Independență, dârzenie și alte îndrăzneli

Când vorbim cuvinte ajungem să ne vorbească cuvintele pe noi. Adică dacă nu ne sunt clare sensurile și încărcăturile abstracte din spatele sunetelor pe care le scoatem pe gură nu ne deosebim foarte tare de maimuțele care uguie prin palmieri, se duce dracului toată relația text-subtext-supratext-context. Și riscul major este ca anumite sensuri impuse de ignoranță să preia controlul asupra vieților noastre. Adică să înceapă să ne vorbească cuvintele pe noi.

Ce fac dârjii? Fac o dârjavă!

Dexonline ne spune că dârz înseamnă îndrăzneț, reușind o frumoasă definiție circulară. Mai are sensuri precum curajos, cutezător, aprig, înverșunat, neînduplecat, neclintit, îndărătnic, încăpățânat, mândru, semeț, țanțoș – toate care au pierdut vechea încărcătură. Un cuvânt slav foarte vechi, cu origini indoeuropene, greu de tradus. În cehă de exemplu dârz are sensul de obraznic. Trebuie să fii puțin îndrăzneț ca să faci o obrăznicie.

Ștefan cel Mare se lăuda prin documente că el era „samodârjeț”, adică singurul îndrăzneț din toată Moldova – ceea ce sigur era o obrăznicie, Moldova nu a dus niciodată lipsă de îndrăzneți. De fapt traducerea lui „samodârjeț” este „singur stăpânitor” și așa intrăm în vocabularul politic de acum 500 de ani. În limba bulgară există cuvântul „dârjava” până în ziua de azi cu sensul de „stat”, care este o traducere tâmpită, în română am preluat în secolul al XIX-lea concepția politică franceză în care „stările” au devenit „stat” – și nimeni nu a mai înțeles despre ce e vorba de atunci până în ziua de azi. Foarte puțini în România știu care e definiția corectă a statului și înțeleg rolul acestei forme de organizare, ăsta e un exemplu de manual în care cuvintele îi vorbesc pe oameni.

Dârjava este forma de manifestare a dârjilor, așa cum imperiul este forma de manifestare a imperialilor. Sau invers. În principiu este vorba de manifestarea puterii, de exercitarea legală și legitimă a violenței. Cel mai puternic stabilește regulile, cine mișcă în front și-o ia peste ochi de la cel mai dârz din zonă.

Independenții sunt îndrăzneți

Dar să ne întoarcem la îndrăznețul Ștefan cel Mare. Unii cred că „samodârjeț”/ „singur stăpânitor” ar putea fi tradus prin „independent” – în sensul de „fac ce vreau, când vreau și cum vreau”. Independent este cel care nu este dependent, ceea ce nu se suprapune obligatoriu asupra manifestărilor de putere. Adică poți foarte bine să fii dependent și să fii singur stăpânitor la tine acasă. Ștefan cel Mare era vasalul regelui Poloniei și asta nu-l împiedica să fie singurul care putea pronunța condamnări la moarte în Moldova și singurul care confirma/ infirma actele de proprietate ale moșiilor. Nimeni nu era mai dârz decât Ștefan cel Mare. Francezul zicea „statul sunt eu”, Ștefan cel Mare zicea „dârzul sunt eu” și Vasile zbiară azi „eu sunt stăpân la mine-n ogradă”. (Asta în condițiile în care „stăpân” vine de la albanezul „stepi”=casă, adică stăpân e ăla care stabilește regulile dintr-o casă și-i altoiește pe ăia care nu le respectă. Deja lucrurile devin complexe dacă ne gândim la gospodar/gospodărie sau dominus/domus.)

În lumea reală independența nu există și nici nu a existat vreodată. Vorbim de inter-dependențe, de țesături complexe de interese și manifestări ale puterii. Cuvântul independență l-a „vorbit” pe Ceaușescu. Adică bietul nea Nicu și-a format niște idei despre ce înseamnă cuvântul independență și apoi a încercat să conformeze realitatea înconjurătoare acestor idei. Realitatea a câștigat.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

43 comentarii

  1. The fuck did I just read?

    Și de ce am citit tot 🤔

    Comentariu apreciat.12211
  2. NOU
    #8

    Cum sa spun, dar cred ca sistemul de vasalitati din Evul Mediu e un pic prost inteles. Sunt curios unde ati gasit referinta albaneza privind originea cuvantului “stapan”, ca eu numai pe aia slava o gasesc.

