Ce ne-a învățat incendiul de la #Colectiv

În seara asta a rulat un documentar despre incendiul de la #colectiv pe Discovery. E sec, fad, prea scurt și lasă foarte multe goluri. Chiar neprofesionist aș putea spune. Ar fi fost util să exploreze dincolo de incendiu, pentru că rănile sunt încă deschise și materiale jurnalistice se găsesc.

Dar, până atunci, ce am învățat din incendiu:

  1. că un singur bobârnac nu e de ajuns. Ponta a plecat după incendiu, dar corupția a rămas. e în spiritul nostru. am mers câteva zile corect, ne-am abținut un pic de la șpagă și de la mizerii și apoi am revenit. avem nevoie de zeci de bobârnace din astea groaznice, cu morți mulți, să ne trezim.
  2. că mai bine fugi și lași pozatul și filmatul pe altă dată dacă vezi că arde. sunt tare bucuros că nu sunt imagini de acolo și că nu au fost oameni care să își dea viața pentru o poză.
  3. că unii oameni sunt lacomi dincolo de închipuiri și sunt dispuși să pună viața altora în pericol pentru a-și atinge scopuri și vise. da, nu e ceva nou, dar distanța dintre inconștiență și pericol de moarte înseamnă uneori vieți.

Mergem mai departe. Uniți salvăm.

 

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

19 comentarii

  1. Nu salvam nimic!?!

    00
  2. tinerii isi iau tara inapoi, am invins… oh wait

    00
  3. Bai Vali… vine primavara, oamenii se gândesc la grătare și minivacante iar tu aduci în discuție subiecte din astea nasoale…

    00
  4. Mie mi s-a parut mult mai bun documentarul de la Digi. Nu o capodopera, dar macar cu cap si coada. Asta nu numai ca nu a adus nimic nou, dar a reciclat cam aceeasi martori (unii dintre ei, in opinia mea, deloc inspirat alesi) si nu a vorbit absolut deloc despre consecinte (sociale, administrative, politice – nici chiar la nivel individual), ca sa nu mai vorbim de vinovatii, cauzalitati etc. Sigur, asa e stilul Discovery, sec si superficial, sa inteleaga tot poporul – dar cum, din cate am vazut pe genericul de final, documentarul a fost facut de o echipa aproape integral romaneasca (si, probabil, pentru un public exclusiv romanesc), aveam pretentii mai mari.

    00
  5. Am mai invatat ca acum cei dela ISU trateaza orice aviz ca si cum ti-ai deschide un Colectiv 2 …

    00
    • ceea ce nu e chiar asa rau. Ok inteleg ca acum conditiile sunt mi draconice, dar macar ne asiguram ca oamenii macar se gandesc la siguranta altora atunci cand deschid o afacere si sunt mai seriosi in aceasta privinta, chiar si doar din cauza celor de la ISU.

      De exemplu: in state ca sa deschizi un escape room cea mai mare problema pe care o ai este sa obtii toate avizele (incendiu, constructie etc..). La noi (si in Croatia cam la fel), inchiriezi un apartament si aia e, i-ai dat drumu! Iar riscurile sunt aceleasi si aici si acolo (poate chiar mai mari la noi, unde nu avem aceleasi bugete ca sa punem totul la punct, de exemplu, circuitele electrice facute cum trebuie).

      00
    • E o diferenta intre:

      – cea mai mare problema e sa obtii avizele – asta inseamna ca nu ai alte probleme mari si nu implica neaparat dificultate iesita din comun – respecti legea, in 3 zile / o saptamana / o luna ai avizele si
      – sa obtii avizele e aproape imposibil, cum e la noi – respecti legea, mergi dupa aviz si doua luni mai tarziu afli ca nu se poate.

      00
    • defapt doua luni mai tarziu afli ca iti trebuia si copia legalizata a certificatului de nastere sa fie la dosar…

      00
  6. Am vazut aseara documentarul si e clar din capul locului ca e facut pentru export.Cea mai buna parte e incercarea de reconstituire.Foarte explicite sunt sincroanele chimistului (camera de gazare, de exemplu).
    Dar contextul si efectele sunt tratate foarte superficial, lacunar.Un spectator strain nu pricepe cadrele de la mitingurile de strada.Iar comentariul are un grad de generalitate foarte prost plasat, mai ales in a doua parte.

