O mai spun și eu dacă e nevoie: nu e necesar, sub nici o formă, să acceptați abuzul ăla mascat sub “dar întreb și eu, mamă, ce te-ai supărat așa”.
Nu e nevoie. Puneți-le în vedere că nu doriți să discutați despre ce e sensibil și că veți pleca imediat ce vor aduce vorba despre asta. Că nu e nevoie. Chiar nu e.
Știu, vor spune aceeași placă, că îți vor binele, dar nu realizează cât de dureros este să te întrebe “dar nu ai și tu pe nimeni”. Nu, mamă, se înghesuie lumea la mine la ușă, dar eu le refuz, că îmi place sa fiu singur(ă).
Dar când faceți un copil? După ce muriți voi. Tu câți ani aveai când m-ai făcut? Ah, vreo 16? Ce frumos. Deci cam viol, nu? Ah, erau alte vremuri și poate ar trebui să taci, că și acum sunt alte vremuri? Ce frumos.
Veniți voi să aveți grijă de el? Va trebui să vă mutați lângă noi. Da, știu că o să vă fie greu, dar asta e, toți trebuie să facem sacrificii. Ah, nu vreți, și trebuie să vi-l aduc eu o dată pe săptămână, o oră prin trafic? Nu mai bine tăceți?
Când vă luați casă, ca să nu mai stați pe ușile altora? Nou place așa, dar avem 50% din sumă, ne dați voi restul de 50%? Ah, nu aveți? Ce frumos. Nu mai bine tăceți?
Din nou, e perfect în regulă să vă ridicați și să plecați dacă nu înțeleg de vorbă bună. Și după aia o pauza binemeritată de juma de an minim.
Sigur, metodele astea merg când nu depindeți de ei. Când nu vă ajută cu ratele, când nu vă umplu sacoșa când mergeți pe acolo, când stați cu ei.
Image by Freepik
cata vreme nu uitam ca, la baza, ei ne vor binele, ca suntem copiii lor si la 40 si la 60.
calmi, ca vine ziua cand se duc si o sa vrem sa-i mai vedem macar 1 minut.
o sa tragem cu lacrimi de amintiri.
E, e usor sa dai in ei cand nu esti in stare sa fii adult. Ei te intreaba pentru ca nu mai au cu cine sa vorbeasca si vor sa mai auda o vorba de om.
E mai usor sa sari la gatu’ alor tai si sa le zici sa taca dracului decat sa admiti ca ai o personalitate de cacat si e mai greu sa stea cineva cu tine decat daca ar sta cu curu’ pe carbuni incinsi. Triggerul e la tine, nu la ei.
E mai usor sa le zici sa taca cand te intreaba de casa/copii/familie si sa o arzi superior ca ei te-au facut la 16 ani, ca si cum ar fi avut de ales. Ca da, era cu hashtag feminism acum patruj de ani. Da’ uite ca ai iesit bine si esti indeajuns de capabil(a) sa te porti ca o panarama superioara cu aia care te-au sters la cur si te-au facut om, decat sa pui osu’ la treaba si sa te faci adult.
Sunt mai multe nuante la toata discutia asta, dar ideea de baza e ca aia care erau copii ar trebui sa fie adulti acum si aia care erau adulti se transforma in copii, fara voia lor – se numeste imbatranit.
Si tot asa. Ajungi si tu acolo.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
@andrei de cand reprosurile, cicalitul pe subiecte sensibile deja discutate pentru ca nu stiu sa comunice pe alte subiecte este comunicare ?
Comunicarea implica respect, iar ce descrii tu acolo este o combinatie de preot, psiholog si parinte, cu o doza de autoflagere dusa la absolutism.
Parintii m-au facut si desi ei catre batratene devin accentuat de idioti, obtuzi si handicapati social, eu trebuie sa fac pe parintele si sa ii inteleg, nu sa ii educ, sa le accept critica neindreptatita si fara drept de apel, chiar daca unele subiecte sunt o placa prafuita.
Multi dintre cei care suntem azi in prezent, am ajuns in ciuda neajunsurilor, nu datorita lor.
