Limba română pentru jurnaliști: numele proprii și virgulele

Nu-mi dau seama de ce, dar mi-e foarte greu să citesc analize sau editoriale cu greșeli de limba română. Toți mai porcim limba română, din grabă, din neatenție, dar de multe ori e neștiință. Și atunci analiza devine nulă, că te prinzi că omul ăla n-a analizat el nimic, că nu putea face asta, fiind analfabet.

Văd des faza asta, care mă calcă pe nervi:

Creierul din spatele acestor atacuri este fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, prieten cu Ionel Arsene…

E doar un fost ofițer? Unul singur? Că atunci s-ar justifica virgulele alea. Altfel, e vorba despre fostul ofițer SRI Daniel. Nu, de fostul, ofițer, SRI, Daniel. Leave it in the blood că nu e așa greu!

…să-l convingă pe fostul premier, Sorin Grindeanu, să candideze la Congres

Același lucru. Fostul premier Sorin, că au fost mai mulți. Dacă era unul singur, virgulele alea aveau logică. Fostul rege al fotbalului românesc, Gică Hagi. Unul singur. Dacă elimini numele de acolo, toată lumea știe despre cine e vorba. Dacă elimini numele Sorin de acolo nu se stie despre cine e vorba, că au fost mai mulți. Sau, mă rog, au, fost, mai, mulți, să înțeleagă și jurnaliștii.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

29 comentarii

  1. Pe mine mă omoară vorbeții de la știri. Dezacorduri la tot pasul, accente puse pe silabă greșită, cuvinte inventate. Aici locul întâi în clasamentul meu îl ocupă „suspicionarea”. Fraza supremă care mă enervează însă este „undeva prin luna iunie” sau „undeva pe la ora 5”.

    00
    • Alte exemple: ”în ceea ce privesc”, „focusează”, „răutăcisme”.

      00
    • Mă mir cum idioţii de mai sus nu au scris şi „fostul Premier”. Era o plăcere să văd Dl. Primar, Dl. Prefect al Judeţului, Dl. Preşedinte al consiliului judeţean (sic).

      Culmea ironiei – cel mai bun corector pe care l-am avut în redacţie era ungur.

      00
  2. Pai credeam ca doar astia de la PSD sunt analfabeti … Nu pot sa cred ca si altii sunt. Refuz sa cred!

    00
  3. NOU
    #5

    Cind a citit textul, la virgula, a tras aer in piept si d-aia a puso!

    00
  4. „Fostul rege al fotbalului românesc, Gică Hagi.”

    Nu fi nebun, că a fost și Dobrin.

    00
    • Dobrin a fost „Printul din Trivale”. Nu cred ca a avut atatea ocazii de a se remarca precum Hagi.
      Ca parere personala a fost peste Hagi dar sunt pitestean.

      00
  5. Nu vreau să fiu capitain obvious, dar construcţia poartă denumirea de atribut apoziţional şi, de regulă, se desparte de restul propoziţiei prin virgule. Nu sunt hater dacă am dreptate :)

    00
    • Don’t hate me ‘cause I’m beautiful ;-)

      00
    • În cazurile date de Vali nu e nevoie de virgulă. Să îți dau niște exemple, poate e mai clar:
      „A cincea lună a anului, mai, e frumoasă.” Virgula e OK.
      „Luna, mai, e frumoasă”. Aici nu trebuia virgulă.
      „Primul președinte al României de după revoluție, Ion Iliescu, e un porc.” Virgula e OK.
      „Fostul președinte, Ion Iliescu, pare că va trăi veșnic”. Nu trebuia virgulă.
      Când obiectul despre care e vorba e bine determinat se pune virgulă. Când e ambiguu nu se pune.

      00
    • Cel mai bine testezi dacă e apoziție când o tai din propoziție (rimează, ca să ții minte). Dacă mai are sens fraza fără ce-ai tăiat, atunci e apoziție și bagi virgule. Dacă nu mai e clar despre ce vorbești, atunci nu e și nu pui virgule. De asta în exemplul cu Hagi știi despre cine e vorba și fără numele lui, dar în celelalte nu.

