A fost vreodată Bucureștiul curat?

Studiourile Buftea ne mai încântă cu un set de poze:

O plimbare prin Bucureștiul anului 1967 cu automobilul. Imagini din primul episod al trilogiei De trei ori București, Aterizare forțată, în regia lui Horea Popescu. Fotograf de platou Ecaterina Cristescu. Film folosit Kodak.
De trei ori București este un film românesc din 1967, format din trei povestiri cinematografice distincte a căror acțiune se desfășoară în București. Cele trei părți sunt scrise și realizate de trei regizori diferiți.
Partea I – Aterizare forțată, de Horea Popescu
Partea a II-a – Întoarcerea, de Mihai Iacob
Partea a III-a – București, de Ion Popescu-Gopo.
1967.
O fi dat cu mătura prin tot orașul pentru filmări, sau așa arăta în mod real Bucureștiul? Iar dacă arăta așa, când  a început mizeria care nu se mai termină? De la demolări, oare, de când a început „sistematizarea”?
Erau mai eficiente metodele de făcut curățenie din 1967 decât astea din 2021?
Să mă citez singur: Cum de ăia puteau, mă!?!? (de data aceasta, „ăia” fiind bunicii nostri)

Cristi, nostalgicule! O tot arzi cu italienii, cu filmele franceze, ne tot pui poze cu prostiile din capul tău… De exemplu poza asta, ce tot o pui, ce tot vrei să spui cu ea!?*
Cadrul acesta nu vi se pare că ar putea fi „din același film” (la propriu) cu pozele de la Studiourile Buftea?
Oare Torino lui 1967 semăna, măcar puțin, cu Bucureștiul lui 1967?
Nostalgic… dacă vrei să păstrezi niște chestii frumoase, cum ar fi, de exemplu, un oraș care măcar părea curat, nu e „nostalgic”.
Dar orașele de azi sunt locuite de copiii/nepoții celor din anii aceia. Unde au greșit, în educație, locuitorii orașelor din 1967, de copiii/nepoții lor trăiesc cum vedem azi?
Suntem în 2021, în era mașinilor de mai jos.
De ce puteau bunicii noștri, iar noi nu, deși am putea avea acces la mașinile astea?
World Amazing Modern Street Sweeper Machines, Fastest Road Construction Clean Equipment
Later edit: cineva a observat că pe vremea aia erau marcaje pe străzi.
E mai greu, în 2021, să faci marcaje pe străzi decât se putea în 1967?
Cât costă, oare, mașinile astea? Una în fiecare județ, mai puțin de 50 de bucăți în toată țara. E greu, e scump?
Machines Spray Paint Roads With Incredible Precision
SWEDEN – Thermoplastic road marking project
Iar în acest text nu compar „vest” cu România, compar România 1967 cu România 2021. Suntem mai papagali decât românii din 1967?
* poza e urcată pe site și a rămas în baza de date a blogului. în loc să mai fac alt upload, când e nevoie să ilustrez ceva, o iau de acolo. Nu am un fetish cu ea, lol. E numită civilizație.jpg, iese ușor la căutări în arhiva de poze a blogului.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

68 comentarii

  1. probabil inainte parea ca era mai curat pentru ca nu existau produse de unica folosinta si de plastic cum e acum. atunci nu existau pungi, de orice fel.

    00
    • Pare mai curat in poze, pe langa faptul ca evident faceau curatenie luna acolo unde filmau, pt ca atunci nu existau cei 3 mari factori deranjanti estetic: cabluri pe stalpi ca in india, afise peste afise si reclame peste reclame si trei, grafitiurile. Plus ca faptul ca aveau masina 3 oameni in tot orasul contribuie la imaginea de aerisit.

      Gunoaie la bordura erau si atunci, se si vad cateva prin poze, probabil aparute intre curatenie si filmare :D Nu mai zic de ce era prin anii 90 cand bordura era cosul de gunoi al orasului si cand auzeai ca prin strainatate nu au aia gunoaie pe jos si gropi in asfalt nu-ti venea sa crezi.

      00
    • Nici șervețele de hârtie, probabil. Oamenii aveau batiste, pe care nu le aruncau.

      00
    • Curatenia, cacuratenia. Sunt si motive obiective asa cum bine remarca unii comentatori care tin de ponderea infinit redusa a ambalajelor atunci, batiste de panza refolosibile vs servetele de unica folosinta, etc. E si efortul de a tine oradul curat din partea primariei. Imi aduc aminte in prima jumatate a deceniului 7 vedeam pe strazi dimineata la prima ora armate de maturatori (nu exista mecanizare), toti suedeji, asta era practic una din ocupatiile de baza a acestei etnii, salubrizarea orasului era facuta in proportie de (poate) 90% cu suedeji. Nu indrazneau sa nu lase curat in urma. Un obicei care, din pacate s-a pierdut.