    101
    • Acuma hai, dacă tot e bal… De ce e prost înțeles sistemul de vasalități din Evul Mediu? Cum era de fapt?

      162
    • Pe scurt, stapanul si vasalul ii dadeau la muie taranului.

      Marea majoritatea a populatiei europei nu erau vasali ci simpli tarani, mult dintre ei iobagi, foarte putini tarani liberi.

      Vasal, in general, era nobilul sau boierul.

      64
    • Nu, chiar aștept răspunsul. Că omul e citit, știu din alte comentarii.

      80
    • NOU
      #12

      @Eugen: cumva, se induce ideea ca vasalul renunta cumva la independenta odata ce agreea la semnarea contractului de vasalitate, asta in perceptia generala. Ori dupa cum subliniaza si autorul, nu era chiar asa. Si seniorul, si vasalul, erau oameni liberi, iar vasalul isi pastra privilegiile pe mosia/teritoriul sau. Asta pe foarte scurt.
      De obicei vasalul primea feuda de la senior in urma/sau contra prestarii unor servicii, de cele mai multe ori armate, precum si a platii unui tribut.

      Comentariu apreciat.220
    • @Genghis Han (bunicul lui Kublai): adica faceau un contract pe care il mai renegociau cu sabia/ghioaga/maciuca din cand in cand?

      50
    • Mulțumesc @Genghis Han

      10
    • NOU
      #15

      @Ender: daca vasalul nu-si respecta obligatiile, da… Nimic nou pe lumea asta…

      100
  3. De vasali si Stefan cel Mare stiam si eu. Dar polonezilor nu le zicea leși pe vremea aia ? Chiar si dârz are sens, prin analogie cu târg, alt cuvant pe filiera slava. Dar articolul imi place. Etimologia si toponimia sunt doua ramuri ale stiintei foarte subestimate.

    80
  4. NOU
    #18

    ce articol dârz.

    71
  5. Apropos de etimologie – influența americană asupra limbii române vine de obicei pe filiera tehnologică, așa cum franceza a venit pe filieră gastronomică. Am luat de la americani termeni precum ”mouse”, ”computer” (pre-1980 se folosea ”ordinator” din francezul ”ordinateur”), ”monitor”, ”click” și altele. Ce nu înțeleg e cum a ajuns în limba română cuvântul ”a kidnapa”.
    Veți zice că glumesc, dar citez din DEX:

    ”KIDNAPÁ vb. tr. a fura un copil; (p. ext.) a fura o persoană (în scopuri politice sau pentru răscumpărare). (< amer. to kidnap, după fr. kidnapper)”.

    Cu alte cuvinte ”hai să nu kidnapăm” sau ”Ionela a fost kidnapată din fața casei”. WTF.

    180
    • Probabil a venit pe filieră corporatistă: „Meetnapping: a răpi un coleg și a-l băga într-o ședință”(în scopuri politice sau pentru răscumpărare)

      160
    • NOU
      #21

      Cred ca “meetnapping” inseamna altceva (vine mai mult de la nap decat de la kidnap…)

      60
    • Draga Razvane, inainte de americani au fost nemtii. Țol domle, nu inci.

      Dar kidnapa ala intr-adevar este oribil. Sa mai spuna cineva ca nu suntem toleranti ca popor. Asimilam pana si cuvinte pentru care avem o droaie de sinonime.

      150
    • NOU
      #23

      Cred ca a venit pe filiera franceza daca ma intrebi pe mine. Dar la francezi pentru rapire este folosit verbul “enlever”, care are mai multe sensuri. Poate de aia ar fi simtit nevoia sa imprumute neologismul “kidnapper” din engleza in sensul strict de “rapire” de persoane.
      In romana si verbul ” a rapi” are mai multe sensuri, dar sa-l inlocuiesti cu neologismul englez, chiar mi se pare nenatural.