      10
  6. pe mine ma amuza aia cu „aproximativ 82.376%” si aia (in general comentatori sportivi) cu supradeterminare: „mingea a fost receptionata de acest gica hagi!”. de care alt gica hagi ar mai fi putut fi receptionata oare?

    00
  7. Doar o vorbă să-ți mai spun…

    00
  8. În sfârșit, a mai observat cineva! Credeam că am înnebunit eu!

    00
  9. Este o problemă mai veche și care acum devine din ce în ce mai serioasă. Virgula se confundă cu pauza în vorbire, aia pe care o facem ca să subliniem ceva sau ca să părem mai gânditori decât suntem. Așa apar toate virgulele astea pe unde nu te aștepți. Și nu cred că are leac treaba asta.

    00
    • My bad, fac asta de când eram în generală. Țin minte expresia „hiatus” pe care îl marcăm cu virgulă.
      M-a băgat în ceață pe vremea aia și încă mai fac derapaje, mai sus văd că-i zice „atribut apozițional”.
      Nuș cum e la nume proprii da’ de aci, mă duc la documentare.

      00
    • Apoziție simplă …complexă …blah.
      E …acolo, din filmul ăla.

      00
    • mi-am pus eu mintea pe bigudiuri la cursurile de olandeza. tot timpul ratam niste virgule d-ampulea carora nu le intelegeam sensul ca nu gramatical faceau nimic.

      mi-a explicat si regula dom profesor. „acolo respiri ba bula”. de unde si expresia „romani verzi”. ca noi vorbim fara sa respiram pana ne inverzim.

      00
  10. virgula e pusa ca sa desparta apozitia de restul propozitiei. e corect

    00
  11. De acord, virgulele sunt puse aiurea, pentru ca in exemplele din articol numele proprii nu sunt apozitii , ci atribute categoriale (asta e drumul pe care se merge acum). Daca in cazul apozitiei clasice atat baza, cat si apozitia pot fi, pe rand, omise fara schimbarea sensului frazei, suprimarea atributului categorial are ca efect pierderea intelesului originar. [Inginerul Lascareanu avea cele mai bune referinte dintre toti candidatii ingineri vs. Inginerul avea cele mai bune referinte dintre toti candidatii ingineri]

    In termeni de gramatica de liceu (gimnaziu?), in constructia de tip profesie+nume propriu, numele propriu este considerat apozitie (neizolata), iar numele nu se desparte de profesie prin virgula – exemple ca ‘inginerul Lascareanu, doctorul Xulescu’

    Vali, e o chestie de finete, eu nu as judeca pe nimeni pentru folosirea apozitiei aiurea. Imi aduc aminte ca principiul cu care ne-a tocat creierii o profa a fost ca apozitia se pune ‘intotdeauna’ intre virgule… Probabil ca profa aia au mai fost multi altii.

    PS: Am citit un articol care zicea ca oamenii care stiu foarte putin dintr-un domeniu au impresia ca stiu foarte mult, iar cei care stiu foarte mult cred ca toti cei din jurul lor au acelasi nivel de cunostinte ca si ei.

    00
  12. Cea mai deranjantă problemă mi se pare (și am mai spus-o) dezacordul adjectivului cu substantivul.
    „Ca urmare a promisiunii făcută anul trecut…”. „Promisiunii FĂCUTE”, în plm!

    00
  13. Cand ”jurnalismul” e reprezentat, in cel mai bun caz, de pizdute care fac facultatea aia ca sa ajunga sa prezinte meteo la televizor, ce vrei… Apropo, are Adelin Petrisor o poza elocventa pe FB, ieri-azi.

    00
    • adelin petrișor? care pretinde că a scris o carte și este analist militar, deși el nu știe limba română? da, e un reper, o să mă duc să văd.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube