fost așa de docili și așa de comuniști ca noi.
Polonia in schimb a recuperat foarte mult după 90. Nu știu de ce, dar azi când te uiți la capitala lor vs capitala noastră, e incomparabil.
Și cu fondurile europene știm povestea. S-a umplut țara de fabrici care fac treaba.
Google și Microsoft vor face datacentere și research centere de miliarde in Polonia. Deci unde suntem noi și unde sunt ei în IT?
O face oarecum EMag-ul cu depozitul de la Bacu. Sau voia sa o faca – aducind toti vinzatorii din marketplace la ei in depozit – . Nu mai stiu ce s-a intimplat cu proiectul initial
@Vali
Daca noi de la 40 suntem distrusi, astia de 30 de unde sa invete altceva in afara de „am făcut un olx…”, ciubucareala si combinatorica? Monkey see, monkey do.
Si de obicei, ca sa ai succes, intai ai niste failuri. Asta inseamna timp. Iar noi, astia distrusi, nu prea il avem. Deci putine exemple sanatoase de succes pentru astia de 30 si din care ei sa invete. In cel mai bun caz ii vad pe aia putini carora le-a iesit din prima si nu inteleg ca alea sunt exceptii si atunci asteptarile lor sunt decalibrate.
Sunt multi romani care fac treaba buna, cu sedii in Romania, dar nu vand pe piata Romaneasca.
cel puțin ne putem mândri ca subvenționam asistații social de lux din IT
u got a problem.
@wtf ce ai fumat că vreau și eu
Hai sa nu ne ofticam, e discriminare pozitiva, are/avea logica economica, stiu, dar tot discriminare pozitiva ramane, si nu va fi vesnica. La un moment dat revine Orban cu ideea si gata cu scutirea.
Pentru detalii, scutirea e DOAR pentru impozitul pe venit, se plateste sanatate, somaj.
Il si aud pe Zegreanu cum plange in fata prietenilor ca e discriminat pozitiv de statul roman cu cateva pensii speciale.
initial am citit toporul wtf
La noi cred ca sunt si idei bune si oameni care le pot executa bine, dar cea mai mare problema e lipsa fondurilor de capital. La polonezi si cehi sunt cu zeci, de exemplu este un fond in Cehia, Miton se cheama, e fondat de niste baieti care au creat Heureka, care e un fel de price.ro din Cehia, Slovacia, Croatia, etc. cumparat de Naspers acum vreo 10 ani si ceva. Baietii au luat banii si dupa s-au apucat de investit in alte motoare de comparat preturi precum Glami, Biano (alternativa la Favi), etc. si cateva magazine online precum Bonami (un fel de Vivre). Toate s-au extins international si au ajuns jucatori puternici la nivel european. Nici nu cred ca avem vreun fond de investitii romanesc care sa fii ajuns la performantele astora.
ahahahahaha…pai Favi dau muiutz..pe social…e biness ashea……asta ca sa fiu in trending…. ‘tu-va muma-n-c.r….scuze, ma luat valu’…..’reati ai dreaq sa fiti…
Ce zici ma acolo !?
In primul si in primul rand situatia pietei IT din Romania este deformata de faptul ca ar fi salarii mari(datorate marii scutiri de impozit), respectiv din cauza unor legende de tipul romana era a doua limba vorbita la Microsoft. Salariile sunt peste medie, munca poate fi epuizanta sau nu, iar pe partea de competente tehnice inca mai sunt oameni decenti si fara pretentii de Messi.
Acum de ce nu avem companii care sa fie in topul respectiv sau mai bine zis de ce nu avem companii mai multe in zona asta este o discutie mai delicata, dar sunt 2 mari probleme:
1. Educatia. Aici nu intru in polemici despre cat de utila este scoala sau alte nebunii. Ci mai degraba educatia primita de foarte multi tineri este una in care a esua este ceva grav. Iar ca sa faci o companie de tehnologie iti trebuie un cult al esecului, pentru ca numai asa inveti ceva.
2.Finante. Am mai spus si o repet, Romania este o piata foarte mica pentru a atrage ceva resurse financiare si din care sa poti creste. Vrei ceva, te muti prin alte zone unde banii circula mai bine. Sunt abonat la un grup de startupuri pe facebook si sumele de bani sunt foarte mici de ordinul catorva zeci de mii de euro in cel mai bune, dar din pacate rare cazuri.
