Matracuca creditacă

Nu stiu cat de mult ar trebui sa povestesc din trecut ca sa intelegeti ce se intampla in prezent. Problemele pe care le avem noi acum le au poate zeci, sute, mii de oameni in prezent. In perioada cand economia era in floare am cheltuit prosteste, ne-am imprumutat mai mult decat a fost cazul, si nu ne-am pus niciodata problema ca s-ar utea sa vina si vremuri tulburi! Dar din pacate au venit, si veniturile au ramas cam la o treime din cat erau pe vremuri, adica exact cat au calculat bancile gradul maxim de indatorare. Altfel spus, banii care-i castigam acum, se duc integral pe rate.

Barbata-meu nu reuseste sa isi gaseasca job, iar eu traiesc in continuu cu impresia ca nu isi da suficient interesul pentru asta. Si de aici o gramada de discutii. Mie mi se pare ca el nu constientizeaza ca situatia e de asa natura incat nu mai poti sta sa faci mofturi, si ca orice job, indiferent de natura lui, e binevenit. Mai ales ca au trecut multe luni de cand nu isi gaseste. Daca initial am zis ca asteapta "oportunitatea", in viitorul apropiat o sa ne astepte evacuarea fortata, daca nu va face ceva!

Am incercat restructurarea, tot ce mi-au oferit a fost prelungirea perioadei si o gratie standard (adica doar la capital), adica o diminuare a ratei cu vreo 60-70 EURO, si costuri de mii de euro pe total in plus la dobanda. Problema e ca am vreo 4 credite imprastiate pe la diverse banci, carduri cu descoperit de cont, am leasing, am perioade intre 5 si 20 de ani, e greu sa restructurezi…

De aici. Dincolo de “am spart toti banii pe care ii faceam si acum avem 4 credite (casa, masina, probabil mobilat şi zugrăvit)”, nu pot sa nu observ ceva tipic romanului. Vina e comuna (noi am cheltuit, noi am luat credite), dar eu duc greul (am credit la casa, am leasing, am rată la perdele). Io muncesc, el se joacă pe computer. Io aduc bani acasa, el nu face destule. Pun pariu ca la serviciu se plange ca femeile sunt discriminate.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

30 comentarii

  1. eu zic ca e bine, de obicei romanii sunt prea orgoliosi sa invete din experientele altora, ei pana nu dau cu capul de pragul de sus nu il vad acolo !

    00
  2. Asa-ti trebuie daca umbli pe forumul Nevetelor Disperate :(

    00
  3. In Italia femeile muncesc mai mult decât bărbaţii. :)

    00
  4. phidas @ Depinde la ce patron pici si ce faci acolo. Daca e sa te iei dupa numar, da, femeile cred ca sunt mai multe in IT.

    00
  5. ea se plange ca nu ii ajung banii si sta si posteaza posteaza pe forumuri de fufe? LA MUNCA!

    00
  6. Sunt multe familii in care canta gaina, nu cocosul. E mai comod sa te lasi condus, presupun.

    00
  7. @zoso – este vreun forum in Romania pe care nu-l citesti?

    00
  8. no comment.

  9. Un lucru e cert, ma gandesc. Cine razbeste in vremurile astea, isi va fi invatat lectia.

    Sau sunt prea optimista?

    00
  10. In alta ordine de idei: creditele le-au facut impreuna si au fost la fel de inconstienti. Nu-i fair s-o acuzi numai pe ea. Am citit tot textul si situatia e ca, in momentul de fata ea lucreaza si el aplica numai la ce joburi i-ar conveni dpdv profesional (adica nu prea multe), s-a jucat luni de zile pe comp, samd. Adica nici el nu pare cel mai realist tip din lume, nici macar acuma.

    00
    • @Ingrid: el e cam bou, din ce spune ea. dar nu pot sa nu observ ca atunci cand a fost bine, am luat decizii comune, dar acum cand e rau, ea se bate cu pumnnul in piept. daca eu fac asta, sunt misogin si din cauza mea femeia stă la cratiţă.

