PressOne au o poveste despre un cuplu care au lăsat baltă viața la București și s-au mutat la Viscri, unde au renovat o casă pentru oaspeți și au deschis un mic restaurant. Povestea lor bifează toate punctele poveștilor de gen: erau obosiți, cumpără legume din sat, casa arată rustic…
E genul de poveste pentru încălzit inima, bună acum, la final de vară. Pentru că peste două săptămâni se termină roșiile, oile pleacă la iernat, asfalt nu e în sat (nici de la Bunești la Viscri). Peste încă o lună o să fie amuzant de ajuns acolo. Iar povestea va fi bună peste doi sau patru ani. Cum au rezistat, cum au atras clienți iarna, ce le oferă după ce iarba se veștejește și trebuie să facă focul și tot așa.
Pe aceeași idee, Ma Cocotte e de vânzare pentru 1 milion de euro plus ceva mărunțiș. Dacă ați căutat în Brașov ceva șic și rustic și ciorbă presată la rece și trei limonade la 100 lei, probabil știți localul. Îi merge atât de bine încât terenul de sub locație e mai valoros decât afacerea în sine, afacere în care proprietarul a investit ceva.
Dar, la final de zi, totul se reduce la asta: câți oameni să vină să plătească pentru bio zilnic? Zilnic. Nu “hai și noi acolo, că am auzit că e mișto”. Nu turiști. Zilnic. În weekend e plin, dar în timpul săptămânii lucrurile se cam răcesc, de aia se vinde.
Și cam asta e soarta tuturor localurilor șic. Te duci la Coffeol, iei o cafea, faci poze pentru Instagram, iei două guri, bifezi, pleci. Revii peste 6 luni. Deschizi ceva, faci brunch cu bloggeri, ai ceva vizitatori și apoi liniște. Sigur, sunt excepții, dar prea puține.
Nici la McDonald’s-ul de la Unirea nu e aglomerat mereu, si-n Gara de Nord sunt zile cand trenurile vin sau pleaca cu doar 5-6 calatori. Veniturile si profitul trebuie calculate pe perioade care acopera toate situatiile. Iar in privinta afacerilor mici, gen pensiune, gradina de zarzavat ecologic, dulceata de rubarba, conteaza si pasiunea sau modul de viata ales.
Exemplul cu trenurile nu l-ai nimerit, CFR-ul e subventionat.
Exact.
Si boss nu intelege ca unele afaceri merg din din cash flow constant, iar altele, in special astea mai cu mot si mai de nisa merg „in suturi”, perioade extraordinar de bune, urmate de perioade de seceta.
sincer, nu înțeleg mirajul viscri: satul e urât, mult mai urât decât multe sate săsești, biserica e într-un stadiu de neîngrijire vecină cu indolența, fortificațiile sunt banale (în raport cu prejmer sau biertan, de exemplu), iar drumul e, realmente, incalificabil. să faci 7 km în mai bine de jumătate de oră pe un drum criminal, ca să vezi o biserică neîngrijită, un sat neîngrijit și mult mai puțin arătos decât zeci de alte sate, e o prostie pe care eu am făcut-o o singură dată. prefer biserica din bunești sau din saroșu pe târnave, turnul din saschîz, fortificațiile din prejmer, cetatea din câlnic etc., etc.
iar cu plecarea în fundul lumii, să fim serioși! dacă nu ai bani – mulți – ca să aduci cât de cât confortul urban acolo, viața va fi un perpetuu chin. și, cel mai grav, orice spital e departe, nu există o școală rezonabilă, iar apa e, de regulă, plină de nitriți
Trebuie să mergi acolo, ca să înțelegi. Și asta e valabil pentru orice zonă din asta rustică.
Eu mi-am trăit bună parte din adolescență în mediul rural. N-ai idee ce încet trece timpul acolo, dacă te deconectezi de la Facebook și toate cele. Dacă mai pui mâna să faci una-alta de-ale casei, și mai ales nu de unul singur, o să înțelegi ce e cu mirajul ăsta.
Cei mai mulți însă nu reușesc să se deconecteze, nu înțeleg nimic din experiență, și pleacă dezamăgiți.
Brebu, jud. Prahova – un model de cum trebuie sa arate o localitate din mediul rural!
sunt născut și crescut, până la 18 ani, într-un sat asemănător, mai frumos și mai accesibil, din bucovina, ca fiu de țărani, cu multe animale și pământ de îngrijit, așa că tu vinzi, de fapt, castraveți grădinarului. dincolo de idilic, și de tablouri creionate de hipsteri care își încarcă în liniște bateriile câteva zile, ruralul românesc de zi cu zi e mult mai sumbru și mai înapoiat.
Berenger, daca ideea ta de concediu este sa stai pasiv intr-un singur loc, du-te la mare, serios. Pentru Viscri iti dau un singur exemplu: traseul de biciclete din zona inconjuratoare, care poate deveni mama aventurii (a fost stricat de niste hoti de lemne la intrarea in sat, dar asta e alta poveste).
Drumul e prost, dar eu nu l-as repara. Drumul prost, impreuna cu preturile peste medie, protejeaza acest loc impotriva cocalarilor si romanilor idioti care strica totul in calea lor, pe care ii vezi de la manastirile din Bucovina pana la plajele virgine din Delta. Si asta cred eu ca este cel mai mare atu al satului Viscri: conservarea intr-o stare cat mai apropiata de satele de pe vremuri, cu bune si cu rele. Daca nu ne place, nu trebuie sa mergem acolo, dar nici nu denigram locul pentru ca nu il intelegem.
Ultima data cand am fost acolo, pe aproape un kilometru erau parcate rulote din UK, Olanda si Germania, adica tarile cu cei mai bogati si exigenti turisti din Europa, iar viitorul rege al UK a investit bani din buzunarul lui aici. Doar nu sunt toti nebuni, nu?
@bugsy – Bai nene, nu mai face reclama la locuri din Prahova, ca si asa nu mai avem loc de asa zisii bucuresteni pe Valea Prahovei. Ne-au napadit astia ca termitele.