Eu am parinti misto, multumesc universului ca am norocul ca astia doi sa fie oameni celebrali, dar cand vad comentarii de genul si imi aminesc ca 80% din parintii prietenilor si cunoscutillor mei sunt exact cum ii descrii tu si ce vad in prietenii mei este … dezgust si celebrul „sper sa nu ajungem asa, ca astia 2”, mi se face mila.
@Andrei Vorbesti in dodii, fara sa ai habar. O arzi pe sentiment, pe idei gen „te-au sters la cur asa ca acuma pot intra cu bocancii in viata ta cum vor”, esti spalat pe creier si n-ai nici o logica, cat despre sintagma „panarama superioara” trebuia s-o folosesti pe post de semnatura. Citeste un pic de psihologie, poate iti revii.
Ei nu te intreaba pentru ca nu mai au cu cine sa vorbeasca si vor sa mai auda o vorba de om. Ai inventat pe moment tampenia asta, in timp ce scriai comentariul? Daca ar fi asa, te-ar intreba o mie de chestii si printre ele nu ar fi nici macar una ca sa te deranjeze, crede-ma. Cine se simte atat de singur incat nu are cu cine sa vorbeasca si cauta, saracul, sa mai auda o vorba de om, cum zici tu, nu pune intrebari care stiu foarte bine ca deranjeaza si duc la cearta, pentru ca cine e singur si vrea companie incearca sa mentina un raport fain, nu sa se certe.
Mentalitatea (de cacat) de acum patruj de ani de care vorbesti tu cu atata apasare nu era cu hashtag feminism, ci era cu hashtag eu te-am facut eu te omor, asa ca ma pis pe ea si pe oricine o impartaseste, indiferent cine e si cati ani are. E bun?
Ei te intreaba ce te intreaba tot din cauza aceeasi mentalitati, pentru ca: unu: ei sunt primii pe care ii doare fix in paispe de „a fi adult”, ci dimpotriva au pretentia ca tu sa-i respecti neconditionat, chiar daca se caca in drum, si sa le permiti orice, ca esti copilul lor, asa ca gura mica, n-ai voie sa te superi, indiferent ce spun ei (in realitate ii doare pe ei in pula daca te deranjeaza sau nu vorbele lor, stiu foarte bine ca te deranjeaza dar nu le pasa, ca daca le-ar pasa ar tacea dreq); si doi: te cicalesc sistematic pe chestii pe care ei le vor si tu nu le dai (foarte „adulta” si treaba asta): vor nepot, trebuie sa le dai nepot, de ce nu le dai nepot?; vor sa poata raspunde, cand ii intreaba coana Floarea de tine, ca tu umbli cu o fata serioasa/un baiat bun, nu cu „toate curvele/toti golanii”, de ce nu iti gasesti fata serioasa/baiat bun?; vor sa joace la nunta si sa se dea mari la rude si la restul mahalalei, de ce nu faci nunta sa aibe unde sa-si dea in petec? Astea-s cacaturi egoiste, un parinte pe care il intereseaza de fericirea lu fiu-sau/fiica-sa, ii spune doua chestii: „ma, tu esti ok si esti fericit asa, fara un copchil, fara o familie, si umbland din floare-n floare? Da? Sigur? Bun, treaba ta. Daca e ceva ce te supara, orice, vii si-mi spui, promit ca nu te judec si imi bat capul sa-ti dau cel mai bun sfat ce ma duce mintea”. Atat. Asta face un parinte, si cand vreo ruda ar manca cacat, parintele ar fi primul care i-ar taia-o, pe genul „Las ca stie ea ce-are de facut, ca doar e fiica-mea”. Atat. Tot ce e in afara de asta sunt cacaturi si cicaleli egoiste emise de parinti care n-au fost in stare nici macar sa depaseasca sabloanele care le-au fost impuse, dar care au niste pretentii care se cuvin numai unor parinti model, ei nevazand cum arata parinti model nici in poze. Ironia fiind faptul ca niste parinti model nu ar avea niciodata asemenea pretentii, in schimb tontii se bat cu pumnul in piept ca ei sunt parinti cu P mare si sunt plini de pretentii in timp ce tu inghiti cu noduri fiecare dumicat de mancare pe care il mananci cand esti cu ei la cina.
