Daniel David cuvântează:
„Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice ”, a afirmat ministrul.
„Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus ministrul Educației.
Îmi place să mă aud vorbind aproape la fel de mult ca ministrul, așa că zic și eu chestii pe gură.
- Ce pățește un profesor dacă vrea să lase corigent un elev?
- A întrebat Daniel David vreodată vreun profesor care e problema, de ce sunt atât de mulți elevi analfabeți functional?
- A întrebat Daniel David vreodată un elev cum arată ziua lui? Câte ore petrece pe teme, câte ore se joacă, câte ore doarme?
- A întrebat Daniel David vreodată vreun elev de ce nu reușește să țină pasul cu materia predată?
Este simplu, dar și dureros. Așa că fiecare dă vina pe tot, mai puțin pe el. Elevii pe profesori, profesorii pe elevi, politicienii pe toată lumea și la final singurii care pierdem suntem noi, cei care finanțăm învățământul, și elevii, care ies cu dureri de cap și fără să aibă noțiuni de baza.
Când veți vedea că programa s-a redus la jumătate veți ști că politicienii și profesorii vor să facă ceva pe subiect. Până atunci, doar gargară.
macar acum stim fara să gresim cine e incompetent ticalos
Cine? David ? Nu pot sa cred /s
Va mai amintiti cand ziceau unii pe aici ca individul asta duhneste a impostura la cat il lauda presa aia buna pe prostul asta, ca pica in acelasi sablon de politician impins in fata de nicaieri si hop deodata laude peste laude, invitatii la toate emisiunile de pe la Digi si EuropaFM, d-alde Striblea si cu Pandaru uitandu-se in gura lui ziceai ca e Mesia invatamantului?!
Poate vreodata o sa ne lecuim de indragosteala asta de orice prost laudat de presa platita de partide.
Sunt satul pana peste cap de agentii astia constatatori platiti din banii nostri. Pai atunci si noi ar trebuim sa fim platiti aici, ca si noi stim sa dam pareri ca David luand in cur o bordura virtuala si stand la o samanta.
de ticalosie nu l-as banui
o mica comparatie intre educatia in general din romania si educatia din coreea de sud…au oprit zborurile in ziua cand se dadea examenul pt universitate…https://hotnews.ro/coreea-de-sud-interzice-zborurile-in-timp-ce-500-000-de-studenti-sustin-admiterea-la-universitate-2108139?utm_source=hotnews&utm_medium=homepage&utm_campaign=ultima-ora-widget
Probabil, ati uitat de ,,genunche” sau ,,pamblica”… sa nu mai vorbim de abramburica… o somitate a invatamantului…
Inainte de 89 invatatorii in clasele 1-4 mergeau o data pe an acasa la elevi in vizita sa vada conditiile de locuit si invatat. Nu stiu daca se facea ceva mai departe cu informatia dar era.
Acelasi lucru se intampla in vest in zilele noastre, mai limitat, copii care au probleme la scoala sunt vizitati acasa, se discuta cu parintii impreuna cu medici, psihologi si asistenta sociala si se iau masuri cat mai devreme.
Asta poate insemna (din ce am vazut direct):
1. relocarea familiei in apartamente mai mari cu chirie partial subventionata
2. mutarea copilului la o scoala mai aproape de casa
3. asistenta la scoala (traducator sau psiholog in clasa impreuna cu profesorul, sau un profesor suplimentar in clasa daca e cazul).
4. control medical, ore de psihologie, logopedie, sport in cadrul scoli
5. oferirea unui loc la internat in cazul unor copii (de luni pana vineri), copii pot merge la internat din clasa 1-a.
6. clasa pregatitoare pentru invatarea limbii sau recuperarea materiei.
7. repetarea clasei – nu are nimic negativ in asta
Mda… Și noi am avut dirigintele in vizită. Drăguț, frumos, 1 ora discutând de copil, iscodind mai multe aspecte – timp, spatiu de lucru, părinți, etc. A fost plăcut și cred că este necesar. Nu a fost la impuse ci la foarte recomandate.
N.B. Școală NU de stat
Presupun că se poate aplica și la școlile de stat…
Nu doar înainte de ’89. La noi a venit dirigintele în vizită acasă în clasa a 9-a. Mijlocul anilor ’90. Și nu era singurul, și nu era cine știe ce liceu de fițe.
@alexnicolae
Nu stiu unde/cand ai crescut tu dar in comunism venea pulea la tine acasa sa vada ce faci.