Nici io nu inteleg treaba asta. Am fost la un concurs de biciclete in Viscri. Eu nu imi amintesc decat niste miros pregnant de balega, niste sate de suedeji, drumuri in care iti rupi masina si multe case care stau sa cada. De cazat, m-am cazat la un motel la sosea ca in grajduri dorm animalele iar la pensiunile alea cu pretentii de castel nu te poti atinge.
@Leo: vin la Festivalul dulcetii. Recomanzi ceva?
@berenger
Total de acord cu tine, daca nu ai bani MULTI, viata e un chin la sat. Multi sunt impresionati de povestile altora si ar incerca si ei dar nu isi dau seama ce inseamna asta.
Am trait la casa, la aproximativ 2 km de oras (deci foarte aproape de civilizatie) si ce pot spune e ca nu ma prea atrage viata asta :)) Da, e o viata ceva mai relaxanta dar EXISTA NISTE CHINURI: drumuri extrem de proaste, probleme cu ploile, scolile vai de mama lor, magazinele..vai de mama lor si multe altele. Viata la sat, da, e un vis dar in acelasi timp e si un cosmar.
@sitting duck: ce bani a investit William acolo?
@bugsy – pe la Brebu am trecut de doua ori in viata mea, si de fiecare data in drum spre barajul Paltinu. In rest, nu cunosc. Am vazut multe zone pe malul raului, unde se poate sta la iarba verde, cu, dar mai ales fara gratar. Pentru ca imi place sa merg cu masina si sa filmez, recomand un traseu Fantana cu Ciresi (Campina) – Paltinu – Slanic / Muntele de Sare (langa Slanic) – Muntele Rosu (Cheia), cu opriri in toate punctele astea. Drumurile judetene sunt spectaculoase pe cat pot fi niste drumuri in zona subcarpatica.
bugsy, nu e William, e Charles. A renovat case acolo si in mai multe sate din Transilvania si a finantat niste programe de conservare
@sitting duck: stiu ca Charles e cel care a investit acolo, dar viitorul print al UK e William, cel putin asa zice un comunicat de la Buckingham Palce din august.
@Leo: acum o saptamana am fost exact pe traseul propus de tine. drumurile sunt ok, peisajele sunt frumoase si, mai ales, nu e aglomeratie. multumesc oricum pentru sugestie.
Pentru aia de la Coffeol: /r/wewantplates
Dacă vei citi comentariile la articolele pe care le scrii (sau pe care l-am scris eu ha ha
) vei observa că pensiunile sunt relativ aglomerate. Spunea cineva într un comentariu că pentru o pensiune din Dâmbovița se face programare cu vreo lună-două înainte. Dâmbovița. Ce poti vedea în județul Dâmbovița?
dreacu’ ştie, mai au ăştia ceva în afară de curtea aia domnească de la Târgovişte?
poate juma’ din platoul Bucegilor, de la Zănoaga – Bolboci încolo, până la Sfinx şi Babe?
Lacul Bolboci? Lacul Scropooasa? Bucegii?
Mulțumesc pentru minusuri.
Dacă ați povesti despre o pensiune in Bucegi, cum ati scrie: „pensiune in Bucegi”, sau „pensiune in județul Dâmbovița”?
Altfel, mea culpa.
Te-ai plimbat macar prin Dambovita ca sa intrebi asta? Sunt peisaje foarte frumoase cand incepi sa te apropii de voinesti si de acolo inainte. Gasesti biserici vechi de sute de ani, cam ascunse ce e drept, raulete, sate curate si cu case vechi dar ingrijite samd. Acum depinde de fiecare ce vrea sa vada…mai incolo de pucioasa ai pesteri de vizitat, trasee de facut, totul e sa vrei sa te documentezi inainte de a considera muntii, marea, maramuresul si altele deja foarte cunoscute de toti, singurele unde poti merge in concediu. Si dobrogea are parti superbe, desi cand vorbesti de aceea zona toti sar cu gura ca ce sa vezi acolo numai campie…nu e chiar asa. Daca te blochezi in niste clisee normal ca pui intrebari de genul asta.
Cat faci dintr-un oras mare si cu ce pana la Viscri? (oras mare= clienti cu posibilitati financiare de cumparare). Ca rosii bio nu vine Grigore din Patarloagele sa le cumpere cu 10 ron/kg, cand le poate lua cu 0.5 ron din sat (si i se rupe ca sunt bio sau nebio)
stiam ca notiunile de BIO si ECO si ORGANIC si NATURAL nu sunt reglementate la nivel international, asa ca oricine abuzeza astazi de aceste denumiri.
Eu zic sa te mai interesezi, in UE sunt reglementate destul de clar.
…..adica un fel de „Poland Spring” de la Nestle. Scandalul e urias!
N-ai voie sa scrii ECO sau BIO pe produse daca nu au trecut niste teste. In unele tari.
Scandalul e urias pentru ca oamenii sunt prosti, scandalagi si procesomani. Apa de izvor nu e neaparat buna, la fel cum nici apa extrasa cu pompa nu e neaparat rea. Totul depinde de continut, si sa platesti in plus pentru apa freatica care datorita geografiei locului iese singura inseamna sa fi prost.
Si inca ceva, te pisi pe ele de bio eco si organic cand intra pe mana unui bucatar care stie sa faca doar mancare de cantina, eventual condimentata cu amestecuri d-alea la plic sau cub pline de sare si monoglutamat.
@Radu: scandalul e urias pentru ca au mintit. izvorul era secat de 50 de ani.
Ei zic ca nu, da cui ii pasa? E apa, ffs.
Trebuie si in timpul zilei peste saptamana sa oferi meniul zilei la bani putini si/sau happy hours ca sa mance si corporatistul sau copiii de la after school la 15-20 de lei. Sau sa oferi meniuri atractive pt zile de nastere/pomeni/etc in timpul saptamanii mai ‘lesne’ la pret. Altii isi restrang personalul in timpul sapt si ofera doar pizza/paste/gratare si doar in weekend functioneaza full. Sunt solutii destule dar trebuie sa te agiti.