Când am răspuns onest la aceste întrebări, mi s-a spus să nu mai fiu agresiv. Așa că acum dau răspunsuri evazive. Oricum nu mă pot ajuta.
Ion si Gheorghe dadeau cu coasa, fiecare pe cate un mal al unui rau. La un moment dat i se rupe coasa lui Gheorghe. Acesta striga la Ion:
-Ioane, da-mi coasa ta ca a mea s-a rupt!
Gheorghe sta si se gandeste: Daca i-o dau, eu nu mai am cu ce sa lucrez, daca nu i-o dau zice ca-s neam prost…mai bine ii dau un raspuns evaziv:
-Gheorgheee!…
-Daaa…
-Ia mai du-te tu in p***a ma-tii!
@un_oarecare: Cam asta e adevarul si aici e problema. Si apoi, dupa ce te enervezi pe buna dreptate ca te face agresiv sau un sinonim similar atunci incepe circul real. Si nu e distractiv pentru nimeni. M-am scapat de vreo doua ori si cu o injuratura si gata, am stiut de atunci ca „am pierdut”, nici nu a mai contat despre ce era vorba.
Cu timpul, poate cu maturizarea, m-am obisnuit si sunt subiecte la care practic varianta lui Vali dar a durat ceva timp sa o obisnuiesc pe mama-mea. La alte lucruri mai inghit in sec si fac pe evazivul. Imi dau seama ca de tot oricum nu se pot abtine si, vorba lui @J, o veni vremea cand o sa-mi fie dor de cicaleala aia.
Ce dur vrei tu să fie omu’ cu părintele pisălog!
(Hai sa ne gândim părintește: oare in trecutul comun n-o fi fost si pisălogeală inversă? S-a ridicat tata/mama să plece că nu i-a convenit relația cu pruncul/adolescentul?)
Roata se învârte, nu strică sa fim răbdători. Fiecare, la vremea lui.
Nu cred ca trebuie sa fim atât de impulsivi. Orice lucru poate fi tratat și cu diplomație.
Eu unul mă duc la neamuri cu cele mai bune gânduri.
Ca bonus, dacă 10 persoane diferite îți zic ca ai o problema, poate chiar o ai.
Nici nu trebuie sa fie 10, 3-4 dacă îți zic, e de ajuns.
o singura data m-am enervat la o intrebare de genul, m-am ridicat si am plecat. De atunci nu s-a mai intamplat, nu au mai fost intrebari sau sfaturi parintesti.
„metodele astea merg când nu depindeți de ei. Când nu vă ajută cu ratele, când nu vă umplu sacoșa când mergeți pe acolo, când stați cu ei”
De asta le da mana sa tot comenteze si sa faca reprosuri…..
Metodele astea merg oricand. Daca eu ca parinte nu imi mai ajut copilul pentru ca imi spune ca e de cacat sa il tot presez cu intrebari cretine, inseamna ca nu sunt un parinte bun. Am facut rate si i-am luat apartament copilului, i l-am mobilat, i-am facut nunta impreuna cu parintii baiatului, dar nicioadata nu o sa stau pe capul ei cu intrebari de genul asta si nici nu o sa consider ca imi datoreaza ceva. Am ajutat-o cat am putut si doar pentru ca asa am dorit noi. Ea nu ne-a cerut si nici nu ne-a obligat nimic altceva in afara de faptul ca suntem parintii ei si e normal sa o ajutam daca putem.
Aia care asteapta sa-i ingrijeasca copiii atunci cand ajung la batranete, in ideea ca le-au dat de-a lungul timpului nu fac altceva decat sa-si faca un fel de fond de pensie. Eu ii dau acum ca sa-mi dea el la batranete.
Între două și trei ore durează perioada de discutat decent.
După care mă ridic și plec. Că încep discuțiile aeronautice. Gen, eu sunt parcat la sol, ei se plimbă în avioane.
Vorbesc de întâlniri cam o dată la doi ani.