  11. Udrea ?

    00
  12. Mi se face rau numai cand citesc 0_0.Mai bn stau in garsoniera decat sa-mi iau credit…

    00
  13. Zoso da cum se face ca niciunul nu vede partea plina a paharului. Sa iti dau un exemplu concret. Vorbeam la telefon aseara cu un amic din Bucuresti, care incepe cu am rata la casa, si e mare si nu am bani deloc etc.

    Moment in care il intreb: Bai cat ai luat de la banca atunci cand ai cumparat casa. Si imi raspunde 45.000 de euro. Il intreb: cat face acum? Raspunde: 70 cam asa, dar facea 95. Moment in care i-am spus ca nu inteleg de ce dracu se vaita. Nu a pierdut 25.000 de euro. Pur si simplu nu a avut banii aia niciodata. A castigat insa 25.000 in variatie, pe care ii poate incasa maine platind integral creditul. 25.000 din 70.000 sunt 35% randament in 5 ani, adica vreo 4-5% dobanda compusa. Daca avea banii cash si ii punea la banca, nici macar nu facea atat. Asa ca nu vad marea tragedie. Da ma, aveti rate de platit, dar aveti si casa. Faptul ca v-ati calculat cu fundul cashflowurile, e problema voastra. Dar investitia nu a fost atat de oribila din punct de vedere financiar (inca :)) )

    00
  14. NOU
    #15

    De parca eu nu m-am jucat in draci cat am fost somer. Acum ca am job din nou, n-am timp sa ma joc.
    Se putea si mai rau, dar proasta nu s-a prins ca ala putea sa evadeze in alcool sau droguri, ceea ce pe langa ca nu rezolva problema, mai costau si bani si il bagau si prin spitale.

    00
  15. observatii corecte, dar putin tendentioase. de ce? pt ca daca te gandesti prea mult, atunci cand vrei sa faci un credit, ca s-ar putea sa vina vremuri maro, nu mai faci niciodata credit.
    de gandit trebuei sa te gandesti, creditul trebuei sa-l faci, conteaza suma si cate cunostinte poti avea despre viitor (aici informatiile si putina cultura sunt decisive)

    00
  16. Articolul asta imi aduce aminte de melodia aia cu Jaga Jaga. Pun pariu ca a fost IDEEA ei (si nu , nu sunt misogin) de a face acele investitii.

    00
  17. Până la urmă e vb de un comportament mimetic, ce vedem că fac alţii facem şi noi fără sa gândim. Înainte am făcut credite că aşa făcea toată lumea, eram în trend. Acum îmi greu ca o consecvență a tâmpeniilor celorlalţi. Trebuiau să ştie ce fac, ca să nu mă bag in asta. Dar n-au ştiut.
    Concluzia: comportamentul de tip oiţă are consecinţe pe măsură. Atât la nivel de individ, cât şi la nivel de ţară (dar nu cu asta ni s-a tot împuiat capu de când am scăpat de comunism?! – să facem cum fac alţii, simplu!)

    00
  18. @emil: daca era 95 inseamna ca acum e maxim 50, deci sa nu ne imbatam cu apa rece!

    00
  19. Radu, nu crede tot ce citesti. Ai incercat sa cumperi un apartament in Bucuresti? eu am incercat. Raspunsul tipic e: nu las la pret, ca oricum gata trece criza in primavara si ajunge unde era

    00
  20. Barbatul este si trebuie sa fie capul femeie

    00
  21. Din ce văd eu, bărbatul e de vină. Tristă situaţie, cu tot cu imbecilitate anexată.

    00
  22. Zoso, baga niste smile-uri, sa putem sa-ti pocim siteul…

    00
  23. Un credit era să zicem destul de normal, dar 4 credite + carduri + leasing… Păi ăştia sunt sclavi cu acte în regulă.

    00
  24. Io muncesc, el se joacă pe computer. Io aduc bani acasa, el nu face destule. Pun pariu ca la serviciu se plange ca femeile sunt discriminate.

    Nu, serios, tie ti se pare OK ca ei au datorii si ca el n-are job? Daca ceea ce zice ea e adevarat, mi se pare foarte clar ca in acest caz vina e comuna si ca ea poarta greul.