Revenind la maretul top, pe care l-am frunzarit nu am putut sa nu remarc domeniile in care aceste firme activau si anume: software, media&entertainment, fintech alaturi de marile buzzworduri si clisee din industrie(AI/ML, Blockchain, Big Data). Pe langa asta, in afara de cele cu jocuri online(sector ce va creste cat timp o sa existe restrictii cu virusul vietii), restul companiilor incearca sa rezolve niste probleme pe niste industrii care probabil se vor schimba in urmatorii 2-3 ani si vor trebui sa se reinventeze, daca nu au facut-o deja.
Scapi un aspect esential al inexistentei companiilor romanesti cu capital romanesc (nu doar in IT): mentalitatea de business.
Companiile straine vin cu un know-how si o cultura corporate, in care seful e LIDER, trage echipa dupa el, ii numeste colegi si asociati pe cei din subordinea lui. Discutiile se poarta amical, profesional, fara ton ridicat, fara frustrari si ventilari, fara „du-te ba-n pwla mea de idiot”, sau „munciti ba sclavilor, futu-va-n gura de milogi”. Individul primeste feedback, „vezi ca in ultimele 3 luni performanta ta a cam scazut, ai probleme in familie, de sanatate, cum putem sa te ajutam sa treci perioada asta, ce se intimpla, nu mai vrei sa stai la noi?”. Rezultatul e al ECHIPEI, iar contributia hotaritoare a avut-o cutare, nu liderul echipei. Cam pe aici se invirte cultura corporate. Eu am lucrat in companii germane si americane. Mici diferente, dar esenta e aceeasi. Nemtii nu-ti dau actiuni, doar bani, americanii iti dau actiuni, care sunt promisiune ferma a unor bani ce pot fi sau nu, functie de rezultat, peste 2-4 ani, daca pleci, pierzi actiunile, adica promisiunea acelor bani, din ultimii 2-4 ani, actiunile ce nu sunt inca in proprietatea ta.
Si americanii, si nemtii se cearta intre ei acolo la mama lor, dar se feresc de colegii din alte tari. Isi dau la gioale rau, dar elegant, vorba lui Becali, nu se injura de mama sau „I had sex with your wife”. In general certurile sunt stiute doar la nivel mai sus de nivelul celor care se cearta, cei de sub ei nu stiu nimic, afla ca brusc seful echipei cutare a plecat catre alte oportunitati. Orgoliile ies la suprafata, asta e, suntem oameni si avem nervi ce sunt fortati in cultura corporate.
Revenind la Romania, am fost printre primii angajati ai unei companii germano-austriece in ro. Primii 3 ani managerii au fost nemti-austrieci, detasati pe 3 ani aici, unii au mai prelungit 1 an daca le-a placut. Dupa cei trei ani au ajuns nemtii la concluzia ca treaba merge, cultura corporate e implementata, e momentul sa predea fraiele romanilor. Atunci a inceput scandalul. Fiecare manager de departament neamt sau austriac isi crescuse pe linga el un inlocuitor, un om numai bun sa preia jobul. Cine erau acesti oameni? Oameni excelenti, profesionisti. Dupa plecarea nemtilor, romanii au inceput efectiv sa se injure in gura mare. Au aparut altii care contestau legitimitatea celor alesi sa fie sefi. In final s-a dovedit ca toti erau oportunisti si tupeisti cu gura mare. Atit cei destinati sa fie inlocuitori, cit si contestatarii. Ba unii erau si copii de securisti sau legaturi cu fosti sefi din domeniu in perioada comunista, nu foarte profesionisti ei asa pe meserie, dar foarte priceputi la dat cu gura si politica. De fapt, TOTI inlocuitorii managerilor nemti erau slabi ca profesionisti, dar toti aveau pretentii de sefi. TOTI, fara exceptie, si nu exagerez pentru efect dramatic. Chestia e ca in corporatii dupa ce ai intrat, nu prea te ia nimeni la bani marunti ulterior pe meserie. Daca reusesti sa „fake it until you make it”, nu te intreaba nimeni vreun detaliu din meserie care sa te dea in vileag ca esti impostor. Anyways, intr-un departament tipul crescut sa devina inlocuitor era clar palavragiu fara prea mare aplecare pe meserie. A fost contestat de un tip mai in virsta si cu doctorat si asta a ramas manager. Tipul suparat ca nu ii iesise pasienta, ca-l vrajise pe neamt 3 ani sa-l lase in locul lui, a plecat in nemtia. Pe acolo n-a facut mare lucru, desi se lauda ca face si drege, trage si schimba lumea. Pe dracu, i-a mers cu „fake it until you make it” o perioada, apoi cineva s-a prins ca asta doar ii imbrobodeste la greu. A schimbat trei companii in 5 ani, era din ce in ce mai greu sa pacaleasca lumea cu vrajeala lui.