La începutul lunii ianuarie mergem o săptămână în România, mă gândeam la fel ca în primul comentariu postat, că sunt în vârstă, cine știe când se duc, stăm două zile la ei, mereu am stat la hotel.
( Nu mergem în concediu, avem ceva ceva de rezolvat în localitatea de unde e consoarta). Nici nu am apucat să termin de zis la telefon că ajungem luni, dar o să ne vedem doar la sfârșitul săptămânii, că s-a trecut pe modul văicăreală.,, Și nu treceți ÎNAINTE. să ne vedeți ?,, Lacrimi, durere, suferință.
( Am rezervat două zile la un hotel, e mai benefic pentru creierii mei și așa praf ).
acum vreun an scria arhi un articol similar despre eliminarea rudelor toxice, ca o sa ne facem un bine la nivel psihic. Am zis, nu-i o idee rea, as putea sa incerc. Cred ca am eliminat sau redus la contact aproape 0, vreo 2/3 din rudele langa care am crescut. Spun cat se poate de raspicat, a fost o decizie buna, spre foarte buna. pentru toata lumea. Din momentul ala am descoperit tihna.
Cred că depinde foarte mult de nivelul de toxicitate. Are Arhi niște povești de-mi vine să-mi sun părinții să le mulțumesc că au fost normali cu mine.
Ai mei, de exemplu, pur și simplu au avut nevoie de mai mult timp să mă trateze ca pe un adult. Sau poate nu inspiram eu așa multă maturitate și experiență pe la 20 de ani.
Cam pe când nu m-am mai certat cu ei că pun întrebări stupide, s-au oprit și ei cu interogatoriile.
Schimbi subiectul si daca ai rude atat de naspa mai bine nu mergi la ele si gata.
Sunt de acord cu ideea articolului, oamenii naspa nu trebuie menajati, ci pusi in fata consecintelor, cu toata drama aferenta, indiferent ca sunt rude. Oricum cred ca e unanim constatat ca primim mai mult ajutor de la „straini”
Eu zic ca nu trebuie atata agresivitate. Si la mine sunt intrebari dar le dai pur si simplu ignore sau repeti intr-una: nu vreau sa discutam despre asta, nu mai insista.
come on, de când ești aici? cine zice să vorbești așa? nu te prinzi că exageram pentru efect?
Oare mama lu Andrew Tate il piseazăa cap cand se așează la casa lui cu Nevastă si Copii?
Da’ oare muma lu’ Ștefan cel Mare, când se întorcea el rănit – ce obișnuia să-i zică?
Da’ oare mama lu’ Fuego ce discurs pregătește pentru pisălogul bucălat care o tot disperă cu împodobirea bradului?
Da’ Maica Tereza o fi cicălit pe cineva?
Ca să nu mai zic de Maica Sărbătoritului de poimâine – cât L-o fi rugat sa se așeze la casa Lui?
Niste rude din familia extinsa, pe care nici nu stiu exact cum le cheama, le intalnesc doar la diverse chestii, cam de 2, 3 ori in zece ani.
Vai, ce baietel frumos ai! Cand ii faceti si o surioara, sau inca un frate cu care sa se joace?
Niciodata
Dar cum, ca asa e bine, sa fie mai multi.
Deja ne e greu cu unul singur, ne ajunge, nu vrem mai multi copii.
Nu se poate, mai faceti unul, ne ajutam intre noi, doar suntem rude.
Serios? Pai mai facem un copil atunci. Hai sa mergem pana la notar, sa dati in scris cum ne ajutati exact.
Morala: la ultimele 2 ocazii de intalnire cu familia extinsa nu am mai fost invitat.