    00
  7. Dar ce zici de faptul că în timp ce vorbeau supraviețuitorii, pe fundal era muzică rock, destul de tare… Abia îi auzeai… Mă așteptam la mult mai multe de la Discovery…

    00
  8. cam aceeași impresie despre documentar am avut-o și eu după ce l-am văzut. Mai mult, perechea aia cu nr. de la garderoba tatuate mi s-au părut total defazați și preocupați importanta povestirii, nereușind sa transmită foarte mult dpdv emoțional…

    00
  9. Eh, daca ar fi fost mai multe poze de acolo, te-ai fi grabit sa le postezi..

    00
  10. Recunosc ca am asteptat sa-l urmaresc. Ma asteptam sa vad mai multe interviuri, sa se discute despre impactul evenimentului asupra natiunii. Dar ma rog, nu sunt in masura sa judec. M-as uita a doua oara? Nu.

    00
  11. 4. Am invatat ca se pot da tzepe dupa tragedii, vezi adunatul banilor din concerte pt victime.
    5. Am invatat ca trebuie sa ai mare grija de tine si sa te feresti singur, sa nu te bazezi pe institutiile statului si sa nu ai incredere in ele. Ca desi ai impresia ca ai un trai decent similar cu cei ce traiesc in tarile cu apa calda, cand o sa dai de pb mari vei simti diferenta: sistem medical la pamant, pb in caz de tragedii/calamitati gen Colectiv, nedreptati ale statului, procese interminabile de zeci de ani etc.

    00
  12. Dupa parerea mea a fost relativ ok:
    -A punctat cauzele.
    -A relatat evenimentul si a facut simulare pe conditii similare.
    -A punctat ce trebuie facut in caz de eveniment de gen.
    -Nu s-a erijat in judecator, asa cum se intampla din pacate adesea in presa romaneasca.

    00
  13. Poti sa filmezi si sa scapi cu viata, dar sa pleci spre usa imediat cum vezi flacara, iata filmul live din Station:

    Imi amintesc de cineva care a scapat din Colectiv la limita si cu arsuri ca a ras initial de primii „panicati” care au fugit la usa imediat, in primele secunde. Au fost secunde care au facut diferenta intre viata si moarte. :(

    00
  14. Nu vad rostul unui astfel de documentar. Pur si simplu redeschide rani pe care, cred ca, incercam sa le inchidem. Desi nu am avut niciun cunoscut printre victime, m-a marcat luni de zile aceasta tragedie (nici in prezent nu mi-a trecut) pentru ca am lucrat in domeniul situatiilor de urgenta, cunosc bine dinamica focului si imi dau seama cam ce s-a intamplat acolo si e… horror.

    So… niciun film nu poate reda ce s-a intamplat acolo decat daca e facut de specialisti. Iar daca e facut de specialisti si e cat mai realist posibil facut, nu cred ca v-ati dori sa-l vedeti.

    Era si pe Youtube un film cu un club care a ars in America, tot asa, cu vreo 100 de victime si nu era film, era chiar o filmare reala, facuta de undeva de afara, probabil cu un telefon mobil. Si se vedeau oameni iesind din club arzand. Absolut horror….

    Ideea de baza e urmatoarea – nu avem nevoie de un film horror ca sa invatam sa ne pazim.. Tre sa ne ajute un pic intelectul, sa avem o atitudine de preventie, sa evaluam lucrurile obiectiv inainte sa se intample.

    00
  15. La fel ca in cazul accidentelor aviatice prezentate de NG,eu am invatat de la Colectiv(RIP) ca atunci cand ma duc in orice loc public umplut cu oameni(carciuma,wc,sala de pacanele,teatru,opera,metrou,tren,etc.,),sa ma uit prima si prima data la locul unde sunt amplasate extinctoare si la ruta de iesire in caz de incendiu(usa antiincendiu,geam care poate fi spart,indicator luminos pentru intuneric,etc.Daca macar 60% dintre noi am face asta,sunt convins ca am avea de castigat.
    P.S.Stiati ca pe vremea lui Ceasca,fiecare scara de bloc era obligata sa aiba agatat pe peretele fiecarui etaj,cate un stingator cu spuma???Aia erau prosti,nu-i asa???

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.