      Doi, ce mi se pare absolut remarcabil este ca acum 45 ani suprafata asfaltului, cel putin ce se vede in poze, era impecabila. Nu vezi sute de petice, denivelari, guri de canal scufundate sau ridicate, cum vezi azi. Bordurile insa imi amintesc ca erau destul de uzate.
      Altfel, imi amintesc totusi ca majoritatea strazilor (except centrul absolut si noile cartiere care abia atunci prindeau contur – Balta Alba, Dristor, Muncii, Militari, etc erau pavate cu piatra cubica, nu asfaltate). Cu putine exceptii, starea pavajelor de piatra cubica nu era exceptionala dar nici nu transmitea nepasare si neglijenta ca azi.
      Si mai erau destule strazi de pamant prin cartierele vechi marginase (de la Big Berceni incolo, de ex) unde era ca la tara. Astea au cam disparut in ultimii 30 ani.

      Dar da, orasul era mult mai curat, mai descongestionat, aerisit si verde decat este azi.

      00
    • Pungi erau. De hartie. Maro. Mai vezi prin filmele americane vechi. Alea de plastic au aparut prin ’80 si costau 1 leu, destul de mult ca sa fie refolosite la greu. Se matura chiar si in cartierele marginase si se stropea cu apa vara, dar cind ploua se umplea peste tot de noroi. Orasul a fost destul de curat pina la cutremur, cind erau alte lucruri de facut. Dupa falimentul din 1981 s-au taiat pur si simplu toti banii de la intretinerea oraselor.

      00
  2. Erau marcaje rutiere… acum mai rar

    00
    • Marcaje rutiere… adica trei frânari si o masina care vopseste linii pe asfalt. E greu? Nu, serios, e greu!?
      Intreb retoric, stiu ca e nesimtire si delasare, de fapt.
      Cat costa oare, masinile astea? Una in fiecare judet, mai putin de 50 de bucati in toata tara. E greu, e scump?
      https://youtu.be/joWkGyaF-AI

    • Am vorbit recent fix cu un nene, care exact cu asta se ocupă: trasajul de marcaje rutiere, atât în România, cât și în Europa.
      Te iei cu mâinile de cap, de ce a putut povesti omul ăla, despre felul cum se atribuie contractele, despre cum se cer bani pe lucrări făcute prost, despre cum se plătesc post lucrări, care intră la modificări și ajung costurile mai mari decât la o firmă cu tehnologia să facă tot cum trebuie, despre cum se fac recepțiile la lucrări.
      Ăla care cere partea, trimite pe șantier să se facă recepția și dă aviz favorabil doar în locurile unde se știe că au făcut bine, câteva petece care să ateste conformitatea cu caietul de sarcini. Despre cum, înainte de orice, cine se ocupă de achiziții (departament, șefi, angajați) primul lucru pe care îl fac, înainte de orice discuție este: nouă ce ne iese? Noi cum beneficiem de pe urma lucrărilor. Dacă dă, ok, atribuie, altfel țin blocate lucrările până apare omul dispus să le facă paraindarat la lucrare.
      Îmi zicea că în Germania firma la care activează, oferă 2 ani de garanție la marcaj, iar acolo la intervale regulate vin și măsoară reflexia luminii în marcaje pe timp de noapte. Îs multe detalii de povestit, dar m-aș întinde prea mult.

      00
    • @cristici – sunt ocupate pe autostrăzile patriei… La câți kilometri de autostrăzi au inaugurat anul asta, cu siguranța nu ai nici o șansa se le vezi in orașe ani buni

      00
    • Chiar ieri comentasem pe alt blog legat de marcaje rutiere: intersecție din sectorul 5, s-a mutat trecerea de pietoni vreo 10 m mai la dreapta fix inainte de alegerile locale ( in saptamana aia de dinainte de alegeri) au încercat sa șteargă vechea trecere, acum după 13 luni marcajul la „noua trecere” de pietoni este mai șters decât marcajul de la vechea trecere deci vopsea foarte „diluată ” care nu a rezistat nici un an.