Excelent :))
Sau, wait for it… le dai cu seen când te invită 🤔
oarecum off-topic….
ce înseamnă „a da cu seen”?
am vazut/auzit expresia asta in mai multe locuri, banuiesc ca e ceva legat de whatsapp, dar nu reușesc sa ii prind sensul.
a văzut mesajul, dar nu răspunde
si eu cred ca nu e nevoie de agresivitate atunci cand stabilesti niste reguli de bun simt despre ce vrei si ce nu vrei in viata ta! eu fac parte din categoria celor care n-au primit niciodata vreun sfat de la parinti nici macar atunci cand am avut nevoie. Mi s-a aruncat in fata cu ‘faci ce vrei cu viata ta pentru ca acum sunt alte timpuri si tu ai acces la informatii pe care noi nu avem de unde le lua!’. Regula noastra e ca la mesele de sarbatori sa nu vorbim de lucruri ‘delicate’ (bani, serviciu, comparatii cu diversi). Povestim ce vrem, spunem glume si ne miscam in natura. E si o vorba: sfaturile se dau pentru a nu fi urmate!
Un Craciun trecut, cu partenerul (viitorul sot pe atunci) am mers la familii. Pt ai mei, a condus el, 160 km. Nu stiu daca ai mei au facut-o constient sau nu, dar au facut ceva extrem de jegos -au inceput cu replici mizerabile, cu presat sa grabeasca nunta si alte comentarii pasiv-agresive IMEDIAT dupa ce am luat eu si domnul prima gura de alcool la masa. Ca sa fie frumos, sa stim sigur ca cu masina fiind, nu prea mai puteam sa ne ridicam pe loc si sa plecam…ghici cine nu vorbeste cu ei acum.
I-ati mai invitat la nunta dupa?
Doar zic, eu cred ca a condus 160 km pentru tine, nu pentru ai tai.
Hai ca a condus 45 de minute, nu e un capat de tara
chris… thumbs up…
lucifer, a condus ba, nu pilotat…
Mno, te-ai flambat! Tuica sau palinca?
Nu cred că stă cineva cu cei mai insuportabili membri ai familiei la masa „dintre ani” dacă au alte opțiuni. De obicei văd fazele astea fix în cazurile din ultima propoziție: gătește mama ca să nu gătim noi, mergem și stăm câteva zile la bătrâni ca să economisim la curent electric/căldură, cumpărături. Normal că mă-sa se va interesa de ce sunt așa proști.
Anul asta e primul în care gătesc eu, ca să nu mai gătească mama. Și anul în care tata mi-a zis ca nu mai are ce să mă învețe. So i guess i’m mature enough 😁
Alina… ai 20 sau 50? chiar conteaza…
40
Plot twist: de fapt ei vor sa fie singuri si insista cu intrebari ca sa pleci
mai bine mergea un articol despre „se circula in conditii de iarna pe valea prahovei”
Cica aia fara cauciucuri de iarna au blocat drumul ca nu le suie troaca.
In video se vede chiar cum niste neni il imping pe un de-asta incurca-lume. La ce se vede acolo, e chiar de lanturi.
Hai Politia Romana, i-ati amendat pe incurca-lume aia? Asta sa auzim de la voi, nu poze cu pisici.
doar că în cel puțin 50% din cazurile în care părinții au pretenții, au cotizat și ei la bunăstarea tinerilor. Și de aia tac mulți, că mami, tati mi-a dat avansul la apartament, sau a pus jumătate, sau tot.
Si ce daca au cotizat? Adica trebuie sa faci copii sau sa te insori ca ti-au dat ai tai niste bani?
Părinții noștri nu le au cu astea, ei trebuie să se implice, să întrebe, să ajute cu ce pot. Pe de altă parte cum îi crești de mic așa îi ai adult😁
Eu as intreba odraslele: esti multumit cu viata ta, ai incredere in tine, esti relaxat si detasat in cea mai mare parte a timpului, iti place ce faci?
Dar si aici da cu virgula in multe cazuri.
Auzi Dane? Vrei un sfat fără să-l ceri?
Nu transforma întâlnirile într-un interogatoriu. Mai bine comentează ce pulovăr mișto avea Kevin în Singur Acasă sau discutați despre sex.
Asta imi aminteste de o chestie faina. Masa de pasti – printre invitati o pereche recent casatorita – gazda intreaba proaspata doamna: „Da o cocuță?”. Tanara doamna raspunde vehement „Nu, nu. In niciun caz!”. Liniste si se schimba subiectul….