      100
    • La kindnapa am crezut inițial că @Razvan dă o dudă să mai relaxeze atmosfera, dar după un search rapid am văzut că nu. Le doresc parveniților limbistici care au introdus mizeria asta minim două boli venerice.

      Comentariu apreciat.230
    • Eu astept sa se introduca in DEX cuvantul “circulaba”, vad ca e popular pe aici.

      123
    • Dacă avem a kidnapa în dicționar să sper că vom avea la un moment dat locație ca sinonim pentru loc, poziție?

      41
    • Dar de nefirescul “a pune presiune pe”, ce ziceți? Dar de ” a performa”?

      20
    • @Ouiouifi: sau ”a (se) focusa (pe)” în loc de ”a focaliza”.

      50
  6. “În lumea reală independența nu există și nici nu a existat vreodată.” – corect, la modul absolut. Doar ca vorbind despre lumea reala, sensurile cuvintelor nu sunt batute in cuie. Daca vii cu ce intelegeau X oameni acum sute de ani, ok, e foarte interesant. Relevant? Da, pentru cine se pregateste pentru profesia de grammar nazi pentru a fi exclus de la petreceri.
    La modul relativ, independenta o poti avea atunci cand iti alegi chestiile pe care sa le “asculti”. Societatea noastra vine cu niste interdependente, pe care le poti influenta in diverse moduri. Daca nu-ti plac unele dintre ele, poti alege o alta societate cu alte interdependente, ceea ce e ok.
    Niciodata nu esti dependent de un anumit sistem, poate doar de existenta in cadrul unui sistem (asta daca nu vrei sa-ti asumi consecintele izolarii).

    72
  7. NOU
    #30

    Foarte misto! Bravo autorului.

    80
  8. Dârz nu vine din daca veche ? Ca parca seama cu barza, viezure, varza, mânz ? Tu nu stii ca dacii au inventat limba latina si ca aici e Gradina Maicii Domnului ? 🙂

    174
  9. Guest post de Dan Alexe? 😜

    100
  10. La olteni mai este si expresia “vezi ca o iei cu DARJALA”,adica vezi ca-ti iei niste ciomege pe spinare.Nu cred ca prajina/ciomagul are legatura cu darzenia.

    30
  11. “Eu nu mai vreau sa fiu sclav! Ma duc sa-mi fac compania mea!”

    Si apoi a ajuns la mila clientilor.

    90
  12. Cuvintele ii vorbesc pe oameni…ba de da.ma dreacu…
    Si akana pe tiganeste inseamna ”acum”, nu ”mai incolo”, cum il folosesc romanii verzi fara sa.i stie originea. So, what’s your point? Te.ai impiedicat si tu de niste info de la anticariat si tii sa ne precizezi ca nu stim originea cuvintelor.
    Daca tot esti pasionat de lucrurile astea, sigur stii prima regula ”limba e un organism viu” si mai departe nu mai exista reguli. De.asta ajung tari vecine sa aiba acelasi cuvinte cu sensuri opuse, ca in termeni macrotemporali (moment, ca mi.a ramas dex in barba), cuvintele sunt intr.o orgie permanenta din care nimeni nu stie ce.o sa iasa.
    Please accept my most enthusiastic contrafibularities! Na, de unde am citat?

    49
  13. @Genghis Han (bunicul lui Kublai)”daca vasalul nu-si respecta obligatiile”.
    Si reciproca era valabila, daca seniorul nu isi respecta obligatiile, nu isi ajuta vasalii, acestia se putea elibera de sub suzeranitatea lui.
    De exemplu, Catalonia ca entitate politica a aparut pe la sfarsitul secolului al X-lea cand unul dintre contii de Barcelona a refuzat sa mai fie vasal unuia dintre urmasii lui Carol cel Mare, pe motiv ca acesta nu l-a ajutat in cazul unui atac al musulmanilor.

    60
  14. Mda. Buna iarba …

    13

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.