Un exemplu e Ferma de sub Penteleu: ferma cu cazare si mancare din gospodarie. E full tot anul, oamenii merg acolo tocmai pentru mancarea sanatoasa. Deci se poate.
Cine e baiet destept, iarna isi face car si vara sanie.
Cand e mort, bagi munca in promovare, in afara si aduci straini care se umezesc la tot ce inseamna bio/ rustic/ traditional. Nu faci promovare la romani, ca la roman 100 de lei pe o masa e o avere.
Daca aduci straini, trebuie sa le asiguri transport si sa ii tii in puf, sa nu simta ca ajung greu la destinatie sau ca i-ai jecmanit cu ceva, ca altfel nu mai vin. Cumperi un microbuz curat, decent, ii duci/ aduci de la aeroport, bagi bani in circuite si tot ce mai trebuie. Ii lingi intre buci pana faci rani la limba, daca vrei sa te imbogatesti din turism din asta.
Din banii facuti vara (legume proaspete, pajisti verzi, dat cu coasa pe camp, de distractie) si iarna (traditiile de Craciun, colinde, pomana porcului), de pe spatele strainilor, traiesti bine si in perioadele moarte (primvara si toamna). Lunile Iulie- August si Decembrie- Ianuarie ar trebui sa fie SFINTE.
In primii 2-3 ani, doar investesti si atat. Investesti si reinvestesti profitul, faci totul perfect.
Dar, nu. Romanul e mandru. El nu pupa mana nimanui. El trebuie sa isi ia X5 in primele 2 luni, dupa ce a dat drumul la pensiune, ca sa nu creada dusmanii ca ii merge prost.
Tursimul si serviciile de entertainment nu sunt afaceri din care sa mananci zilnic, tot timpul anului. Sunt afaceri de weekend/ de sezon. Din perioadele ALEA trebuie sa scoti banii adevarati.
Singura afacere de genul asta, pe care am urmarit-o crescand, de la an la an (am devenit clienta fidela), e complexul ala de vile „Bianca” din 2 mai. In 2011, cand am fost prima data, filma Nea Marin acolo, la Poftiti va rog :)). Era un complex de 3 vile, cu un tarc cu magari. In 6 ani, acum este complex cu circuit inchis, foarte rar prinzi loc acolo (nici be booking nu ii gasesti, doar pe turist info, pentru ca au clientii lor, din afara, care vin an de an si ocupa tot), in locul tarcului cu magari, au restaurant si magazin propriu si acum mai ridica niste vile. Preturile au ramas tot la 150 de lei pe noapte, mancarea este un pic scumpa, dar e proaspata, propietarii servesc la masa si fac curat in camere cot la cot cu angajatii, stau si la magazin, vorbesc frumos cu tine, sunt non stop pe acolo, te intreaba ce nu iti place la mancare si apoi fac tot posibilul sa schimbe, sa te multumeasca. Intre timp, cei de vis a vis, stau si se uita lung dupa clienti. Nu au mai investit nimic de mai bine de 10 ani. Si au aceleasi preturi.
Deci se poate si la noi, trebuie doar sa vrei si sa iti respecti clientul si sa gandesti pe termen lung. Din pacate, sunt singurii pe care ii stiu. Daca mai exista astfel de pensiuni, in tara, mi-ar placea sa stiu.
Casa Bunicilor – Manastirea Humorului
https://www.google.ro/maps/place/Casa+Bunicilor/@47.6075248,25.8261147,17z/data=?dg=dbrw&newdg=1!3m1!4b1!4m5!3m4!1s0x4735ae0c5dc93485:0x15b06a18d8950ddd!8m2!3d47.6075248!4d25.8283035?hl=en&shorturl=1&dg=dbrw&newdg=1
Case de lemn reconditionate, pastravarie, mancare gatita doar din animalele pe care le cresc acolo. Nenea Gelu, proprietarul, abia asteapta musafiri cu chef de vorba. Sa auzi cat a investit acolo si cum vin bucurestenii si strica leagane, sanii, etc. Dar el nu se supara, repara si merge mai departe. Oricum e aproape cu circuit inchis, deja are clientii lui si e multumit. Nu se imbogateste, dar e fericit si linistit. Si are darul de a transmite sentimentele astea si interlocutorului.
Circuit inchis suna a evaziune
„Va invit pe cei ce doriti sa mergeti sau ati fost acolo sa va spuneti pararea despre cum arata sau aratau caprioara, cerbul sau caprele. Erau atat de slabite, ca se puteau tine cu greu pe picioare. Alaturi de sotie nu ne-am putut abtine ca timp de o ora sa stringem cateva gramezi mari de diferite plante (buruieni) sa le hranim. Sentimentul resimtit este unul de nedescris cu atat mai mult sa vezi ochii acelor animale ce nu realizau ce se intampla.
– problema majora a acestui subiect este de fapt casa Irinucai. Pacat de notoritatea acestui nume.
De cand, ajungi in dreptul casei, aflata intr-o zona mai retrasa a complexului, constati ca locatia nu este deloc in siguranta. Degeaba are cheie de incuiat usa principala, se poate deschide cu usurinta, usa ce este incuiata datorita unei yale prost fixata pe perete. Trecand peste acest aspect intri in casa unde incep sa apara problemele: aer foarte inchis din cauza faptului, cu greu poate fi aerisita o astfel de casa, neavand geamuri in zona podului.
Mergand mai departe intri la baie si constati subit urmatoarele: un dus improvizat cu un gratar deasupra sifonului de scurgere, becul, cand se stinge cand se aprinde, un miros neplacut de la wc (din cauza faptului ca lipseste gura de ventilatie a aerului din baie). Daca vrei sa-ti faci anumite nevoi iti recomand sa mergi la wc restaurantului, daca nu vrei sa strici vacanta celui de langa tine.