Dupa citeva ore se lamureste problema – gazda ii oferea tinerei o Coca Cola….
Da. Ne vor binele! Oare? Desigur, le-ar părea rău să fim bolnavi, să nu avem ce mânca sau să nu o ducem bine în general. Dar când întreabă de copii, relații, case etc, de fapt nu ne vor binele nostru, ci sunt convinși că nouă ne va fi bine doar dacă avem o relație, facem un copil sau ne cumpărăm o casă. Ceea ce nu e întotdeauna așa, iar după ce le-ai explicat asta, discuțiile ulterioare apar doar din egoism. Vor nepoți nu ca să îi crească ci ca să se laude la prietenii lor. Au trăit alte vremuri în care divorțul era o rușine, iar femeia divorțată era obligatoriu o curvă. Cine nu făcea copii era bolnav. Iar după revoluție și-au luat toți casele la sume mici. Și cred că aia e singura cale. Nu au capacitatea să te trateze ca pe un adult (că ai deja 35 de ani) și să argumenteze cu tine ca și cu un alt adult. Și asta e frustrant, pentru că de multe ori iei decizia să te căsătorești sau să faci copii doar ca să fii validat de către ei, apoi îți dai seama că tu pentru tine ai greșit.
Sper ca n-a fost cazul la tine
https://www.facebook.com/AlexZamfir78/posts/pfbid0ADrru42Cyv1boVNyM3mZbKoGVycYYHqZKHqSWpEH7NqN8bbn7EiSHg2u75mBfTNFl
cred ca nu intelegeti cati de 35 de ani au bmw f10 din 2011 platit in rate de parinti
uneori vorbim de bunici care fac imprumut / CAR sa aiba ala micu masina smekera
Daca as fi ascultat 5% de sfaturile alor mei as fi ajuns un individ extrem de frustrat, nefericit si psihotic.
Unii au norocul de parinti intregi la cap, altii ii mostenesc in fixuri, prejudecati si idei de viata.
Mai sunt si copiii moi si cu frica de ai lor si la 40 de ani, mai ales la fete am observat asta.
Nu confundati dragostea de copii cu tipicăriile si obsesia de autovalidare prin proiectare asupra celor din jur care e o forma de abuz inconstient.
Tata e un dobitoc sinistru, fanfaron si zgarcit iar mama a fost abuzata de el timp de 50 de ani pana a devenit o umbra demna de mila.
Ma iubesc ? Desigur. Ii respect ? Nu.
Le arat asta ? Nu, dar nu le permit nimic ce trece peste limita intrebarilor tipice ale unui romanache tipic si traditionalist.
Imi va parea rau dupa ce vor muri ? Prea putin, relatia e rece de cand eram adolescent si nu imi voi calca pe inima daca ei nu o vor face.
Respectul se castiga, nu se pretinde iar cei care au impresia ca daca au dat de doua ori din cur automat ti-au facut vreun mare favor, le orez ok.
Mulțumesc pentru articolul acesta. Generația acestor părinți a fost educată cu rușine și cu frică. Unii dintre ei chiar cred că au reușit să fie oameni bine integrați pentru că cineva ”le-a băgat mințile în cap” și i-a forțat într-o direcție ”spre binele lor”. Acum mulți dintre ei au temerea că dacă nu pun și ei presiune pe cei la care țin aceia vor ”rata” lucruri importante. Îmi pare tare bine că se vorbește din ce în ce mai mult despre niște limite sănătoase.
vad ca ai mei au fost destul de ok. Tata, sofer de autobuz, 8 clase, mai mereu beat cand era acasa(cu tot ce deriva din asta), departe de modelul parintesc perfect, dar pe partea de sfaturi de viata, maestru: „Tata, e viata ta. Faci ce vrei, cum vrei, te descurci. Daca ai nevoie de ajutor, suntem aici, ce-i al meu e si al tau si sa stii ca o cana de apa in plus la ciorba putem sa punem oricand”.
Trei frati suntem, n-a fost niciodata problema de cicalit pentru copii/casatorit DAR .. de la parinti primul n-a primit casa/ap, al doilea a primit, al treilea a primit. Stiti ce rau e sa fii la masa sa stii ca fiecare privire este strafulgerare din cauza asta?