Lucrurile in invatamant functionau cam la fel ca azi:
– in satele/orasele mici erau multi suplinitori care erau in cazul fericit semicalificati
– chiar si la scolile bune undeva cam la jumatate din profesori erau relativ competenti si interesati sa-si ajute elevii sa inteleaga/invete materia. restul erau plafonati, dezinteresati sau prosti de-a dreptul
– nu se puteau lasa repetenti (cel putin dupa 1980) pentru ca te futea partidul
– industria meditatiilor functiona si atunci dar ceva mai restrans decat azi (in principiu pentru admiterea la liceu/facultati grele)
– in plus clasele/scolile erau supraaglomerate (40+ elevi in clasa, scoli in 3 schimburi in orasele mari, ora de 35-40 minute in loc de 50, samd)
Si anii 1998-2000 dirigintii se interesau de situatia familiala si de conditiile de trai ale elevilor, dar nu faceau mai nimic cu informatiile pe care le aflau din cauza impotentei statului. Pur si simplu nu puteau face absolut nimic daca aflau, de ex,ca elevul era batut acasa din nimicuri si super stresat de nu mai putea invata. Vorbeau cu parintii, le spuneau niste chestii, parintii isi vedeau de „treaba”. Romanii nu isi iubesc copiii, pana la urma se gasesc prosti sa munceasca pentru pensiile altora!
@babu poate veneau in vizita/inspectie daca ai tai aveau rude/prieteni in occident 👀 ☠️
Inainte de ’89, idioata noastra de invatatoare trimitea pe careva dintre noi acasa la un coleg, sa vedem de ce nu vine la scoala. „Acasa la un coleg” insemnand in satra de tigani unde nu aveau curaj sa intre nici adultii. Ca norocul ca stiam ca pe „colegul” respectiv (care era cu vreo 5 ani mai mare ca noi, repetent de cariera) il trimitea maica-sa cu niste oi pe deal. Asa ca ne plimbam aiurea prin oras si dupa cateva ore ne introceam si-i ziceam invatatoarei „e la oi”.
Mai incolo, printr-a 5-a, dirigintele a fost o singura data pe la noi pe-acasa, chiar m-a dus cu trabantul propriu de la scoala, dar nu ca sa discute despre mine, ci pentru ca aflase unde lucra taica-meu si venise sa-i spuna ca „ar avea nevoie si el de… daca se poate… de la fabrica”. Taica-meu mai ca nu l-a luat la suturi in cur.
@babu
absolut de acord ce zici, intradevar scoala inainte de 89 era asa cum ai zis.
Am zis doar din experienta proprie – asta cu vizita acasa. Nu stiu cat de extinsa era situatia prin tara – am mentionat faptul doar in contextul in care rezultatele scolare depind de multi factori si ca in teorie cel putin exista ideea asta undeva prin cursurile profesorilor sau prin hartiile din ministerul educatiei.
@alexnicolae, nu stiu de unde iti iei tu informatiile, dar mi-am intrebat parintii si la ei nu a venit nimeni de la scoala in inspectie acasa.
Iar legat de propunerile tale, majoritatea sunt utopice (bune, dar imposibil de implementat).
1. De unde bani pentru a reloca cateva zeci de mii de familii in apartamente sau case mai mari? Vorbim aici de cel putin cateva sute de milioane de euro pe an.
2. Majoritate si-au inscris copiii la o scoala mai indepartata pentru ca acolo este un nivel educational mai crescut. Ce spui tu inseamna sa fortezi copilul sa urmeze cursurile unei scoli mai slabe.
3. De unde bani sa angajezi profesori si psihologi suplimentari in clase? Ti se pare ca bugetul pentru educatie este atat de mare incat ne permitem sa suplimentam cu vreo 30% numarul de angajati?
4. Aici sunt de acord, mai ales la partea cu sportul. As suplimenta orele de sport la minim 3-4 pe saptamana.
5. De unde sa ofere locuri la internat pentru toti cei care locuiesc departe de scoala? Cate scoli cu internat mai exista in Romania?
6. Tema articolului este ca materia actuala este prea stufoasa si elevii nu au timp de nimic. Iar propunerea ta este sa se adauge ore suplimentare pentru recuperarea materiei? Adica un fel de meditatii, dar platite de scoala?
Nu știu dacă ești la curent, în vest nu îi pune nimeni pe copii să tocească imbecil 20 de materii sau cate mai sunt acum in Romanistan, in fiecare an, an de an, 12 ani. Atât de simplu e. Învățarea pe de rost nu e învățare.
@Babu
Ba da, veneau învățătoarele acasă. Ce puțin la noi în școală asta se întâmpla. Și se lăsau repetenți, aveam vreo doi în clasă. În liceu nu am avut, dar bănuiesc că ăia care rămâneau repetenți în generală nu ajungeau la liceu. Mai rămâneau repetenți și la facultate, știu unu’ care a terminat îmn zece ani facultatea pe care Viorica (acea Viorică) a terminat-o în patru ani. În rest, ai dreptate cu supraaglomerarea și cu restul.