Constati o saltea plina de arcuri ce te lovesc fix in coaste. Se pare ca salteaua nu a rezistat unora mai corpolenti, dar ce sa faci, iti asumi si astfel de riscuri si cand alti oaspeti vin si ti arata vizibil ca ceea ce oferi are o problema, iei masuri imediate.
– plecand de la conducerea locatiei, ce iti spun, ca pentru a inchiria orice camera este necesar de platit un avans de 30%, te trezesti ca iti trimite o factura proforma cu plata integrala a sejurului, nerecunoscand ulterior ce a precizat intr-un email.
– atunci cand intampini o problema, patronul devine recalcitrant, ridicand tonul, iar daca isi va gasi in viitor o persoana mai pe masura se poate ajunge si la conflicte fizice.
In concluzie: pacat de zona si amplasament daca omul ce administreaza complexul ne considera si ne trateaza ca pe acele animale intalnite in propria lui ograda.
Ii doresc multa sanatate, dar daca nu isi va revizui atitudinea se va stinge precum bietele animale.”
Nu suna asa dulce casa bunicilor.. Majoritatea review-urilor sunt ok, dar acestea precum cel de mai sus mi se par relevante cu adevarat, fiindca se pare ca multi trec cu vederea chestii grave doar pentru ca vai ce emotionant e sa dormi intr-o casa traditionala…
Multam fain pentru minusuri. Imi place sa cred ca le-am primit pentru ca nu am explicat de ce suna a evaziune. O voi face acum: circuit inchis poate insemna ca oamenii te cunosc. Cunoscandu-te, nu mai cer factura, prin urmare nici nu ii mai declari. Nu ii declari, nu tai factura si bonuri, nu ai venit/profit. Nu platesti taxe. Deci evaziune.
Apoi, circuit inchis inseamna ca e foarte greu sa te verifice diversi, pentru ca poti linistit spune ca oaspetii sunt niste prieteni, deci poti declara ca esti deschis doar in august, deci mai, iunie, iulie si septembrie este teoretic inchis. Prin urmare nu numai ca nu platesti taxe, dar nu platesti nici licentele pentru audio-vizual- alea de care in general romanul nu stie, dar pe care le platesc toti multumita tov. Nastase. Totodata nu platesti nici taxele de statiune si salvamar(la munte e salvamont). Daca nu te verifica lumea, este foarte posibil ca angajatii tai sa fie doar niste membrii ai familiei care sunt in vacanta la tine si s-au gandit sa serveasca ei la masa. Ca tot ai complexul ocupat cu „prieteni”.
Pai sa tot facem turism asa dragii mei.
Si da, lucrez in turism. Si nu, nu am circuit inchis si imi platesc toate taxele alea multe. Si chiar mi-ar fi usor sa fiu nu numai cu circuit inchis, ci sa lucrez doar la negru, pentru ca mie vara imi vin doar straini, dar sunt un oltean capos si masochist care vrea sa faca el totul cat mai corect posibil. Cand o sa imi treaca probabil o sa emigrez.
@ioana probabil omul nu a vazut prea multe animale daca i s-a parut ca renul este un cerb
parerile oamenilor sunt subiective, asa cum a fost si recomandarea mea pentru acest loc. Noi am fost cu caprele la pascut, crede-ma, sunt ok, nu sunt deloc infometate. Toate animalele sunt hranite cum trebuie. Am stat de doua ori in casuta Irinucai si o data omul a daramat tavanul doar pentru ca mi s-a parut mie ca simt un miros aiurea. Fiecare experimenteaza cum simte, eu acolo ma simt acasa la bunicii mei. Altfel, parca vrem bio, eco, natural, dar nici prea.
Prima destinație care mi-a trecut prin cap vrînd să-i răspund lui Georgi, a fost tot ”Casa Bunicilor” din Gura Humorului.
Eu m-am simțit f bine acolo (și animalele arătau OK). Nu am luat cazarea cea mai scumpă (casă tradițională) însă cred că ar fi oarecum de porc să dormi pe o saltea de top într-o casă în care toate cele sunt ca acum 200 de ani! După mine, nici electricitate n-ar trebui să fie acolo. Adică, poate sunt și oameni în căutare de autentic dintr-ăsta, mai extrem: să folosească opaițe, lumînări și să doarmă pe saltea de paie (chiar o să-i sugerez asta proprietarului cînd mai trec pe acolo). În rest, exact așa cum spune Alexandra, proprietarul e un om afabil cu care, dacă stai de vorbă, te simți bine. Nu e un zgîrcit chitit pe să mai smulgă 5 lei de la tine: odată ne-a oferit gratuit o sticlă de tărie doar pt că o băutură din meniu n-o avea, altă dată a trimis chelnerul să ne dea ”din partea casei” cîte o cană de vin fiert pt că ne-a văzut jucîndu-ne cu cîinii prin curtea (enormă) înzăpezită… În fine, nimicuri dintr-astea care fac un client să se simtă binevenit. În alte părți, deși tariful de cazare era similar, mi s-a pus în vedere că trebuie să ne spălăm singuri ceștile după ce bem cafeaua, ba încă am fost certați că am îndrăznit să luăm din zahărul din bucătărie (se-nțelege că ne făceam singuri cafeaua din cafeaua noastră! – căci ei nu ofereau acest serviciu!). Deci, ghiciți unde o să mă mai duc data viitoare…
@Catalin
Nu am zis ca au circuit inchis in adevaratul sens al cuvantului, daca suni la ei (am zis ca sunt pe turistinfo), poti sa prinzi camere libere. Noi am prins in fiecare an, cateodata ceream 5 zile, dar aveau liber doar 2-3 zile. Si tot asa.
Vroiam doar sa spun ca au cautare mare si deja au clientii lor, care vin si stau foarte mult si ai sanse sa prinzi cazare, doar daca isi anuleaza altii cazarea sau pur si simplu e mai liber intr-o anumita perioada.
