Ia fiți atenți aici:
După ce în decembrie 2017, Primăria semnase un contract cu firme RIA DESIGN CONSULTING SRL din Voluntari pentru a expertiza starea tehnică a tuturor străzilor din Brașov, acesta a fost reziliat. Firma oferise un preț de numai 1.071.000 de lei cu TVA pentru a reliza aceste expertize, față de valoarea estimată de 2,84 milioane de lei, inclusiv TVA. În conformitate cu precizările reprezentanților Primăriei Brașov, înțelegerea a fost ruptă după ce firma a realizat că suma pe care a cerut-o nu acoperă cheltuielile necesare pentru a realiza expertizele cerute. (sursa)
Deci primăria estimase un cost de 600.000€ și a declarat câștigătoare o firmă care oferise 200.000€, pentru că așa era (sau încă este) legea achizițiilor publice, trebuie să declari câștigător pe ăla care oferă prețul cel mai mic. După care, cocoșeii din Voluntari vor să o dea la pace în stilul clasic, cu acte adiționale contractului, prin care să încaseze și restul de bani. Primăria refuză, probabil mai mult pentru că nu îi cunoștea, nu că n-ar fi vrut să participe.
Întrebarea mea este dacă acest gen de firme pățesc ceva. Li se interzice o perioadă participarea la licitații? Există vreodată dorința de a le da în judecată pentru a recupera un prejudiciu pentru deranj și timp pierdut? Primăria pentru ce are juriști angajați?!
Soliciti garantie de buna executie. Nu fac ce si-au asumat, pierd suma.
garantia de buna executie e pentru alte probleme si depinde cum a fost constituita (scrisoare, transfer) dar nu prea o poti folosi decat prin santaj. garantia de participare la licitatie (daca se cere) se restituie in momentul semnarii contractului. sunt sigur ca undeva in contract e o rubrica cu „termination” cu un preaviz si niste penalitati. avand in vedere valoarea contractului, acele sume nu acopera „paguba” la nivel de primarie dar pot scoate din joc o firma de apartament
Robert, una e garantia de participare la licitatie si alta e cea de buna executie…
multumesc pentru precizare Arthur. am raspuns tinand cont si de comentariile de mai jos.
Stați așa nițel, de ce garanția de execuție bună nu e deja automat considerată în contract res ipsa?
Pierd garanția de participare…
Garantia de participare se pierde dacă ofertantul castiga, dar nu semnează contractul.
Garantie de buna executie si ii
Garantie de buna executie si ii pui imediat la treaba daca nu vor sa renunte la contract ( cazul de fata). Baietii veseli de la achizitii si juridic de prin primarii stiu ce sa le faca in situatii de genu. Asta cand contractul nu vine de sus.
Garantia de participare asigurata de o banca… daca s-ar vrea s-ar lua bani usor doar ca din nefericire nu se poate. La faza cu contractele aditionale nu mai functioneaza, se face achizitia in sicap(vechiul seap) si se pune la dispozitia licitantilor caietul de sarcini. Buba este alta, s-a dorit modificarea legii achizitiilor pentru ca la licitatii sa nu mai fie permis intotdeauna pretul cel mai mic ci si calitatea, adica pe intelesul tuturor sa poti face o licitatie (depaseste 35 000 euro) precum o achizitie directa, nu intotdeauna pretul cel mai mic ci si calitativ
pai depinde cum vrei tu. la pretul cel mai mic e usor de atribuit altfel tre sa faci un algoritm de departajare cu procente la fiecare etapa
Da doar ca nu intotdeauna ce e ieftin este si bun; din nefericire la licitatie nu se ia in considerare calitatea ci doar pretul si pentru achizitii directe faci cam ce vrea muschiul tau(in limita legii desigur). Pixul x costa 1 leu la bucuresti dar in galati costa 1.2 lei cu aprovizionare directa, deci se poate alege pixul de 1.2 lei daca esti din galati
asta zic si eu: cei care pornesc licitatia decid si criteriul de atribuire.
spre ex eu am nevoie de un anumit prestator de servicii, care se face a fi si singurul pe piata. mult timp l-am avut cu „oferta cea mai avantajoasa dpdv economic” care implica destule chestii + punctaje, pana cand, la ultima licitatie, ne-am convins ca nu mai exista si numai apare altul si suntem stransi cu usa si ca sa ne usuram munca am modificat atribuirea la pretul cel mai scazut si fara garantie de participare
Fuck the banks.
România, țara unde toți vor să facă afaceri cu statul sau să lucreze la stat sau să fie pensionari…
Dar comisia de licitație cum s-a asigurat că prețul ofertat, de 3 ori mai mic decât valoarea estimată, este justificat?
Legea cere o astfel de verificare.
aia din voluntari nu s-au inteles cu aia din brasov la hartii aditionale contractului si aia din brasov nu s-au inteles la procente cu aia din voluntari…. a rezultat o rupere ambiabila a contractului
La lucrari de infrastructura(constructii reparatii si chestii dinastea) limita pt achiztie directa e 100k de euro. Numa’ zic
Am patit-o si eu de cateva ori, cu firme care veneau din celalalt capat al tarii si ofereau un pret la jumatate din cel estimat, in conditiile in care doar drumul si cazarea erau acoperite de banii aia (de ex de la Calarasi la Oradea).
Ideea este ca pe partea de SF, expertize, verificari, audituri, se poate jongla mult, in functie de cat de bine e facut caietul de sarcini, si cat de exigent e beneficiarul.
Adica, ai castigat licitatia, te dai bine pe langa beneficiar, speri ca mai are ceva lucrari similare facute in trecut din care poti sa faci copy-paste (a se vedea 5-6 SF-uri facute anterior pentru aceeasi lucrare), mai socializezi un pic si le pui in brate un gunoi de lucrare. Beneficiarul se uita, se ia cu mainile de cap, cere completari. Ii dai completari, iar sedinta de avizare, iar …. pana la urma se semneaza receptia cu scrasnete de dinti (na, ca a mancat si beneficiarul ceva). Si la anul se repeta povestea cu alta firma norocoasa.
Noa ce noutate. E asa de neclar faptul ca alegand o oferta de 3 ori mai mica, partile se gandeau la profituri personale?
Prejudiciu recuperat?scandal cu scrisori la primarie?..eh..apa trece
ART. 210
(1) În cazul unei propuneri financiare aparent neobişnuit de scăzută în raport cu lucrările, produsele sau
serviciile care constituie obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru care urmează a fi
atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă
clarificări cu privire la preţul sau costurile propuse în respectiva ofertă.
#B
(2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la:
a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile
furnizate sau metodele de construcţie utilizate;
b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru
furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor;
c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant;
d) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 51 alin. (1);
e) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 218;
f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat.
(3) Autoritatea contractantă evaluează informaţiile şi documentele furnizate de ofertantul a cărui ofertă are un
preţ aparent neobişnuit de scăzut şi respinge respectiva ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în
mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, ţinând seama de elementele menţionate la
alin. (2).
(4) Autoritatea contractantă respinge întotdeauna o ofertă atunci când constată că aceasta are un preţ neobişnuit
de scăzut deoarece nu respectă obligaţiile prevăzute la art. 51 alin. (1).
(5) Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece ofertantul
beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi respinsă doar din acest motiv numai dacă, în urma
clarificărilor solicitate, ofertantul nu a putut demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de autoritatea
contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal.
(6) În cazul în care autoritatea contractantă respinge o ofertă pentru motivul prevăzut la alin. (5), va informa
Comisia Europeană după consultarea cu Consiliul Concurenţei.