@Andrei G
– dupa cum am mentionat, e din experienta personala si se pare ca s-a mai intamplat. Logica asta ar fi ca sa fie o verificare daca copii au conditii decente acasa sau ar trebui sa se intervina. In vest se intampla.
– restul sunt recente de la scoala lu fica-mea, vazute in ultimii ani (intr-o tara din vest).
– intradevar de programa si profesori nu am mai comentat acum. Exista profesori, elevi, programa. Daca nu sunt destui profesori astfel incat sa fie 25 elevi/profesori si elevii nu au timp suficient sa invete bine materia, rezultatul logic e sa se reduca programa. Am mai zis in trecut asta – in familie sunt copii cam de aceasi varsta care fac scoala in 4 tari si e interesant de vazut diferentele. In Romania e haotic si mult degeaba, compartimentat in bucatele (materii) care nu sunt corelate.
In alte tari daca se vorbeste de planeta Pamant – se zice despre astronomie, gramatica – limba (text), matematica (dimensiuni, ceva formule), fizica (gravitie, Newton), chimie – geologie – fiecare planeta are compozitie diferita, istorie, etc. Acelasi profesor preda toate astea in aceasi „materie”. Intr-o zi e mai mult focusata pe matematica, in alta zi pe gramatica sau istorie. Dar orice se invata e un pic legat de altceva.
– e ciudat sa vad programa de liceu cu 4-5 materii si sa imi aduc aminte ca am avut intr-un an vre-o 20 materii in liceu (In Romania).
6. Copii, mai ales in clasele primare pot sa aiba nevoie de a repeta materia. Fie prin repetarea clasei fie prin ore suplimentare sau profesor suplimentar special pentru ei. Investitia in copii astia se recupereaza in anii urmatori. Altfel raman in urma si sunt pierduti. Nu e nimic grav daca un copil nu are potential si ramane cu un nivel minimal de cunostinte – dar ar trebui in continuare sa se bucure sa invete ceva. Si e o problema daca multi copii raman in urma si invata sub potentialul lor.
In rest nu am solutii perfecte, dar personal am vazut 3 solutii care functioneaza astazi :
1. emigrarea
2. scoli private
3. scoli de stat – dar parintii sa se implice, sa ii cunoasca pe profesori personal (sa mearga la restaurante, excursii cu ei) si sa faca meditatii/cursuri suplimentare.
Eu zic sa ai grija cu asta cu reducerea programei la jumate. Astia sunt in stare sa scoata o ora de engleza si una de biologie si sa bage inca una de religie. Scot 2 de romana si baga una de istoria dacilor. Scot 2 de matematica si baga una de tehnica pariurilor sportive.
aia cu tehnica pariurilor sportive nu e neaparat rea, daca ii duce capul sa o inteleaga atunci e un mare castig
Cred ca prin reducerea programei la jumatate Vali, se gandea la reducerea *continutului* din programa disciplinei X la jumatate, eliminand ce este cvasi-inutil si insistand pe ceea ce se cere la testarile Pisa, daca aceste testari evalueaza gradul de analfabetism functional.
Evident, primul pas este sa te hotarasti ce mama dracului de directie de evaluare vrei, pentru ca una se cere la Evaluarea Nationala si total altceva la Pisa. Si aici vina este a ministrului si a institutiilor din subordinea lui.
Spre exemplu la un test Pisa sunt propuse doua scrisori despre grafitti si se pun elevului niste intrebari legate de acele texte: intelegerea mesajului, exprimarea unei opinii personale despre acele texte etc, in timp ce programa de evaluare nationala il contine pe eternul Ion Creanga ale carui regionalisme si arhaisme cred ca nici cei din zona geografica a Moldovei nu le mai inteleg, sau are continuturi precum „Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni”, supinul la verb, interjectia predicativa sau diftongi, triftongi si hiat. Adica predam tesla si evaluam dacia logan.
La fel si la alte discipline referitor la continutul programei.
La asta mai adaugam multitudinea de disipline scolare de-ampulea, optionale, religie, diferite „educatie pentru XXX”, istoria evreilor, comunismului si a mai_stiu_eu_ce, de ajungem la clasa a VIII-a in prag de evaluare sa avem 33 de ore pe saptamana…
Dar sigur, profesorii sunt de vina pentru absolut tot. Nu credeam ca dupa cretini si ticalosi de tip Abramburica, Pepsiglas, PLM sau Deca poate veni unul care daca il judecai dupa CV era somitate si in realitate este mai dobitoc si ticalos decat cei anterior mentionati….