    In rest, eu sunt mai optimista dupa ce am citit articolul asta. Uite o persoana care isi da seama unde a gresit si care incearca sa-si repare greselile prin munca, fara sa ceara pomana de la stat sau de prin alte parti. Pe bune, e un exemplu de un optimism rar.

    PS: Hai sa nu bagam discriminarea in discutia asta, ca nu mai terminam pana la Craciun.

    00
  25. „Nu stiu cum ar trebui sa ma comport ca sa simta ca-i sunt alaturi, dar in acelasi timp sa si realizeze ceea ce incerc eu sa-i zic, ca fara efort, compromisuri si sacrificii, nu va reusi sa isi gaseasca un job acum, sau daca va reusi, va fi mult prea tarziu, dupa ce ne vom fi afundat in datorii atat de tare ca singura solutie ar fi sa vindem tot si sa ne mutam cu chirie!”

    OMG !!! OMG !111!!!!1!!

    vai ce groaznic.
    cum sa stam noi cu chirie ? noi ne-am nascut apropitari.

    daca ar vinde tot probabil i-ar mai ramine ceva bani. se muta cu chirie, mai pune niste bani de-o parte, si dupa o vreme, daca isi gaseste si berbercul ei de sot de munca, poate stringe o suma mai consistenta si isi ia alt credit pt casa, unul pe care sa si-l permita si sa-l poata plati.

    00
  26. Ce bine ca nu-i nevasta-mea ca mi-as fi pus demult lat(z)u’… eu de 2 ani imi caut de lucru si n-am gasit. Si nu, nu caut numai in domeniul unde am activat. Am aplicat si la posturi unde mi s-a spus ca-s prea calificat. Damn! :)

    00
  27. e pe undeva prin text ca a cautat si ea un job timp de 1 an, si nu a gasit.

    tipul brusc e un imbecil ca nu gaseste nimic ?

    00
  28. pe de-o parte inteleg si dorinta romanilor ca dupa doua zeci de ani de democratie sa isi ia o casa, o masina, etc
    au apelat la cel mai democratic instrument: creditul
    de ce la americani, engleji si alte natii se poate negocia de la dobanzi pana la modalitati de plata de’ nici nu simt ca au zece credite???
    stiu asta de la un prieten emigrat care are credit pentru casa si masina si care a negociat la sange dobanzi si comisioane!!!
    afara statul sau guvernul cum spun ei VEGHEAZA, la noi isi baga …. ceva… in dreptul si securitatea prostanacului
    sa nu imi ziceti mie ca toti ne pricepem la economie si chiar si acum stim cum sa facem un contract de creditare
    guvernele straine au priceput asta si ii obliga pe CREDITORI sa iti spuna TOT: care e linia de credit, ce platesti, cat dai in plus bancii fata de ce primesti, cat e dobanda, cat e comision. DACA NU ai tot dreptul sa nu mai platesti nimic, iar CREDITORUL isi pierde licenta si risca INCHISOAREA!!!!!!!

    Politica de „FULL DISCLOSURE” se aplica inclusiv in tranzactiile imobiliare, in vanzari de orice natura: de la masini la biscuiti si cuie!!!

    Nici un guvern, nici o autoritate din Romania NU vrea sa protejeze cetateanul….

    e usor acum sa vorbim: de ce ti-ai luat 10 credite, de ce nu ti-ai facut calculul, de ce, de ce, de ce???
    De ce nu au fost atenti nici bancile americane care au dat credite imobiliare aiurea???

    Primul fara de pacat sa arunce el primul piatra!!!

    00
  29. Pai nu are job dar am inteles ca sta cu acasa cu cei 2 copii parca. Si daca ar fi stat ea acasa si el mergea la munca ii convenea sa ii scoata sotul ochii? Si la mine e cam la fel dar nu i-am scos ochii niciodata sotului pe tema asta pentru ca vreo 3 ani lucrurile au fost si invers si nici el nu mi-a scos ochii. Cand apare asa ceva e clar – ochii la usa si pa si pusi ca asta nu se mai numeste viata in 2 ci chin.

    00

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la de la Aceeași Mărie.

Pun clipuri pe Youtube