Primul a primit timpul lor pana copilul a facut 12 ani a fost omniprezent in casa dupa gradinita, scoala.. mancat si cu lectiile facute in timp ce mami si tati erau la munca.
Al doilea s-a descurcat cu socrela.
Al treilea(eu) se descurca singur(cu sotia) ca nu are incotro, parintii au imbatranit, dupa 15:00 este timp exclusiv cu copiii.
Stiti cine e cel mai hulit/urat? Eu
Stiti cand au inceput reprosurile alea mari ca „mie nu mi s-a dat etc?” Cand al doilea s-a ridicat singur foarte sus.
Familii care sa se inteleaga si fara ura si persoane avare foarte rar am vazut sa existe.
„Auzi da’ voi, vecinii, cei la muncă, toți, pe cine ați votat în anii 90 după Revoluție? Când erau ‘golanii’ zbierând jos comunismul & securiștii, voi ce făceați? De ce i-ați permis lui Iliescu să împlinească 93 de ani și restul garniturii de partid cu securiștii care v-au mâncat tinerețile și viața și tot, și vouă și lu’ tata mare & mama mare?”
Cu oricine votai tot aceeasi garnitura. Alternativele reale au fost ingropate repejor. In ordine relativ cronologica – proclamatia de la Timisoara, legea lustratiei, pnțcd, monarhistii, cdr, verzii, si acum nici usr nu se simte prea bine. Candidati independenti in Parlament sunt de-i numeri pe degete, iar la Presedintie nici atat. Deci ce vorbesti de votat ? Abia acum cei care erau suficient de mici la asa zisa Revolutie (ca sa nu fie indoctrinati – si asta daca aveau o familie normala, nu calcatori pe cadavre) – abia acum ăștia incep sa fie interesati de procesul electoral. Cei care n-au plecat deja din țară.
Românii nu au vrut o schimbare radicala in ’90, doar să scape de problemele ultimilor 5 ani, iar când Iliescu a promis socialismul cu față umană, l-au votat toți.
Românii nu vor capitalism, și în mod cert nu ce avem azi, ar fi dorit o democrație socialistă soft, ca în Germania sau Franța, în loc de colonie și piață de desfacere contra intrării în EU și NATO, cu salariile cele mai mici din UE.
Pe la mine n-a mai dat fie-mea de-un an, doi, nu-i place ca ii dau exemple de persoane imature care stau cu altii de dragul de a avea o relatie, nu pentru ca simt ceva, ca au construit o relatie cu persoana aia, stau asa, de dragul de a avea o relatie (apropo la cum a sarit ea dintr-o relatie in alta la 2 zile dupa ce l-a parasit pe primul).
In schimb ii place in familia baiatului: soacra cicalitoare, care-i intreaba cand fac copii, cand se casatoresc, care vine si-i face ordine in casa, vizite la manastiri, chestii de-astea.
Noi nu am avut astfel de familie, probabil ca simte lipsa traditionalului si eu sunt prea avangardist si nenorocit. Pe de alta parte, ma simt bine asa, chiar nu m-as fi integrat pe-acolo, cred ca-i si ziceam vreo 2 cuscrei, ca am inteles ca trebuie sa ma recasatoresc dupa parerea madamei.
Am soră mai mică. Se pare că așa sunt femeile și cu cât te opui mai tare, cu atât fata o să caute să stea cu băiatul / băieții ăia mai mult. Și da, fetelor le plac „jmecherașii” la orice vârstă. Băiatul și mai târziu bărbatul așezat și conștiincios va fi mai tot timpul alegerea din urmă pentru că nu oferă doza aia de necunoscut.
Înțeleg că pe toți ne supără economia și politica de căcat, dar acele „alte vremuri” de care vorbești au ținut vreo 30.000 de ani de istorie ilustrată și scrisă și cine știe cât timp înainte de asta.