Fix ce zice Andrei, multi intelegem prin reducerea programei, o programa mai supla, updata la timpurile actuale, nu sunt de acord cu ce zice legat de Ion Creanga, but maybe it’s just me :)))
@Andrei eu am vazut-o venind. Am ajuns in punctul in care daca presa aia buna se pune cu laudele out of nowhere pe un politician, prima reactie pe care o am e sa imi puta. Am mai avut cazuri, culmea toate exemplele care imi vin in minte sunt de la PNL: Iohannis, Ciuca (prezentat pana sa intre oficial in politica ca un general foarte bine vazut la NATO) si acum David.
@ender
sper ca te gândești la risk management
@N este dreptul tău să crezi ce vrei despre Creanga, dar personal cred că trebuie sa ne desprindem puțin din zona aia la limba și literatura română în 2025… Mare parte din copiii noștri nu cunosc sensul unor cuvinte uzuale, nu știu să formuleze corect o cerere sau o scrisoare, nu sunt în stare să scrie un eseu argumentativ de X cuvinte, au carențe mari de vocabular și dificultăți la conjugarea unor timpuri uzual folosite în vorbire, dar noi o ținem langa în continuare cu Creangă, scrisoarea lui Neacșu, hiat, supin, diateza reflexivă și verbele pronominale. În gimnaziu trebuie acoperită baza, nu îndeplinite fantasmele unor creatori de manuale, auxiliare și subiecte de superconcursuri, în general universitari care doresc să arate ce deștepți sunt ei.
Am imediat 50 de ani si cuvinte precum șfară, motocei, prichici, mijoarca și a merge copăcel nu am întâlnit în viața reală niciodată, excepție orele de română, deși am umblat mult și des in Moldova rurală… Și toate aceste cuvinte sunt într-o singură frază.
Îmi amintesc cu drag când a avut fiu-meo de citit prima oară integral Amintiri din copilărie, cred ca prin clasa a 4-a, că din cinci în cinci cuvinte mă întreba ce înseamnă asta și ailaltă.
Dacă nu renunțăm la unele lucruri care aglomerează programele în special la nivel gimnazial, pentru a face loc conținuturilor cu adevărat importante astăzi și în viitor, nu ajungem niciunde. Și asta e valabil la toate disciplinele școlare, unde tovarășul ministru este complet rupt de realitate, el și acum vrea 25% din ore alocate pentru activități remediale, în condițiile în care cel puțin la clasa a VII-a și a VIII-a nu ajunge numărul de ore pentru a TERMINA predarea întregii materii din programă la matematică așa cum trebuie, de exemplu. Ce să mai discutăm de fixarea cunoștințelor, nu există așa ceva, decât în planificările frumos făcute ca să fie, nu ca să se respecte.
Trebuie văzut ce conținut și ce discipline școlare predau alții, din țări Europene cu rezultate mai bune decât ale noastre, și dacă nu altceva, măcar să imităm și noi, asta cred că încă suntem în stare.
Și pentru căutarea vinovaților exclusiv în profesori pentru analfabetism funcțional, îți dau exemplul clasei unde e juniorul, unde din 22 de părinți 18 nu s-au gândit să verifice dacă plozii își fac temele acasă sau le copiază în pauză de la cei 4 fraieri care le fac (inclusiv greșelile), și nu și-au verificat copiii dacă au învățat teoria la algebra și geometrie. Copiii fiind în clasa a VIII-a, atenție, deci vine evaluarea națională. Ba vreo 10 l-au mai și certat pe profesorul de matematică prezent la ședință că de ce le dă așa multe teme și opționale suplimentare. Spune, e vina profesorilor?
Ei erau blazați, că i-au dat la mediații, și au căzut sub bancă atunci când i-am întrebat dacă copilul lor își face temele la meditații sau învață ce i se dă acolo suplimentar. Credeau că dacă dau banul și nu răspund la telefonul meditatorului sau nu îi mai interesează altceva, se va întâmpla totuși o magie…
m-am prins acum, de vina este ion creanga!
@Ender – da, pt ca sigur sigur o sa poti intelege probabilitati si expected value mai bine decat cei care stabilesc cotele. Tu fiind un baiat care sta pe tiktok (sau ce or face scolarii din zilele noastre) si ei fiind unii care fac asta de 100+ ani.
Ministrul educației ar trebui să recunoască faptul că nici cel mai bun profesor din istoria lumii(un grec numit Socrate) nu ar putea educa un elev care are toate șansele să fie înghețat, obosit de cele două ore pierdute zilnic făcând naveta, într-o stare de sărăcie absolută sau relativă.
Si la aia cu tricou nou de 1000 lei, incaltari de 2000 si ultimul iPhone care e explicatia?
Inteleg ce zici ca atunci cand mori de foame si frig nu iti arde de scoala, dar cazurile astea deja sunt putine, mai ales in urban…
Asta nu explica de ce sunt la fel de analfabeti cei care au avut toate conditiile.
