Ieri a trebuit să reinstalez windowsul. Am un Vista Ultimate cumpărat pentru vechiul laptop. Cu noul laptop am primit două dvduri cu Vista Business. Am instalat ăla, realizând apoi că îmi lipsesc nişte mici chestii, cum ar fi exportul în HD din Windows Movie Maker. După nişte încercări nereuşite de upgrade (ca să faci trecerea de la Business la Ultimate trebuie să plăteşti Microsoft încă 139$) am băgat dvdul cu Ultimate şi am instalat pe curat. Şi urăsc să fac asta.
În fiecare zi se întâmplă câte o dramă din asta. Azi cineva mi-a tăiat calea într-un mod foarte urat. Acum două zile am făcut pană. Luni am trimis Canonul 500D înapoi la f64.
Viaţa e plină de mici dezamăgiri. Un om normal nu e afectat foarte mult de asta. Puterea de a merge mai departe e ceea ce îl deosebeşte de animale. Când cazi pe gheaţă nu stai şi plângi două săptămâni că ţi-ai julit un genunchi, te sui înapoi pe cal şi dai bice. Nu faci mare caz de fiecare lucru mic. S-a întâmplat, acum nu o să plângem toată viaţa că în ‘82 am căzut pe gheaţă…
what doesn’t kill u makes u stronger
Bine zici zoso..viata merge inainte chiar daca trecem sau nu peste anumite incidente care ni se intampla.
Mda..oricum detaliile conteaza in viata, deci micile drame sunt cele care ne toaca marunt marunt zilnic la fel cum micile bucurii ne aduc zambete si momente frumoase. Nu putem trai fara ele..fac parte din cursul normal al vietii oricarui individ.
De asta nu-mi place sa merg cu calul pe gheata…
bravo zoso, un pc bun, sa ai parte de el, ciao
da, viata-i curva, dar gheata-i geata sau ghiata ? :)) cand o sa angajezi copiraitar la zoso.ro sa ma chiemi!
…stii cum se spune: „un şut în fund…un pas în faţă, întodeauna”
Io am căzut pe gheață direct în cap, când aveam 5 ani. Am stat inconștientă vreo 20 min. Nu m-am plâns, da’ ia uite cum am ieșit…
Mi-ai luminat ziua.
Si eu care credeam ca doar eu sunt predispusa la ghinionisme de-astea
Ceasul rau, pisica neagra!
se mai intampla uneori sa ne suparam pe niste chestii minore gen tocma ce am pierdut metroul sau autobuzul, a trecut unu cu masina in viteza pe langa o balta si ne-a stropit… pai daca eveniomentele de genu’ sunt picaturi care alimenteaza alte intamplari nefericite normal ca rabufnim… sau nu!… ne spunem in barba asta e si mergem mai departe.. la naiba!
man… cand cazi pe gheata nu ai cum sa te julesti LOL dar poti sa faci vanatai. Te spun lu’ Visi
clar!
Si mie… cheliosule! :))
si cand se aduna prea multe… faci cateva tampenii, iti ceri scuze a doua zi… oricum pana mea, esti in rromania, e de inteles
„Puterea de a merge mai departe e ceea ce îl deosebeşte de animale.”
Eu aveam impresia ca e taman invers. Nu prea am vazut animale deprimate care sa-si planga de mila. In general organismele vii continua trec peste probleme gen pui mancat de leu sau toate cracile taiate de primarie.
Omul o mai ia pe aratura cu ce s-o intampla, ce-o pati, dar nu se poate.
Deci nu, puterea de a merge mai departe este specifica vietii, iar unii oameni au pierdut-o!
Legat de animale, cred că ele se deosebesc de noi prin faptul ele NU îşi plâng de milă, ne-au făcut la faza asta… conștiința de sine are si părţi negative.
Noi sa fim sanatosi si cu putere de munca:)