Încă un exemplu de succes în Social Media: pagina de facebook a Muller, administrată de agenția de social media Webuzz. Și ei își fotoșopează produsele peste poze stock sau luate de pe net. Dar, ca să nu spună că le-au furat, cum fac colegii de la Dr. Oetker, administrați de aceiași Webuzz, precizează sursa pe poză.
Și două răspunsuri dintr-un interviu dat de fata care se ocupă cu pagina Muller:
Sunt constiente companiile de necesitatea unei strategii de social media? Va fi vreo diferenta in 2014?
Da, sunt. Mi-e greu sa cred ca mai sunt agentii sau companii care pleaca la drum si gandesc „hai sa vedem incotro ne-o duce”. In ziua de azi, in mediul digital, daca nu ai lucrurile si planurile bine definite, te pierzi. Si mai ales, daca nu stii sa surprinzi, iar te pierzi. Diferente sunt inca de pe acum. Web application… iata o schimbare!
Ce inseamna „buzz marketing”?
Fara sa stau pe ganduri: buzz marketing este cam ceea ce facem noi la WeBuzz, mai adauga si un intelligence inainte si iata raspunsul!
Buzz marketing, no doubt!
Și da, știu placa: clientul nu are buget și de poze și de agenție, așa că le luăm de pe net și îi spunem că e ok, că așa face toată lumea.
Tu nu stii ce scumpe sunt camerele foto si cat de greu e sa pozezi niste iaurturi. Crearea de continut original nu e asa de simpla cum crede lumea.
Ma crezi daca iti spun ca costa cateva sute de euro, cel putin, o poza de produs. Daca vrei si originala mai bagi cel putin un 0 la coada
costă 30-50€ pe brânzeturi.
Ieeee!!! Muller da bereee!!!
„Daca nu stii sa surprinzi te pierzi” Te-a surprins? te-a surprins!
Chestia asta este cam în felul următor. Un nene are un buget. Ca orice om care are un buget, se gândește cum să și-l aproprie. Așa că sună un prieten: „Bă, cum facem să șeruim și noi banii ăștia?” „Nici o problemă, tăticu’, rezolvăm.” Și uite așa mai apare o bordură, o panseluță, o pergolă mov, o campanie social-media… Stat/Privat, sifonarea e la mare artă. Dacă la stat sunt mai modești și se opresc la un maxim 30%, la privat în cel mai bun caz e fifty-fifty fifty. O fază tare la o corporație, în care pentru o flotă de cca 100 de mașini de la o marcă de volum, șeful de la achiziții a primit un Q7 pentru el, un Q5 pentru soție, un A5 pentru „ăla micu” și un A4 pentru amantă. Cred că faza a fost amuzantă: „Alo, sunt directorul de vânzări de la Coca Cola, vrem și noi să cumpărăm 4 mașini Pepsi.” Ceva de genul.
Începi să te dai pe brazdă.
E de apreciat totuși că au o strategie care se pare că funcționează.
Bine bine, agenții, hoții, porcării și alte asemenea; dar îmi spune și mie cineva ce vrea să transmită bg-ul de pe site-ul lor care-și tot schimbă culoare doar doar mi-o fute mie ochii?
A se observa că la dânșii „intelligence” este un substantiv de gen masculin, care desemnează un ingredient ce poate fi adăugat. Un fel de margarin sau drojdiu.
„Fac succes” ? Scuze, ti-am mai atras atentia odata. O fac din nou pt. ca vreau sa dispara expresia asta (o tot aud si de la altii).
De ce nu sesizeaza nimeni textele alea aberante ” de comunicare ” si call to action, de a provoca interactiunea cu targetu* ( sa nu fie client )
Gen : uite ce supica de rosii buna, tu ce mancare preferata ai ?
uite ce frumos e asta, tu ce zici ? Echipa xxxx ( vreo companie ) e la plaja astazi… tu ce faci ? MA DOARE IN PULA DE INTREBARILE VOASTRE PENIBILIE SI INVATATE PE DE ROST la trainingurile vietii tinute de speakerii vietii. Nu asa se face interactiune cu client si n-am in pendula mea nicio treaba cu publicitatea. Daca intr-adevar asta e nivelul creativitatii in romania, baietii mei de la bloc pot forma cu succes consiliul de administratie in orice agentie de publicitate. Sunt baieti in tara asta care dupa 7 beri si-un cui dau dume de fac sute de mii de vizualizari pe youtube.
tocmai am bagat un intelligence , se simte ?