Dacă tu crezi că faptul că unul sau mai mulți din colegi poartă tricourile la modă scurtează timpii de navetă, încălzește microbuze cu minim un milion de kilometri parcurși iarna, le face răcoroase vara, elimină oboseala și multe altele.. știu vreo 60 de persoane care te pot contrazice motivat.
Și eu stau în comuna care are destul de des microbuze și unde e nevoie doar de un echipaj de jandarmi ca tinerele să poată merge și să se poată întoarce de la școală/liceu/facultate netâlhărite sau nepipăite.
Si poate ca 30+ de elevi la un invatator/profesor sunt cam multi.
TOtul incepe cu bazele…
– Cati copii nu se duc la scoala pentru ca e la km departare si bat pe jos x km ?
– Cati copii nu se duc la scoala pentru ca ar merge cu stomacul gol ?
– Cati profesori fac actul didactic nu doar pentru bani ?
Etc…
Daca rezolvam asta, avem o sansa…altfel,o dam pe stilul Johannis: o ROmanie needucata
raspunsul la toate intrebarile tale este acelasi.
‘nesemnificativ de putini’.
la prima… stiu, exista alea cateva comune cu cate 7 sate dar o singura scoala la care se duc in total 30 de elevi.
la mine in cartier sunt 3 scoli cu cateva sute fiecare.
la a doua… vezi mai sus.
la a treia, adu-ti aminte de proasta aia suplinitoare si necalificata care completase cateva hartii si se vaita ca fusese platita mai bine ca titularii.
Până la programă trebuie luat sat după sat, comună după comună, orășel după orășel, verificat fiecare școală, condiții, transportul copiilor, dotări. Întrebat de ce fostul strungar sau paznic de la fabrică este profesor de matematică sau informatică acolo, ce face directoarea, care e, întâmplător, nevasta primarului, cu banii alocați pentru mobilierul și IT-ul cumpărate sau donate de părinții amărâți, de ce e bețivul satului profesor de sport și de ce continuă să bea în ore, de ce sunt 30 de copii în hârtii și doar 10 fizic la școală, în timp ce restul de 20 nu știu nici măcar unde este școala, și de ce toți 30 ajung în clasa a 8-a fără să știe să scrie și să citească. Apoi trecut la orașele mari și întrebat aceleași lucruri, bonus de ce se învață în 3 schimburi în unele școli, de ce mai vorbim în secolul 21 de „școli bune” și „școli proaste” în capitală europeană sau în orașe cu pretenții universitare, de ce avem cazuri ca cele de zilele trecute, cu profesori care se bat cu elevii, cu profesori care fwt elevii, cu elevi care se bat între ei, cine îi apără pe elevi de profesori, ce instrumente au profesorii să se apere de elevi, unde este corigența, repetenția, exmatricularea, unde sunt testele psihologice la cadrele didactice.
Abia apoi trecut la programă, la modul în care profesorii înțeleg să predea ce este în programă, la utilitatea a ceea ce se predă, la modul cum se verifică ceea ce se predă, fiindcă examenele sunt o glumă proastă care verifică mai degrabă ce a făcut elevul la meditații decât cu ce a rămas din școală.
Și ar mai fi lucruri multe.
Eheee, asta e muncă grea, nu se înhamă nici dracu’ la schimbat din temelii un sistem care merge din inerție, dar merge prost și cam la vale. Ministrul e bun la vorbe, dar, una la mână, mă îndoiesc că va sta prea mult în funcție fiindcă acuși vine rotativa, și doi la mână, mi se pare că doar zice câte ceva ca să nu spună lumea că tace, dar de mișcat nu se mișcă absolut nimic în direcția bună în sistem.
Profesorul roman sufera de „importanta materiei mele” – fiecare vrea ca fiecare rahat, care pe el l-a incantat cand era in formare sa fie transmis mai departe, insusit si eventual iubit de fiecare elev. Nici nu-si pune problema ca pe un elev ar putea sa-l fascineze iar pe altul sa-l lase rece (stiti abordarea „…cum sa termini clasa a xyz-a si sa nu stii asta?… [insert o mizerie absolut neimportanta aici] si asa se aduna materie cu toptanul.
Eu as avea o propunere catre minister – adunati comisiile pentru manuale (aia care o freaca prin minister si stau la suse cu producatorii de manuale) si puneti-i sa taie materie pana mai ramane 30% din materie – asta va crea presiune pe ei sa aleaga cu discernamint ce ramane si ce dispare.
In alta ordine de idei, stiti ca in liceu la Uman (Filologie) a disparut gramatica de la Romana? Adica daca te duci la Facultate la Litere mergi cu conostinte de gramatica de clasa a 8-a. O aberatie totala…
Nu numai numarul de ore trebuie redus (ca acolo e discutia cu catedrele si incadrarea profesorilor, ci efectiv materiea. Multe sunt inutile, dar fiecare profesor in autosuficienta lui, spune ca din materia lui nu se poate scoate nici o virgula, ca nu mai intelege „copilu” nimic. pot ramane lejer cam 30% din informatii la fiecare materie si intelege „copilu” tot.