Mereu am primit bon pentru tot. Si la restaurant, la cazare, la magazin. La fel si niste cunostinte care au stat acolo vreo 3 saptamani.
Oamenii aia sunt chiar ok.
Bine, acun, nu zic ca nu or face si eu un ciubuc si or mai omite sa dea bon in unele zile. Dar, per total, sunt corecti cu clientul, sunt modesti, sunt prietenosi…
Ah si inca o chestie: Nu ai nicio sansa sa te odihnesti, daca vrei sa mergi la ei pentru liniste. Sunt foarte kid-friendly si lasa copiii sa urle pana la 12 noaptea, prin curte, fara sa le zica nimic. E paradis pentru parinti, pentru ca ei stau la restaurant si au vedere la copiii care alearga prin curte.
Noi, deja nu o sa mai mergem, din cauza asta, pentru ca ultima data ni s-au facut creierii varza.
Pai ideea e ca nu trebuie sa vina oameni zilnic sa plateasca pentru bio. Trebuie sa vina suficienti cat sa poata acoperi costurile si sa poata trai. Iar daca pot sa lucreze remote, mai au o sursa de venit.
Pentru mine, mutarea din centrul orasului intr-un oras mai mic, intr-o casa, e extraordinara. Singura problema e ca totusi sunt oameni in apropiere. Urmatoarea casa va fi o ferma in afara orasului.
bos, roșiile și ce mai ai tu prin curte nu se îngrijesc singure. nu prea poți să faci și agricultură și să mai ai și serviciu remote, că se umple tastatura de pământ.
Sunt doi oameni. Din cate am citit au un restaurant, nu jde hectare de teren de care trebuie sa aiba grija.
@Vali
Ce vorbesti boss?
Socrii au servici full time si gradina de 500 mp la tara (la vreo 20 de km de Bucuresti). Merg de 3 ori pe saptamana si doar uda rosiile. In weekend, vara, ne ocupam cu totii de gradina, curatam buruienile, adunam legumele si fructele, tundem iarba in restul de curte.
De cand le plantezi, primavara, pana la recolta, e munca continua, dar… e o satisfactie extraordinara. Da, renunti la stirile de la ora 5, la Las Fierbinti, ca trebuie sa mergi la tara si sa uzi gradina, ajungi acasa la 9-10 seara, cazi lat si a doua zi te scoli la 6-7 ca trebuie sa mergi la servici.
Chiar weekend-ul asta am muncit 7 ore la facut bulion (taiat si dat prin masina de tocat in jur de 60 de kg de rosii si vreo 20 de kg de ardei + copt vreo 30 de kg de ardei capia). Dar, mancam tot anul din ele. Am cazut lati, dar e o oboseala placuta. Nu e ca oboseala provocata de servici. Si inteleg de ce unii se baga in asa ceva.
Si acum producem doar pentru casa si mai vindem la cativa colegi de munca, dar dupa ce ies la pensie, au de gand sa extinda gradina si sa inceapa sa vanda la modul serios. Logic ca nu or sa faca cine stie ce averi, dar pentru ei e o activitate care le place si orice venit in plus e perfect.
In acelasi timp, oamenii din sat, care stau acolo, ne bat noua in poarta, ca sa se imprumute de un morcov (socrul nu tolereaza puturosii asa ca le da cu flit). Au curti de 1500 de mp carte stau pline de buruieni. Cu oameni tineri si in putere. Asteapta sa treaca masina cu „pepeni, pepeni, rosii, rosii/ ardei, ardei!!!” ca sa isi cumpere una- alta. Sa mai adaug ca sunt asistati social? Mi-e rusine de rusinea lor. Ar putea sa faca treaba buna, dar sunt prosti.
Problema e ca oamenii cumpara putin, pentru ca mananca putin. Daca te astepti ca fiecare client sa vina sa iti ia 20 de kg de rosii o data, e cam naspa. De exemplu, colegii de la munca, cer asa, cam 1-2 kg pe saptamana. Cat sa aiba sa isi faca o salata, sa puna o rosie la un sandvis. Si cam atat. Tocmai de-aia, e cam greu sa te bazezi pe astfel de afacere, ca full income. Daca ai doar o gradina de cateva sute de metri patrati si vrei sa cresti bio.
Si mancarea aia se face singura? Carnea, legumele si ce+o mai fi se taie singure? Sar in cratite, oale taman cand trebuie adaugate? Ca sa nu mai zic ca-ntr-un restaurant iti trebuie mai multe feluri.
Nu, dar daca nu ai timp sa lucrezi remote pentru ca servesti clienti, inseamna ca nu ai nevoie sa lucrezi remote pentru ca incasezi bani de la clientii respectivi.
@georgi: daca oboseala dupa agricultura zici ca e placuta fata de cea de la serviciu, inseamna ca nu ti-ai ales bine serviciul. Eu imi caut satisfactiile alea extraordinare la locul de munca curent, nu mai imi iau juma’ de norma la camp.
Georgi te inteleg perfect…si eu ma pregatesc sa coc vreo 30 kile de ardei capia si vreo 30 de vinete.
Scopul? Sa am ardei copti si salata de vinete(moartea mea) pana in mai /iunie.
Poate unii nu inteleg tipul de satisfactie de a culege ceva crescut cu mana proprie(de la plantat la cules), mai ales cu hipermarket-urile care vand tot ce vrei…dar fiecare cu pasarica lui.
@rumbu: Giani Mucea are dreptate și dacă vei avea ocazia să experimentezi asta, îi vei da și tu dreptate. Eu am crescut ”la țară” (muncile ogrăzii și a cîmpului nu mi-s tocmai străine) și acum lucrez IT: crede-mă, e mare diferență între oboseala fizică și cea psihică! Cînd sunt obosit/stresat de servici, mă pun în pat și nu pot adormi din cauza grijilor iar cînd mă trezesc tot obosit (de fapt, fără chef de viață) sunt. Cînd bag coasă, grădinărit, adorm ca pruncul și a doua zi parcă-s refăcut ca nou. Nu mai zic că o bere are total alt gust după ce închei o ”etapă” de muncă fizică decît una de servici (unde colegii cam nu prea vin, iar de la ceilalți nu te poți aștepta să-ți împărtășească entuziasmul, căci și ei le au pe ale lor…).
