Pentru că e o inițiativă bună, ea nu va fi pusă în practică. Pentru că e nevoie de camioane care să o transporte, bucătari care să o gătească în ziua aia și manageri care să înțeleagă de ce e gratis. O vom plimba un pic prin Parlament și aia e.
Și mai e ceva: oamenii nu apreciază lucrurile gratis. Plus, a da gratis ceva ce costă bani
Magazinele vor sa aiba deduceri fiscale pentru ca doneaza marfa pe care oricum ar fi aruncat-o, sau doar un reprezentant roman al unui magazin care a vrut sa arata ce lingau si idiot e el?
nu, așa e normal. eu dau mâncare gratis, dar dă-mi și mie ceva la schimb.
Problema este TVA-ul. La wastage (adica la produsele aruncate/distruse/stricate) TVA-ul se deduce.
Maria, nu sunt contabil dar sunt aproape sigur ca TVA-ul la produsele perisabile scoase din gestiune se deduce indirect si acum. Nici nu are cum sa fie altfel. La stat dai diferenta dintre TVA-ul incasat si ala platit. Atata timp cat nu mai poti sa recuperezi tva-ul de la client vei avea o suma mai mica de dat statului.
ce e logic si ce este fiscal posibil sunt doua chestii foarte foarte diferite. Din cate stiu eu donatiile si sponsorizarile se deduc doar din impozitul pe profit intr-o limita (nu stiu care). Deci nimic despre TVA. Am impresia ca donatorul este asimilat consumatorului final si suporta TVA-ul.
In prezent limitele maxime admisibile de perisabilitati care sunt recunoscute ca si cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit sunt in procente foarte reduse, chiar insignifiante (HG 831/2004 – pana in 2%, in functie de tipul marfii). Practic pentru toate marfurile expirate ce depasesc acest procent se plateste impozit de 16%. Comerciatii vor deductibilitate 100% in cazul in care le-ar dona.
@big0ne: a avut John Oliver o emisiune pe tema asta, e mai ieftin să arunci decît să donezi.
La Penny am vazut de curand un raft in care sunt puse alimente care mai au 1-2 zile pana la expirare si au reducere de 30%. Daca stii sa cum sa alegi alimentele chiar se merita.
„comisia europeana vrea sa reduca acest fenomen cu 40% pana in 2020”
ce gluma buna. toti desteptii din institutiile astea europere nu au habar ce se intampla prin europa..dar iau masuri. voi stiti ca Giacomo Draghi, fiul presedintelui bancii europene, Mario Draghi, lucreaza pentru Morgan Stanley ca interest rate trader? hehehe Europa.
Tu esti, Sima?
@Didel, tu ştii că în general nouă, ăştia mai nepăsători aşa ni se cam rupe de fiul lu’ Giacomo Dracu şi ne batem pla de el?:)))
@Toma stiu, It ain’t over till the fat lady sings. majoritatea afla de chestiile astea abia atunci cand economia incepe sa trojneasca, basically tipu asta si cu tacsu decide cat de ieftin sau scumpa este moneda euro, asa ca sa inteleara si alora nepasatori. anyway, era vb de mancare aici
Aceeasi problema si la ei:
PS: video embedat de la pro nu merge pe mobil.
de ce risipa? managerul nu stie niciodata ce o sa cumpere lumea zi de zi, asa ca face o aprovizionare +/- 10-20 bucati. problema apare cand manazinul nu mai are produsul x, y pe stock si atunci este vina managerului ca nu s-a aprovizionat, etc, etc. si asta inseamna si sanctionare? nu stiu.
deci prefera sa faca comanda mai mare. daca imi aduc bine aminte, cand super marketurile nu existau, nu aveam problema asta si mancam mancare mai sanatoasa, nu toate porcariile umflate cu apa.
Nu aveai risipa pt ca patronul roman ti le baga pe gat si pe alea stricate, dar vedeai asta numa acasa.
Si cum se descarca de ambalaje si cum isi recupereaza TVA-ul pe produsele respective? Sau se presupune ca TVA-ul se plateste ca sunt unii mai fraieri?
Tu iti recuperezi TVA-ul cand ti se strica mancarea in frigider?
De ce pestii mari trebuie sa castige mereu. Prin definitie orice afacere implica un risc.
Ca impediment, probabil o sa scada cifra de afaceri a vreunei firme de senator ceva, ce se ocupa cu distrugerea produselor alimentare expirate. Cam asa se intampla, unde exista legislatie ce te obliga la ceva (cum e distrugerea deseurilor/marfurilor expirate). hop si o firma nisata a vreunui destept.
nu, peștii mari dau hrană gratis. normal să vrea ceva la schimb.
@Vali Petcu: pai să ne dea ceva, dacă vrea să o luam gratis. Schimb pe schimb, cum ai zis si tu.
Eu sunt utilizatorul/consumatorul final al produsului. TVA-ul este o taxa pentru mine, ca si consumator. Aka: in ordinea fiscala, eu, ca si consumator, am alt regim decat comerciantul, adica MIE mi se strica in frigider, nu conteaza. Taxa s-a colectat. Daca unui comerciant, care nu este destinatarul acestei taxe, i se strica produsul, el il scoate din gestiune prin distrugere si se descarca de TVA (si, colateral, acolo unde este cazul, de ambalaje)
Eu am pus doua probleme operationale la care iti garantez ca senatorii cu pricina nu s-au gandit. Ori probleme operationale sunt dincolo de haiducisme si tembelisme de genul „da’ ce bah sa castige numai ei”. Neluarea lor in considerare inseamna brambureala la normele metodologice, ceea ce inseamna amenzi aberante aplicate de ANAF, ceea ce inseamna un mediu de afaceri si mai volatil, etc.
Si vrei sa-ti mai spun o chestie? Majoritatea acestor produse aflate la limita expirarii nu provine din marile magazine. Alea iti baga un 50-60-80% off si scapa de o buna parte a stocului. Majoritatea provine din micul retail. Hai sa te vad cum colectezi produsele aflate la expirare de la toate micile magazine din diferitele sate din Romania, cum le re-distribui si cat costa toata operatiunea asta. Pentru ca hei-rup!
LiviuP, incredibil, dar daca esti firma care se ocupa cu comertul, da. E greu cu TVA-ul asta
TVA aferenta marfurilor expirate se ajusteaza pentru ceea ce depaste limitele stabilite de HG 831/2004 . TVA platita la achizitia marfurilor nu se deduce (scade) din colectat decat in procent foarte mic . TVA achitata este considerata si cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit (practic se impoziteaza cu 16%). In momentul de fata magazinele fac tot felul de „artificii” ca sa scoata marfurile expirate din gestiune si sa nu achite TVA si impozit pe profit.
@Maria. Ai 100% drepate. Eu sunt un profan in contabilitate si mi se pare un subiect prea urat pentru a incerca sa il invat. Fiecare cu abilitatile lui. Mi se pare totusi o forma de inconstienta ca in vremuri in care popendulatia crestere intr-un ritm alarmant, suprafetele agricole dispar pe zi ce trece si deja efectele foametei se vad la nivel global, noi sa gandim ‘contabiliceste’ si sa consideram o initiativa de a stopa risipa ca fiind haiducism sau tembelism. Stoparea risipei mi se pare o varianta mai buna si sustenabila spre deosebire de accelerarea productiei pentru acoperirea deficitului de alimente.
E just ceea ce spui tu, este nevoie de o reglementare clara, dar orice proiect trebuie sa inceapa cu definirea obiectivelor. Apoi se poate trece la rezolvarea obsetacolelor ce apar. Daca oamenii au ajuns in anii 60 pe Luna cu o mana de cabluri de cupru, crede-ma se poate rezolva si colectarea unor alimente.
Si da, pentru ca „hei-rup”. Progresul nu vine din lingerea cu aer de frigida a unor norme si reglementari. Ce e facut de om, poate fi imbunatatit tot de om.
@LiviuP: Ai si nu ai dreptate. Ai dreptate pentru ca trebuie facut ceva cu mancarea aceasta, nu este normal sa se arunce, in conditiile cand exista oameni care mor de foame. Cred ca aici toti sunt de acord cu asta. Si ai dreptate, pentru ca solutii cred ca exista si pot fi gasite daca vrem.
) si are cunoscuti cu diverse afaceri cu care vorbeste.
Si nu ai dreptate, pentru ca pentru a putea functiona, lucrurile trebuie facute bine. Nu putem face lucrurile pe „repede inainte”, fara sa le judecam in toate detaliile. Este adevarat, asta nu trebuie sa dureze la infinit si este mai buna o solutie perfectibila azi, decat o solutie perfecta peste zece ani.Stii cum zice neamtul: „mai bine masori de sapte ori si tai o singura data”.
Intreaba-l pe Zoso, este om umblat (hai, ca te-al laudat, bea si berea mea o bere
Vorbeste cu un cunoscut care are un mic magazin sau o mica afacere.
Banuiesc faptul ca esti angajat undeva, nu ai o mica afacere. Daca ai fi avut o mica afacere, ai fi vazut ca „pana la Dumnezeu te mananca sfintii”. Nu-i apar pe oamenii de afaceri, au si ei „bubele lor in cap”, dar incearca sa te gandesti si prin prisma unui proprietar de afacere.
Si asa legislatia este neclara, nu vrei sa fie si mai multa debandada.
Daca am spus prostii, imi cer scuze, dar poate ca este bine sa va ganditi si la ce am zis eu inainte de a lua o decizie. Pana si un idiot poate avea uneori dreptate.
Multi prefera sa o vanda asa expirata decat sa o de-a pe gratis.
Comica moderarea asta. Primesc pe mail comentarii care inca nu sunt pe site
Și când ne-o aduce acasă?
dap. bună intrebare.
sa aiba si posmagii muieti…e absolut necesar.
Sunt curios ce se intampla daca sunt n cazuri in care vor dona mezeluri/lactate uitate pe rafturile de la jucarii .
Ei primesc deduceri de taxe pe 10 kg de alimente, din care 5kg sunt chestii mucegaite sau acrite ?
In Italia produsul care expira peste 2-3 zile este vandut in raft cu 50% reducere.
Eu am o problema cu fructele care sunt pe cale sa se strice sau sunt deja stricate. As cumpara 2-3 sute de kg de fructe cu multe zaharuri pentru tuica/palinca daca ar avea un pret aproape de 1 – 1.5 lei pe kg. Am tot dat mesaje/vorbit cu oamenii din supermarket-uri/depozite din Bucuresti si pana acum n-am reusit sa gasesc o asemenea sursa.
la piața de fructe?
Bine ca s-au gandit si ei sa nu mai faca atata risipa.
Problema nu este TVA-ul, pentru ca se deduce automat TVA platit din TVA incasat. Incasezi mai putin, platesti mai putin TVA la stat.
In schimb este o problema cum si catre ce institutii si organizatii se poate dona mancarea care sta sa expire. Este o problema si cum este recompensat magazinul care doneaza mancarea, cum face dovada ca a donat, cum se stabileste valoarea.
Măi oameni „buni”…
Noi nu vedem pădurea din cauza copacilor.
1. DPDV Comerciant:
a. TVA se facturează şi se plăteşte şi la achiziţia de mărfuri şi la vănzare, prin calculul simplu TVA de plată=TVA încasat TVA plătit.
Ideea e că, indiferent de aspectul donării (cu titlu gratuit) sau sponsorizării deducerile primite la plata TVA de către comerciat sunt infime.
b. Fiind rulaj de marfă, balanţa contabilă a operaţiunilor va fi totdeauna impozabile cu impozitul pe peprofit la care se adaugă CAS/CASS… Alţi bani de plătit, altă distracţie…
c. Dacă tragi linie şi socoteşti „afacerea” este perdantă pentru oricine face parte din acest carusel, mai puţin statul.
d. Prin deducerile solicitatre celmai probabil se va menţine marja pe un trend uşor ascendent, astfel încât afacerea să funcţioneze „în ochii” consiliului de administraţie şi implicit ca businesul în sine să nu ajungă pe butuci (ştiu ar mai fiu de discutat aici posibilitatea creşterii salariilor, diversitatea mărfurilor cu care se aporvizionează respectivul comerciant, facilităţi pentru cumpărătorul „loial”, progrmae de marketing, „dezvoltarea” comerciantului etc.)
2. DPDV al cumpărătorului:
a. Şi aşa plătitorul ultimei tranşe de impozit TVA este tot amărâtul de cumpărător. Astfel pe acesta nul doare nici la „başcheţi” de reducerile primite de comerciant. Dar ia să se regăsească aceste reduceri în diminuarea preţurilor la raft prin non-integrarea „pierderilor” datorate stocurilor de mărfuri care se depreciază sau ies din perioada de valabilitate?
b. Prin reducerea de taxe pentru comerciant, într-o piaţă coerentă şi care funcţionează după mecanisme de economie de piaţă cursive (char dacă sunt niţel mai mult sau mai puţin „ajustate” local) această măsură s-ar regăsi cu sigurnaţă şi în calitatea mai bună, mai proaspete a produselor la raft. Dacă această „sabie a lui Damocles” nu ar mai atârna pe grumazul managerilor de la aprovizionare şi, chiar prin această măsură, stocurile de mărfuri aproape de limita de valabilitate ar putea fi trecute de la „pierdere prevăzută/ estimată” la „non-purtătoare de taxe paralele/ fiscalitate” alta ar fi abordarea aprovizionării în subsidiar.
Părerea mea de outsider…
Mancarea se produce in exces, mereu va ramane ceva indiferent de ce credem noi. Nu vad in a da moca mancare, asta e o aiureala. Nimic nu e moca pe lumea asta mai putin aerul, cineva mereu trebuie sa plateasca transport, ambalare, distributie, etc. As merge mai degraba pe o mini industrie a transformarii mancarii in furaje pt animale cam ca si cu plasticurile.
De aceeasi parere sunt si eu.