Ex. random – cu ce ma ajuta sa stiu detalii despre cultura Starcevo-Cris sau Cucuteni in gradul de detaliere din manualul de istorie? Aia e informatie OK daca ma pasioneaza arheologia si citesc pe subiect, si mai aflu si de Hallstatul timpuriu si asa mai departe, dar pentru unul care e pasionat de electronica, chestiile astea sunt INUTILE, nu le tine minte, nu rezoneaza in capul lui cu nimic, si valoarea lor e zero.
LA fizica se invata o gramada de mizerii irelevante, foarte teoretice, dar nu invata despre chestii simple (descompunerea fortelor cu vectori – exemple concrete (parghii scripeti, lucru mecanic, electricitate – basic, optica basic) Imi aduc aminte ca am invatat in scoala generala sa-mi fac un transformator (si cum sa-l calculez si cum sa-l fac) si am luat 10 pe proiect. Acum se dau note”pe caiet” ca ai scris frumos si ai scris tot. Really?
A, si mai am o completare legata de invatamant:
Interzicerea fara exceptii a invatamintului in schimburi. singura exceptie este pentru seral.
Esti primar de localitate si nu poti asigura locuri la scoala pentru totii elevii? Da-ti demisia sau te demite prefectul in 30 de zile de la momentul la care ai declarat ca nu poti asigura locuri.
Stai sa vezi cu se gasesc si bani si spatii si solutii (termen de gratie 6 luni pentru solutii interimare si 2 ani pentru definitive)
A aparut comentariul asta, iar cel mai lung a intrat in moderare :). Iar la ceva timp, vad ca am luat 6 manute verzi si 6 rosii – ceea ce ne spune ca sunt minim 6 primari care te citesc si nu sunt de acord cu demisia pentru incompetenta…
Ar trebui puse intrebarile corecte, cum ar fi „de ce sunt elevii analfabeti functional ?”, iar raspunsul nu este „profesorii nu fac ce trebuie”.
Profesorii predau dupa programa, iar in programa nu exista nicio materie sau curricula care sa trateze analfabetismul functional.
Deci de vina este chiar onoratul ministru al educatiei.
am așa o presimțire că declarația e scoasă din context
(și în același timp cred că o să depășesc recordul de mânuțe roșii cu acest comentariu)
E facuta cu AI
Eu am vazut pe instagram cum se laudau chinezii ca la scolile lor de top copiii incep la 7 dimineata si stau pana la 9-10 seara.
Nu inteleg unde sunt problemele, hai la munca ca trebuie construita romania educata.
PS: inainte sa va aruncati ca rata la muci, se numeste sarcasm.
Toate solutiile propuse mai sus ajuta, dar mai e o problema: relativ putini copii se pot concentra 4 ore la o foaie de hartie sau la tabla incercand sa priceapa o problema abstracta, stand cuminti pe scaun. Aia nu prea inteleg profesorii. A, si nu toti copiii o sa fie atrasi de materia ta.
E și după cum ne naștem fiecare cu inteligența și memoria fiecăruia. Eu aș implementa tot sistemul de testare la clasă să se desfășoare fără memorare mecanică. Să ai voie să deschizi caietul sau manualul și să știi să cauți ce și unde trebuie. Sau chiar testări cu acces la telefon , să se vadă dacă reușești să găsești și să înțelegi rezolvările și răspunsurile corecte în informațiile din internet.
Ba Mopri io am impresia ca tu vrei ca profesorii chiar sa gandeasca teste nu doar sa vina sa zica „scrieti teorema lui Pitagora” sau „descrieti istoria cnezatelor si voievodatelor dintre anii 800 si 1200”
@Mopri, si atunci cum vrei sa stie profii daca ai raspuns corect?
Atâția proști și ticăloși pe tema asta pe aici!
Nu materia este de vină. Nu programa. Ci viața mult prea ușoară, atât pentru copii cât și pentru părinți. Dacă un copil vrea să învețe, nu o să îl oprească nici programa prea încărcată, nici profesorii sictiriti. Dacă părinții îi explică de ce este folositoare educația, atunci nu ar mai fi 47% analfabeți funcționali. Ca mulți de pe aici.
Au și profesorii bubele lor, dar din moment ce nu mai există nici o brumă de respect, atunci nici pe ei nu îi mai interesează. Și nu dați exemple de muște albe.
În România viața este mult mai ușoară decât acum 30/35 de ani. Cu apă caldă, ciocolată, carne, soșăl midia fără număr, etc. Când o să realizați asta, poate începeți să rezolvați cu adevărat problema.