Cred că oamenii, în marea majoritate (în care mă includ, cu siguranță), încă sunt mai bine adaptați la muncile fizice decît la cele ”intelectuale”.
Eu locuiesc de 10 ani intr-un sat pe aceeasi nișă cu Viscri dar cu mai putina notorietate.
Si la mine sunt pensiuni unde e totul bio si eco. Doua luni pe an ca atata ai ce manca din grădină , restul din Kaufland.
Am si eu o chestie pentru turisti dar nu vand mancare. Vand alte chestii dar nu poti trai doar din asta.
Am doi prieteni bucuresteni care au bagat zeci de mii de euro restaurand o casa in ideea sa stea aici si sa lucreze de acasa. Casa e goala, neterminata, banii nu si-ii vor recupera curand si ei tot in Bucurest sunt.
Alte chestii care incep cu M sau cu C?
nici Zoso.ro nu are bannerul dupa prima pagina vandut in fiecare zi dar cu toate astea tot face de o samanta si o cana de cola
De asta eu am mare respect pentru cei care au afaceri sustenabile. Au hibe, nu e totul perfect, dar macar sunt acolo, dainuie, se sustin.
E greu ca romanul sa inteleaga ca nu plateste 20 lei pe un borcanas cu dulceata ci si pentru ca taraba resperctiva sa mai fie acolo si data viitoare.
Nu pot plati 20 de lei pe „borcanasul cu dulceata”, cand fac eu dulceata in bucatarie si-mi iese 2 lei borcanul. Afacerile personale nu trebuie sa traiasca din pomana turistilor.
Daca tu poti si vrei sa faci acelasi produs acasa, cu un cost mai mic, inseamna ca nu esti in target. Incredibil, dar exista si oameni care nu isi fac dulceata acasa.
Da’ nu ma freaca pe mine grija de viitorul vanzatorului. Are preturi mari? N-are decat sa moara cu ele de gat, n-am bani de aruncat, nu ma intereseaza daca ii moare afacerea sau nu.
De multe ori preturile alea mari rezulta si din ingrediente si metoda de preparare. Daca astea nu sunt lucruri importante pentru tine, nu esti in target.
am fost la Viscri anul trecut la sfarsit de Iulie
nu ma omor dupa satul Transilvanean in general si nici dupa locuitul in Grajd ca ultima fita hipstareasca ( da am locuit intr un fost grajd amenajat ca pensiune )
– in Viscri mai mult de 2 zile nu ai ce face nic ca roman nici ca strain
cu toate acestea era destul de plin de straini care venisera dupa :
– mancat mancare sanatoasa ( sincer unele mezeluri erau luate din hypermarket doar branza era „originala” )
– stat in aer liber aproape de natura ( aici ii inteleg pe aia din occidentul mult prea indobitociti de reguli si iarba crescuta mult prea verde si mult prea corect )
– vizitat casa Print ( in afara de faptul ca apartine in acte unui Print in rest sunt multe alte case la fel de frumoase ca aceea … btw Charles NU a locuit in viata lui Acolo chiar daca asta este povestea )
– vizitat fabrica de caramizi unde ajungi cu caruta pe camp ( o fabrica ce NU mai functioneaza decat pentru prostit turisti )
– vizitat BlackSmith ul local … adica o fierarie in paragina manageruita de o familie de suedeji murdari
si,
lucrul pe care un japonez tanar de 23 de ani venise special sa l vada , INTORSUL ANIMALELOR DE LA PASCUT, seara intre 18-19 cand vaci, cai, oi, capre, etc se intorc singure pe ulitele satului teleghidate fix in grajdul de care apartin
– biserica locala tipic transilvaneana
si
– shoppingul de produse locale gen ciorapi de lana, caciuli, mansoane etc care sunt, dpdv al turistului roman, ingrozitor de scumpe
toate lucrurile astea tin maxim 2 zile
insa :
e greu de ajuns, ambele drumuri de acces sunt f proaste, lipsa de activitati turistice, lipsa unei oferte concrete si in general faptul ca in oricare alt sat din Transilvania poti face fix acelasi lucru …
dar Mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste de mancare nu ?
iar din surse locale sigure si demne de incredere, afacerea cu pensiunea la Viscri NU functioneaza decat daca te muti acolo, locuiesti acolo, traiesti acolo si poti produce bani si din altceva nu numai din turism
Ce amintiri mi-ai zburatacit cu intorsul animalelor de la pascut…….
In satul copilariei mele, dimineata la 6 sunau trompetele si toata lumea scotea vacile la pasune. Cred ca erau mai mult de 20 doar de la mine de pe strada. Erau atat de multe incat din tot satul se formau trei turme adica vreo 500 de capete. Era un amalgam destul de fain: vacarii sunau din trompete si plesneau din bici, cainii ciobanesti care stiau exact unde sa se pozitioneze pentru a aduna turmele, vacile care isi preluau locul rapid in marsaluiala.
Totul a durat pana in momentul in care primarul a vandut ( bineinteles pe un pret de nimic) toata pasunea satului. Cred ca acuma pot numara pe degete vacile din sat.
@vlad_tiran_din_vitan: n-ai prea călătorit prin alte țări, așa-i? Îți spune mandea: nicăieri n-ai să vezi stil de viață ”autentic”. Începînd cu Ierusalimul (unde totul e fake) și pînă la satele ”autentice” de masai din Tanzania (unde se percepe un tarif de 50$ pt vizitare, ei primind probabil cca 10 vizite/zi), totul e de fapt o industrie de jumulit turiști. Așa că, cum vrei să supraviețuiască Viscri în asta?