Altul avea pe tac-su fost mare director comunist. Brusc asa si dintr-o data a fost ales sa fie manager, trimis la cursuri de management, plm. A ajuns mare manager, director de program de management, dupa ce a condus cateva proiecte si a adus oamenii din subordine sa-si scrie demisiile de la suprasolicitare. Mare macho, schimba femeile ca pe ciorapi. S-a linistit cu o tipa meh, dar smechera, a ramas aia insarcinata si s-a casatorit cu ea, dar a tinut secret vreun an. Probabil ca tac-so i-a zis ca ii poate afecta cariera daca iese cu scandal si nu o ia pe tipa de nevasta.
Am plecat pur si simplu, nu te puteai intelege cu astfel de oameni. Eu sunt pe meserie, nu aveam la vremea aia pretentii de manager, ca pentru a fi manager trebuie sa ai ceva experienta pe meserie, apoi aplici acea experienta coordonind echipe.
Altul era mare manager tehnic, ceva colosal, se uita lumea la el ca la un mare geniu, venit din alte zari ca expat, desi era roman. N-a reusit sa cistige o runda de certuri cu altul cu coaie mai mari si a zburat. Apoi m-am trezit cu el la interviu la compania unde lucrez si ce sa vezi, chiar in departmentul meu, iar eu erau parte din comisia de intervievare. Am fost intrebat de ceilalti ce stiu despre el, din moment ce am fost colegi la o alta companie si nu l-am facut de ris pe om, am zis ca stiu ca e profesionist, nu am lucrat direct cu el, dar trebuie sa fie bun. La interviu s-a facut singur de ris, nu a fost in stare sa explice chestii banale, pe care studentii de an trei le stiu. Asa am aflat si eu ca era un impostor caruia i-a reusit cativa ani impostura.
Hai ca m-am lungit. Ce concluzie avem? Noi romanii nu stim sa fim profesionisti, stim doar sa avem mentalitati de vatafi, de sefi de cariera, care dau cu biciul in oameni sa termine treaba, ca sa poata ei sa-si aroge meritele.
E valabil in orice companie romaneasca ce are fondatori romani peste 45 de ani, formati in sistemul comunist. Sa nu uitam ca invatamintul a fost fix ca in 1989 pina prin 1996-1998, apoi s-a schimbat in mai rau. Totul merge la bunul plac al celui cu putere de decizie. Sefii romanii nu se consulta cu alti colegi, pentru ca ei nu au colegi, au sclavi, puleti, palmasi. Cu colegii lor sefi doar se lauda ce mai beau si ce mai fut, pentru ca un mare atu al sefului roman este ce poate el sa futa, in afara de oamenii din subordine, eufemistic vorbind.
N-avem oameni, n-avem mentalitate.
Foarte mișto topul. Atenție, e pe Europa Centrală, nu pe toată Europa.
Chiar ma intrebam unde e Rusia, Ucraina, de ce nu, Belarus.
noi nu suntem în Europa de Sud ? poate că d-aia nu apărem în acest top
Impreuna toate firmele din topul acesta nu valoreaza cat Uipath. Deci conteaza foarte mult la ce top te uiti.
Da, dar vezi tu:
* Marea majoritate din firme sunt inmatriculate la ele in tara, deci taxele si impozitele se duc acolo.
* Fondurile le-au atras din tarile respective.
Ce nu intelege lumea despre UiPath, e ca nu e un succes romanesc, ci un succes facut de niste romani. Fiindca compania e inregistrata in Statele Unite, iar toate rundele de investitii (chiar si prima) sunt luate de afara. Deci asta inseamna mai nimic. O sa ai inca o companie care face R&D la tine in tara ca oricare alta. Toti top executivii nu sunt romani si isi au resedinta la New York.
Singura companie uriasa din tech care cu adevarat e un succes romanesc, e BitDefender. Au top executivi romani, deciziile se iau la Bucuresti, firma e pe Romania inregistrata, iar unul dintre marii investitori a fost Axxess care e un fond romanesc.
@Tudor,
cum am zis conteaza la ce top te uiti. Cu siguranta UiPath nu aduce cele mai multe contributii la stat, probababil nici Bitdefender.. parca vad ca o fi vreo firma de oursourcing
@Tudor ai uitat de Asesoft.
„Deloitte a făcut un top al companiilor de tehnologie din Europa” – nu, a facut topul companiilor cu cea mai rapida rata de crestere in ultimele 12 luni din Europa Centrala. Motivul principal pentru care Kosovo ar fi in top si noi nu e ca Romania nu se incadreaza la Europa Centrala, din cate stiu. Dar poate gresesc ?
Bulgaria e cu siguranta in Europa Centrala
Emag?
„Winners are then selected by ranking their revenue growth over the four years from 2016 to 2019” – asta după primele criterii de selecție.
eMAG nu crește cu 500% anual și nici nu știu dacă în acest top s-ar încadra la companie de tehnologie.
My2c: cehii sunt foarte buni la agregatoare. O grămadă de business-uri în zona asta au pornit. Favi, Glami, și alții.
Polonezii sunt buni la tehnologie de big data, dar în general sunt buni la tehnologie. Dar pe de altă e ceva să ai granița cu Germania..
Bulgarii din top îmi pare că niciodată nu avut în gând piața locală – poate fi un avantaj și asta.
Ce au companiile astea și nu au companiile românești? Dintr-un motiv sau altul, platformele românești nu atrag finanțare. Nu știu dacă nu caută, dacă nu conving sau pur și simplu trebuie să ai fundația unei finanțări locale care lipsește.
Apropo de #4 – cum se face la noi. Investim intr-o platforma care sa mearga bine, promovam, etc. Discutam cu clientii, care nu inteleg ce e online, ei vindeau la poarta fabricii, eventual intr-un magazin propriu din orasul invecinat. Ar vrea, dar tragi de ei sa-ti trimita un catalog digital, ei iti trimit un PDF cu pagini scanate execrabil. Le ceri sa-ti trimita originalul prin curier, ca sa-i pui pe designerii tai sa faca ceva. Dupa saptamani in care nu auzi nimic de la ei, primesti un aviz sa ridici ceva de la posta. Supravietuiesti experientei, faci ceva modern de pus pe site, vorbesti cu ei si afli ca jumatate din ce e in catalog nu mai e valabil. Injuri in gand, cauti un fotograf, megi la fata locului si faci tu toate pozele. Ajunge totul pe site, vine prima comanda. Trimiti la partenerul de logistica, tot ce trebuie sa faca la fabrica e sa aiba produsul pregatit. Vin aia, dupa 2 ore de negocieri afla ca produsul a fost rezervat de seful de tura pentru un prieten. Super.
E o gluma proasta. Deloitte a facut un top al companiilor care au aplicat pentru a fi in top. Cand apare Cyberpunk le cumpara CD Projekt pe toate si le transforma in bordeluri.
Politehnistii români nu invata la niciuna din facultatile politehnice din RO cum sa creeze un produs.
Pe cand cei din USA, UK, DE, tarile scandinave invata din primii ani cum sa creeze prototipuri indiferent daca studiaza la Electronica, Masini, Calculatoare, Siderurgie, etc. Cel mai probabil ca si cehii si polonezii au facultati mult mai axate pe practica decat facultatile politehnice din RO care sunt foarte foarte mult bazate pe teorie.
Exact. Faza asta cu la facultățile noastre se face carte e foarte ok dacă vrei să scoți cercetători și experți executanți. Dar cam atât.
Noi suntem buni la teorie, totul e roz cât timp trebuie să facem copy/paste mental din carte in creier și din creier pe foaie. Dincolo de asta suntem pierduți.
Nu sunt contra teoriei, îți trebuie niște baze solide și sănătoase, corect. Dar fără componenta aplicării lor intr-un produs, prototip, ceva palpabil, nu valorează mult dincolo de sclavie ceva mai elevată și mai bine plătită.
Ce să mai zic de partea de business că intrăm în zone SF deja.
Eu mă pricep foarte bine la mobilă/ lămpi. La restaurat, la făcut cât și din fericire la vândut.
Favi & Co. sunt niște căcaturi. Au un triliard la sută creștere pentru băga fonduri bani în ei, ei cresc. Cresc la costuri, cresc la nr. de pampalau care se duc pe platforma lor. Nu cresc la câștig. Aceste firme sunt fondate de oameni gen Dalia din articolele de azi. Ei, managementul habar nu are cum se scrie cuvântul mobilă.
De ce să mă bag la ei și sa nu ma bag pe ebay sau Amazon, dacă tot vreau să mă bag undeva?
Aaaa, cresc, primesc bani pe care ii ard instantaneu… Eeeei bine. Însă nu as zice că asta este o afacere. Proprietarii poate o sa o vândă la Amazon & Co. (mai degrabă nu).
In ultimii 10 ani am văzut și am experimentat cu firme de acest gen din UK, Franța și liderul de piață din Germania. Liderul din Germania erau mai mulți defapt… Lider la creștere, lider la nr. De vânzători, lideri la nr. De clienți. Din ăștia funcționează cât de cât unul la ora actuală. Acum încearcă și check24 să se bage la mobilă. Vor eșua.
O alta idee e faptul ca RO are o clasa medie de mai mult de 100K oameni abia de vreo 10 ani incoace.
Pe cand CZ si PL au o clasa medie robusta si sanatoasa poate cu 5-10 ani inaintea noastra.
La ce ajuta o clasa medie robusta si sanatoasa?
Fiindca clasa medie incepe sa investeasca bani (si in startupuri) abia dupa vreo 10 ani dupa ce s-a obisnuit cu banii, fiindca in primii 10 ani e ocupata cu construit primele 2-3 case asa ca nu mai are bani de investit.
Daca lucrurile continua sa mearga ca azi, speram ca-n urmatorii 5-10 ani sa vedem o maturizare a clasei medii din RO si apoi vor urma si mai multe startupuri de succes.
In plus, peste 5-10 ani vom avea start-upuri pornite de cei care azi au 20 ani, tineri care-s nascuti la 10 ani dupa caderea comunismului si care chiar sunt prima generatie care chiar se simt si gandesc ca cetateni europeni.
Oh man acum discutam topuri facute de Deloitte, sunt la fel de valide ca topurile facute de revista Diva. In topuri intra cine vrea, terminati cu tampeniile. Toate firmele de IT si nu numai platesc articole in toate revistele posibile si sa fie prezenti in toate topurile ce-i intereseaza.
In rest despre IT habar n-ai ce vorbesti, nu e vorba de facut produse , aia e fix nimic, e cel mai simplu lucru, maxim 10% conteaza efectiv partea tehnica. Doar ca Romania nu e centru de business si n-o sa fie prea curand, calitatea produsului e irelevanta. Asta-i tot, tanguielile cu inovatia sunt copilarii.
Boss, am zis și la Dorin când a fost cazul, faptul că nu sunt companii IT românești mari sau care să scoată produse decente nu înseamnă că IT-ul românesc e jos ci mai degrabă că antreprenoriatul de IT e jalnic. Și aici nu ne putem plânge că e piața mică, în afară de Polonia suntem cam cea mai mare țară din topul acela.
Și faci o confuzie când folosești termenul de outsourcing sau măcar ignori că sunt firme mari care au centre de dezvoltare în România unde se face design și producție de funcționalități și servicii de la zero. Dar na, când scoate AWS un serviciu nou sau când Microsoft scoate ceva pe la Surface Duo nu spune ce făcut în România și ce nu și nici nu ar trebui să spună.
LOHN-i LOHN cum ar zice Hrusca.
#apaca2.0
Eu cand vad „Deloitte” citesc „incompetenta”, „carpeala”, „bataie de joc” pentru ca cunosc oameni care au fost angajati la Deloitte; ii „vindea” Deloitte pe la tot felul de alte firme pe post de consultanti. Si era misto cum se facea treaba asta:
– Skoda are nevoie de seniori pentru proiectul X. Giani, tu esti proaspat iesit de pe bancile facultatii acum 3 luni, esti clar senior, nu-i asa?
– Da’ sefu’ – sa traiti – asa este, sunt senior, chiar am si vazut un server in niste poze
– Perfect, te duci la Skoda. Dar vezi ca aia-s bulangii, vor pe unu’ cu Linux, networking si dinastea, cica sar cu banu’ doar pentru unu’ care stie asa ceva, asa ca sterge din CV-ul tau Microsoft Word si mIrc si baga linux acolo, da?
– Da’ sefu, se face, ascutim CV-ul, bagam limaxu acolo sa fie bine ca sa nu fie rau.
Asa ca ma amuza cand aud cum Deloitte analizeaza tehnologii si face treburi, pare ca-s oameni seriosi acolo.
Intreg rant-ul este fain, dar la faza cu limaxul am ras IRL :))
Topuri cu bloggeri n-ai?
Mi se pare un top de cacat facut pe genunchi, cel mai probabil in tari in care au ei birouri mari. Doar UiPath valoreaza cat toate alea 50 de firme impreuna la patrat. Cand zic impreuna ma refer la neam de neamul lor de la maimuta incoace.
Mai e și problema încrederii. Avem clienți în vest care ne-au întors pe toate părțile până sa semneze un contract pentru că aveau impresia că toți românii fură.
ia sa vedem top vanzatori pe amazon?! pun pariu ca acolo suntem primii
Cu cine sa te lauzi, cu Siveco si Socol care primeau proiecte de la stat, cu UTI, Omnilogic, Teamnet, toate firme de foști Securisti care realizau proiecte mamut cu tehnologii IBM si Oracle doar pentru ca acolo era spaga mai mare?
Vali, iti zic din experienta. Pensiunile nu vor sa plateasca 10% nu 25%