Ca si cum copii (si adultii de altfel) sunt sictiriti de invatatul ramas in anii 80, desi societatea a evoluat in astia 30/35 de ani.
@PepePescarul: in momentul in care proful urla la casa si face „zoologie” umilind copiii la ce respect sa se astepte?
Nu înțelegeți și e ok, nu toți suntem terminați cultural.
Ce are de a face o materie tehnică ( mate, fizica, chimie, geografie, etc) cu programa? Înțeleg la uman, deși nu se studiază pentru a ține minte lucrurile ci pentru a înțelege lumea, contextul și a creea o experiență de viață.
Trebuie să iei din orice lucru ceva și să îl adaugi personalității și culturii tale. Nu învață pentru alții sau pentru note, ci pentru ei înșiși….. Nu mă miră că nu știți…
1 Daca comenteaza de ce nu modifica legile, profesorii nu pot lucra bine din cauza sistemului, huo Daniel David
2 Daca modifica legile, huo Funeriu, ce se baga el sa modifice sistemul, profesorii stiu mai bine.
Profesorii fac o romaneasca.
Ceilalti sunt de vina, unii ca nu schimba sistemul, altii ca de ce schimba, numai ei nu sunt niciodata responsabili de nimic
Mai un pic si-or sa zica ca ei nu au nici o legatura cu sistemul de invatamant.
Testele PISS-A sau TIMM-PISS sunt exagt ce zice. Sunt sferto-geniu și am ieșit autist.
Qed! Un geniu are peste 130 scor IQ. Un sfeeto-geniu este un retardat mental, primul nivel, IQ maxim 39….. In plus, autismul nu se măsoară în IQ. Analfabet ( foarte puțin) funcțional.
Nu prea înțeleg supărarea șefului de blog. Nu sunt profesorii (luați ca grup socio-profesional) principalii responsabili de educația copiilor? Dacă aspectele pedagogice ale sistemului de educație (menționate – lipsa de autoritate în clasă, materia prea multă, încărcare prea mare) se pot îmbunătăți, cine ar trebui să le schimbe? Ministerul Economiei?
Mi se pare că definirea clară a responsabilității e un pas bun. Acum, profesorii pot răspunde prin argumente sau contraziceri, și din această discuție poate iese niște progres. E cu siguranță mai bine decât „asta e, așa e sistemul, ridic din umeri”.
responsabili de educația copiilor sunt părinții.
profesorii sunt cel mult responsabili de a băga niște informații, pe diverse teme, în capul copiilor.
și este o obligație de diligență (respesctiv a face tot ce poți în acest sens), și nu de rezultat. nimeni nu poate băga o informație într-un creier dacă acel creier nu este apt s-o absoarbă și/sau nu dorește s-o absoarbă.
@AB Copilul stă mai mult cu profesorii la școală decât cu părinții acasă. Ce prostii vorbești? Părinții nu au competențe pedagogice, da’ profesorii au făcut școală în sensul ăsta!
„Nu sunt profesorii principalii responsabili de educatia copilului”.
Nu, nu sunt.
Profesorii nu predau ce vor, de capul lor, ci dupa programa elaborata de minister, care programa nu are nicio treaba cu testele Pisa.
In plus, si de ar fi programa de aur, daca elevul nu poate sau nu vrea sa invete, tot degeaba.
Dacă părinții nu au competențe pedagogice pt a-si educa proprii copii, atunci hai să nu permitem oamenilor sa facă copii dacă nu dovedesc că au urmat și absolvit un curs de pedagogie
Fiecare popor are învățămîntul pe care îl merită.
Domnul David ar trebui sa stie ca atunci cand lansezi mizerii d-astea, la sfarsitul enuntarii problemei tre’ sa vii si cu o propunere de solutie. Altfel, nu faci altceva decat sa te plangi in locul cetateanului deja exasperat de problema . Si o faci ca sa para ca esti punitiv si ca esti de partea cetateanului, nu o parte din problema, ceea ce esti.
”Când veți vedea că programa s-a redus la jumătate veți ști că politicienii și profesorii vor să facă ceva pe subiect. ”
pana una-alta, s-au redus zilele in care se face scoala la jumatate.
Ai 380.000 de persoane în sistemul de învăţământ (inclusiv cadre didactice, personal auxiliar şi nedidactic). 240000 sunt invatatori si profesori cu tot cu universitati.
Un adevarat colos, un stat in stat ce produce analfabeti pe banda rulanta.
DD are dreptate. Doar profesorii sunt responsabili de analfabetismul funcțional. Copilul este în școală de la 3-4 ani. Nici măcar scuza cu „ăia 7 ani de acasă” nu se aplică. Pur și simplu profesorii sunt foarte slab pregătiți, sictiriți, etc. Teorema lui Pitagora e veche de 4.000 de ani. Ce îl împiedică pe profesor să o predea a. î. copiii să o înțeleagă?