Da, la noi încă există sate în care se întorc 100+ animale de la păscut dar alea nu se află pe hărțile japonezilor însă, paradoxal, se află mai întotdeauna în drumul meu de amurg oriunde merg (și cu cît mă grăbesc mai tare, cu atît mai multe animale se întorc de la păscut!).
Problema localurilor șic de pe la noi este că sunt șic doar la prețuri. Ok, o fi mișto salata aia cu somon și porumb, dar dacă tu ceri 90 de lei pe ea și arată ca una făcută din ingrediente Lidl, ai o problemă. Ok, o fi limonada 20 de lei, dar dacă e banala apă plată în care caut lămâia, a doua oară nu mai vin. Plus că mai e o mare problemă, românii sunt foarte proști: am un starbucks, 3 5 to go și două cafenele vitange bio and shit pe stradă, lasă că deschid și eu o cafenea, că merge!
Cât despre brunch-urile cu bloggări, sunt benefice, dacă nu se strică după brunch bloggării la burtă, că am mai auzit cazuri :))
păi pendula, normal că se strică la brută de la proseco cu castraveți murați.
Da, ai dreptate, in Viscri mai sunt 8 familii de sasi, restul sunt suedeji, tot ei detin si monopolul suvenirurilor exagerat de scumpe.
Da, casa lui charles e doar un gest frumos al printului, nimic special
Dar e foarte bine ca lumea vine, e foarte frumos ca un fierar se face ca lucreaza, ca o fabrica de caramizi necompetitiva aminteste inca de cum se facea pe vremuri treaba asta. Si e bine ca suedejii intermediaza vanzarea de produse facute manual la suprapret. Lumea traieste.
Exista infinit mai multe joburi inutile si chiar daunatoare in marketing si social media, de exemplu.
Viscri este creatia Fundatiei Mihai Eminescu. Asta desi e coordonata de printul Charles e condusa de o sasoaica din Viscri (o tipă foarte desteapta si implicata de altfel) si lucreaza ca orice fundatie din Romania pentru fotografii, articole de presa si liste de semnaturi ale participantilor la evenimente si cam atât.
Din momentul in care au facut poze nu ii mai intereseaza daca actiunea lor are finalitate si durează.
Au facut fabrica de caramida care se topeste la prima ploaie. La Apos au fabrica de tigla cu exact aceleasi probleme. Au restaurat in Richis o casă de s-au plictisit mesterii de cat au lungit-o .Acum e pensiune mai mult goală ca si cea din Biertan. Fundatiile nu cauta sustenabilitate ci doar sa cheltuie niste bani.
Eu dacă aș face o chestie de genul ăsta aș face-o pentru suflet, de dragul copilăriei. Visez uneori că o să strâng suficienți bani și spre bătrânețe o să-mi construiesc o căsuță ca în copilărie. Sunt plecat deja de peste 4 ani, ajung în România cam de două ori pe an. „La țară” nu am mai ajuns de mult, pentru că drumul e prost, nu e transport regulat și nu mai stă nimeni acolo. Mi-e dor însă de mirosul de fân proaspăt cosit, mi-e dor să văd cârdul de vaci. Visez, dar nu cred că România se va schimba sufi
Buna ziua, sunt un fost bucureștean trăit pina la 44 ani între betoanele capitalei. Acum locuiesc linga Parcul Piatra Craiului. Credeți ca regret ceva ?
că n-ai plecat mai devreme
1. Daca nu venea clapaugul ala retard, nu auzea nici Pulea Spataru de Viscri.
Ia-l in padure dupa ploaie, la cules de ciuperci. Arata-i care-s alea bune. Chema-l sa vada cum se mulge vaca, cum se face branza, cum se pune si se prinde laptele. Da-i chisleag: „Asta e laptele pe care l-am pus impreuna la prins acum X zile”. 
Baga-l la o zacusca, la un suc de rosii, lasa-l sa se murdareasca pe maini. Trimite-l sa aduca doua galeti de apa de la fantana. Apoi pune-l sa de a la zrobitor si la teasc. Pune-l sa prinda niste purcei de coada, ca trebuie spalati. 
Trimite-l dupa oua in cuibare. Urca-l pe acoperis, sa bata doua sindrile pe casa. Apoi da-le jos, pentru urmatorul turist. 
ha ha
2. Daca vrei pensiune la tara, ea nu se poate conduce din oras, TREBUIE sa fii acolo, zi de zi. Mai ales in Romania, daca vrei sa ai termopane si la anul. Pensiunea la tara e un mod de viata. Vreau pensiune la tara (sau la Orsova, vezi articol de acum n luni), dar sunt constient ca trebuie sa ma mut acolo „forever”. Poate de asta inca nu am, pentru ca nu sunt pregatit sa ma mut de tot la tara.
3. Cat am trait la tara (toate vacantele de vara pana la 14 ani), nu m-am plictisit aproape niciodata. Daca nu am chef de pascut vaca, pot taia lemne, pot bate un cui, sapa, plivi, culege, repara, construi umbrar, rindeluit banca din fata portii, vopsit gardul…
Daca turistul japonez vine si sta in cur pe iarba, normal ca se plictiseste. Puii mei, nu asta se face la tara, nu asta inseamna „experienta rurala”.
In caruta si la potcovar cu el, sa vada cum se bate o caia. Trimite-l sa-si culeaga singur rosia si zmeura, ca asta inseamna sa fii taran. Baga-i un hamac in nuc, daca vrea sa citeasca. Ia-l la sezatoare, ca o zi nu se plictiseste. Baga-l la Nea Grigore tamplarul, in atelier, sa vada cum se ciopleste o cruce din lemn.
Ia-l la carat busteni, trimite-l pe deal cu oile, sa vada cum e.
Vreti din alea „mai intelectuale”? Provoaca-l sa gaseasca o solutie mai buna, „eco”, pentru incalzit apa.
Bai tata, nu m-am plictisit niciodata la tara. Mai degraba ma urc pe pereti in oras.