OK, s-a schimbat optica, am realizat ca specie că nu e OK ca un hăndrălău de 25+ de ani să o ia „de nevastă” pe o copilă care încă se joacă cu păpușile. Și nu mai avem nevoie ca specie de clanuri / familii care lucrează câmpul pentru a hrăni un sat.
Doar că uiți niște lucruri mărunte:
* România încă domină la capitolul mame minore.
* 45% din populația României încă trăiește la sat, unde încă „se practică” datina strămoșească de a-ți trimite copilul să-și facă propria familie la 16-17 ani.
* Grosul acelor situații s-ar fi clasificat oricum sub „Romeo and Juliet laws” în SUA.
Golden Standard, care e SUA are vârsta consimțământului variabilă de la stat la stat. Cu cât e mai dezvoltat statul… ghici ce… cu atât e mai mare vârsta consimțământului.
Dar jefe, mă opresc aici pentru că ideea mea NU ESTE să apar pedofilii.
Doar vreau să-ti atrag atenția că ai fost muist (cam degeaba) cu niște oameni în vârstă. Și nici măcar n-ai avut dreptate totală ca să te bucuri de victorie.
In opinia mea, daca nu esti capabil sa iti suporti familia, oricat de cacat ar fi ea, de doua ori pe an, de Paste si de Craciun, cateva ore….esti chiar de cacat. Toti progresistii blegi plang ca i-au ranit parintii pe la psiholog. Suporta-i in plm cateva ore ca te-au crescut, asa prost, asa cum s-au priceput ei, apoi iti vezi de viata. O generatie egoista, aroganta cu figuri in cap, fara pic de recunostiinta.
M-a mâncat în cur să-i zic lu soacrămea că nu-mi place mâncarea făcută de ea.
Mda, am bagat bani in toti, am sarit sa ajut pe toata lumea. Cand am dat primul faliment si pierdusem casa se faceau toti ca ploua. Le era frica ca ma mut la ei. Ii sunam sa vad ce fac si tot apropouri ca ei nu au loc, ca nu au bani, de parca le-as fi cerut ceva vreodata. Penibil. Nu o sa uit niciodata. Si tot reprosuri stupide „ti-am zis eu, trebuia sa ramai angajat etc „. Asa ca mai rarut cu „familia”. Prefer prietenii, oamenii cu care ma relaxez si incarc cu energie pozitiva. Dar sunt sigur ca altii au familii mult mai ok. Eu prefer o distanta si fizica si psihica. Imi ajung 2 vizite scurte pe an si 6 telefoane. Sunt lamurit complet.
A încercat cineva, când a primit întrebarea “când faceți al doilea copil”, să răspundă ca era bine mersi în viață și fără copii deloc? Efect garantat. Nimeni niciodată n-a mai avut păreri nici despre copilul actual, nici despre viitorii.
Fmm de țăcăniți fără viață care cred ca au dreptul la păreri despre viețile altora…
„hai că e ușor, uite ce cuminte stă ăsta de îl aveți”
„vă mai ajutăm și noi cu 2 borcane de zacuscă și 100 lei de ziua lui”
Eu am stricat deja 2 Crăciunuri si un Paste după întrebări pe baza de copilul 2, s-au potolit toți.
Dar da, faza cu “hai ca uite, e super cuminte” e priceless din gura oamenilor care îmi văd copilul de 2 ori pe an și deduc ei ca m-aș descurca cu 2. 😂
Asta e motivul pentru care m-am indepartat de familie, mai exact de sora-mea. Nu am primit intrebari de genul cand ma marit sau cand o sa am copii pentru ca eu am fost prima si nu sora-ma care e mai mare decat mine insa tot timpul s-a bagat cu bocancii murdari in viata mea de parca o intrebam de sanatate si nu stiam cum se mananca viata. Am rabdat cat am rabdat pana i-am zis mai rarut ca-i mai dragut.
Sa dau raspunsuri acide si nesimtite in fata rudelor mai batrane nu e cazul pentru ca nici nu ma deranjeaza din partea lor atat de mult pentru ca stiu ca nu au ce sa intrebe si nu au habar ce inseamna actual conversation with a person. ei sunt mai ocupati de gura satului, ce zice lumea si ce a mai facut x/y.