Avand in vedere ca tu esti la randul tau analfabet functional si nu ai priceput nici intrebarea din articol, nici solutia, ar fi o pierdere de timp sa te lamureasca cineva.
@ala cu boii: am făcut o afirmație și am adresat o intrebare, nici Măcar retorică. Nu se poate? Sau singura și unica soluție comprehensivă este numai si Numai aia propusă de bloagăr?
Ok, fie, te lamuresc.
Articolul este despre analfabetismul functional, nu despre educatia specifica pe anumite materii, cum ar fi matematica (unde ar intra intrebarea ta legata de teorema lui pitagora).
Chiar si asa, nu poti generaliza ca respectiva teorema nu este inteleasa, din moment ce este exact invers, 90% dintre elevi o invata, inteleg si aplica fara probleme.
Iar cei care nu o inteleg, nu o fac din vina profesorului, din moment ce acelasi profesor a reusit sa o bage in cap majoritatii.
Revenind la analfabetismul functional, acest fenomen implica neintelegerea unui text sau a unui scenariu, chiar daca scriptic nu exista probleme.
Mai precis, intelegerea abstracta a unui fenomen sau a unui simplu text rezulta din capacitatea cititorului de a merge mai departe de citirea descrierii respectivului fenomen.
Un exemplu simplu:
Tu ai citit articolul dar nu ai inteles substratul, lucru demonstrat prin comentariul tampit pe care l-ai adaugat.
Adica, desi textul se referea in mod explicativ la afirmatia cuiva cum ca profesorii sunt de vina ca elevii pica testele Pisa, tu ai inteles in mod extrem de simplist si eronat ca profesorii sunt de vina pentru ca elevii in general pica teste, cum ar fi cele de matematica (de unde tampenia cu teorema lui pitagora).
Nu esti singur, milioane de parinti romani sufera de acelasi defect, inclusiv multi dintre comentatorii de mai sus.
Acest defect este foarte ingenios folosit de catre politicieni, mai ales atunci cand pe langa substrat, se adauga si ocolirea si reinterpretarea unor mesaje in cheie proprie, whataboutisme, etc.
Cand politicienii sunt capabili sa rastalmaceasca mesajele si sa le simplifice pentru a transmite o anumita emotie sau redirectionarea si reproiectarea „munitiei” catre anume categorii de ascultatori/cititori, ne trezim cu situatia generala din tara.
In concluzie, este foarte rau ca suntem multi analfabeti functional, si este si mai rau ca in loc sa discutam aplicat si sa clarificam conceptele, sursele problemei si modalitatile de rezolvare, pierdem vremea cu tampenii, in timp ce politicienii ne fura si ne tin captivi in prostia noastra.
O gramada de analfabeti d’aia si pe aici … ce zice Zoso si ce cacat mancati majoritatea in comentarii. Dar vai, cum is permite dom’le asta sa acuze profesorii, ce nemernic cand colo este vina lui ca invatamantul a ajuns unde a ajuns. Si dume d’alea de pe vremea cand era bunica fata mare si venea profesorul acasa sa se intereseze de ce conditii de viata ai tu si neamu tau. Bah ejti prost??!! Cine plm decide programa nationala? Pai nu profesorii si asociatiile lor? Cine plm foloseste scoala doar ca loc de munca pentru unii si altii, asta e daca fii’tu sau fii’ta invata ceva norocu lor, daca nu asta e, mergem inainte. Nu zic ca toti sunt asa, categoric exista in invatamant oameni cu vocatie dar as indrazni sa zic ca 60% dintre profesori se duc la scoala doar ca sa aiba de unde sa se intoarca. Si nici cu parintii nu-mi este rusine … daca stai sa asculti ce prostii si basini se arunca la o sedinta cu parintii la clasa pregatitoare iti faci cruce cu picioarele. Cam asta e reteta „succesului” in invatamantul romanesc … dezinteres din toate partile, manelizarea culturii gen „muschii mei minte nu are” la care se adauga rezistenta specifica la schimbare plus cireasa de pe tort, ministrii paraleli cu fenomenul si rezultatul este cel pe care-l remarcam cu totii.
Nu profesorii decid programa. Niciodată nu au decis profesorii programa.
Ce plm tot caută părinții în discuția asta? În Finlanda, Danemarca, etc., tot așa sunt învinovățiti/responsabilizați părinții? In țările ălea, tot așa se face? Vine părintele de la serviciu și se apucă să facă teme cu plodu’?
Nu au nicio treaba profesorii cu elaborarea programei sau cu modificarile aduse programei.
Stai jos, 4.