Ce mai face lumea la tara:
* tabara medievala pentru copii: http://www.facebook.com/tabaramedievala/
* un tip care lucra la IBM s-a retras in satul bunicilor: Mihai Duhovnicu, pe facebook:
„Fotoreportaj de la primul Atelier pentru copii pe care l-am organizat la Atelierul de la tara din Buturugeni in 17 Iunie 2017.
Am construit impreuna un cort de Indieni din materiale sustenabile, naturale sau reciclate ( lemn de salcam, nuiele, trestie, sfoara de iuta, vopsea pe baza de apa), apoi ne-am dezvoltat gospodaria si am creat o mica curte pentru o Gaina si un catel
Desigur ca nu puteam sa ramanem neanarmati, asa ca ne-am confectionat arcuri si sulite pentru aparare.
La final, dupa lungi dezbateri, am stabilit prin tragere la sorti si numele cortului.”Cortul Iacary”
Multumesc copii, ati fost niste constructori iscusiti. Ne revedem la urmatorul Atelier.”
exista ferme bio in romania… conduse de straini.
Cazul stiut de mine- una mare, are o treime din pamanturile din sat, au investit o tona de bani, merge.
Deci, cumva, se poate.
Am fost, am mancat am fost intrebat ce doresc ca „main dish” si „carnatii sunt din sat, se simte?”. Hipsterizare maxima. S-a mutat centrul vechi in Viscri.
Sper ca nu ti-a stat carnatul in gat ca te-au intrebat aia ceva in engleza.
cheia este sa oferi sejururi de 2-3-4 nopti maxim, unde sa-i uimesti pe oaspeti cu mancare neaosa si buna(mi-e dor de un unt facut la putinei). nu e relevant ca rosii nu sunt decat vara, in rest ai conserve puse tot de tine, ai cu ce gati. vara faci platouri de cruditati si branzeturi si iarna de mezeluri facute in casa. nu trebuie sa ai 15 feluri, faci o ceafa la afumatoare si o slaninuta, o ceapa tinuta in beci, o zacusca, niste coaste tinute in untura, vinete congelate de peste vara, mancarea nu este o pb. palinca buna sa fie. afinata, etc…
aduci tot „luxul” lumii moderne : tv satelit full, internet calumea, apa calda si cada/Jacuzzi, sauna, un semineu cu lemne in camera, fixezi undeva o tiroliana pt distractie, vara imposibil sa nu gasesti un traseu lejer de 2-3h prin padure ceva, 5-10 biciclete disponibile, iarna o plimbare cu sania/caruta inveliti cu niste paturi mitzoase si gata, au trecut 3 zile.
or sa-ti vina cupluri care au pauza 2-3 zile de la copilul lasat cu bunicii, or sa-ti vina directori cu amantele, or sa-ti vina familii numai ca sa ridice copii de la calculator, etc…
important e sa-ti faci reclama.
gasisem ceva asemanator la noi in tara si apparent merge afacerea pt ca rezervarile se faceu cam la 2-3 luni.
si inca o chestie: sa nu faci compromisuri: sa nu cumperi mezeluri de la supermarket, sa nu fie tuica naspa, sa fie camerele curate, internetul sa fie internet, hbo-ul sa mearga, masa de ping pong sa fie functionala, etc…
Da, stim, toata lumea mananca sanatos. De aia in Bucuresti, in mall-urile din zonele de birouri, cele mai mari cozi din zona de mancare sunt la Miki D si la KFC. Pentru ca, stim cu totii, lumea mananca sanatos.
păi asta e, în weekend te duci la viscri și te cureți.
Mda, ieftin tata, sa tot mergi.., la aproape 150 de euro pe noapte camera, chiar e pomana curata. Probabil si mancarea e la fel de ieftina, mai ales daca au un meniu cu denumiri „nastrusnic de originale cu tenta de roz rustic”…Povestile astea mi se par extrem de enervante. Vai, vai, ei se duc din dragostea de obiceiuri, natura, bla bla bla, da baga niste scoruri de sta mata-n coada..
Deci vrem cîrnați d-ăia tradiționali (din carne de porc crescut în bătătură și carnea tocată la secure) și altele așijderea dar la preț de Kaufland?? N-ai să vezi. Fă tu asta și-ți vin eu la 150 euro/noapte! N-o să-mi permit prea multe nopți, dar vin.
Apropo de viata la tara si mirajul Viscri:
https://forum.softpedia.com/topic/1096223-viscri-sa-moara-fraierii-la-tara/
s-a dus la sat să halească pizza și șnițel vienez. bun băiat.
eu sunt din Maramures , si vreau sa fac turism rural , am un teren situat extraordinar , vedere 360 grade , banii nu sunt problema , chiar as vrea sa fac turism adevarat , constructia sa fie traditionala , mancarea sa fie produsa de mine , desi e plin de turisti in zona , multi straini etc , de vizitat este ce vizita , ma tot gandesc daca o sa fie sustenabil , sa nu fiu mancat de turismul la negru , din calculele mele pentru a sustine afacerea ( 3 angajati , taxe, amortizare etc ) as avea nevoie de un grad de ocupare de cca 20 la suta pe an (25 locuri), iar materialul asta chiar ma pune pe ganduri …..
Modelul de la Viscri si altele asemenea nu sunt modele pentru turism de masa. Este turism de patrimoniu, de experienta, turism gastronomic. La Viscri si in alte parti descopera cultura locala. Cazarea si masa sunt doar baza, celelalte elemente de context – natura, cultura, adauga valoare. Sa nu ne consideram etalonul, daca nu ne place si nu este turism de masa, nu este bun. Castigurile pentru sustinerea financiara, vin progresiv si oscileaza pe parcursului unui. Deasemenea bani pot sa nu vina doar din cazare. Probabil ca exista si excursii de grup, reuniune de companie, cursuri de gatit, chestii care umplu golurile. Turismul de patrimoniu este mai complex. Modelul sun & bitch nu se potriveste.