      00
    • Mhei cristici, tu unde iti duci traiul de fapt ? In RO ? Daca da, unde mai exact ? Tu chiar nu observi ca avem un procent mare si in crestere de suedeji si si ca romanii s-au suedejizat,manelizat,meltenizat ?
      Sunt sanse mai mari sa fie si mai rau decat mai bine…nu ai si nu vei avea cu cine…
      Poate mai sunt anumite ‘insule’ de oameni care se cred frumoși, buni,empatici,patrioti etc dar dupa ce se lovesc putin de realitate, se intorc in cocoon-ul lor …am vazut un documentar despre atentatele din Paris din nov 2015 , erau niste mademoiselle care nu puteau intelege ce aveau brunetii aia ci ele, de ce vreau sa faca rau…pt ca aveau ochelari de cal, nu ii interesa ce se intampla in societate in ansamblu, ce lideri isi aleg…

      00
  3. Păi nu avea cine să facă mizerie. Nu vezi ce rare sînt blocurile, pe un kilometru de bordură nu este nici o masină parcată, că erau mai rare ca diamantele? Iar transhumanța încă nu începuse, să vină tot felul de melteni ”la oaraș”, la industrie…
    Ia vezi și prin seria BD cum zona Dacia (din CT) nu exista, ci doar o stradă cu pomi și stîlpi de iluminat și cîteva cocioabe pe margine.

    00
    • OK. Era mai putin aglomerat Bucurestiul. Cat de aglomerat era, cum e Brăila azi, sa zicem?

    • Prin Bukale am fost mai rar pe vremea împușcatului, dar eu îți spun de litoral, că făceam naveta, lucram 12/24 și dacă scăpam ultimul autobuz de 08.00 mergeam pe jos pînă acasă 10km (autobuzele circulau 5.30-08.00 si 16.00-20.00 pe ruta CT-Mangalia). Duminica (deoarece nu circulau camioane) puteai să tragi un pui de somn pe asfalt. Iarna era pustiu, cei care aveau Dacie stringeau cei 20 litri de benzină lunar ca să aibă pentru concediu în vară.

      00
  4. Atunci era mai putin din orice.

    00
    • Mai putin benzina si ulei in aer, d-ala era destul. Si benzina d-aia buna, cu plumb.

      00
    • Dar era mai mult fum si gaze din industrie. Enorm. Intrebați-i pe cei din Năvodari cînd puteau să spele rufe. Ziua bătea briza dinspre mare si aducea fum din Petromidia, iar noaptea bătea invers si aducea praf din combinatul chimic. De miros nu mai spun, bășinile din casă erau ca Chanel 5 pe lîngă aromele de benzen si alte petroliere.

      00
  5. Ar fi interesant sa stim locatiile pe google maps ale pozelor, pentru o comparatie `now and then`

    00
  6. He, he, pe vremea aia si o punga era pretioasa, cine n-a avut vreodata sertarul cu pungi sa ridice mana sus. Sticlele erau pretioase, le recupera bunicu’ din padure sa le duca la reciclat ca iesea de o bere gratis din ce recupera. Tigara nu avea filtru, se fuma pana la capat.

    Acum totul e atat de ieftin si o ducem atat de bine ca nu mai are nici un sens sa reciclezi pentru bani. Are sens sa reciclezi pentru planeta si pentru civilizatie dar pentru asta e nevoie de un grad de intelegere si de civism de care majoritatea sunt(em) departe.

    Fata de anii aia producem mult mai mult gunoi iar efortul pentru a pastra curatenia automat a crescut enorm.

    Oricum una e curatenia ca e lumea civilizata, alta e curatenie fortata, ca strange tot timpul cineva dupa tine. La noi e discutia cu cosuri de gunoi si aruncat pe langa, la japonezi e fara cosuri de gunoi, sa-ti cari acasa tot gunoiul (e drept ca a pornit de la ata problema, dar faptul ca treaba functioneaza la ei asa e admirabila).

    00
  7. Pe vremea aia in Bucuresti erau doar bucurestenii…

    00
    • Pe vremea aia, Ceașcă nu dădea voie să se mute în capitală oricine. Dacă partidu nu voia, nu primea reparație acolo, ci murea cu zile in satul din care se trage.

      00
    • Nu este singura explicație dar sunt aproape sigur că este una dintre ele :)

      00
    • Da, asta e un fapt.
      Pe vremea aia Buletin de Bucuresti era miezul!
      Se obtinea foarte greu, conditiile nu erau de loc simplu de indeplinit.
      Se putea insa mai usor obtine mutatie in Bucuresti pe buletinul original.

      Fara buletin de Bucuresti sau mutatie nu te puteai angaja in Bucuresti.
      Fara Buletin sau mutatie in Bucuresti nu prea voiai sa risti sa o arzi clandestin prin Bucuresti pentru ca Militia controla regulat cetatenii pe strada, in special seara, in weekend sau cu precadere in zona centrala.
      Trebuia sa justifici cu ce motiv o arzi prin zona, daca ai ocupatie, unde esti „incadrat in munca”, etc. Deloc la misto…

      00
    • Uăi… da’ câți moldoveni citesc blogul aist uăi… da’ măcar îl citiți de la voi de acasă?!
      Da, știu, mai sunt și munteni, ăia de la McD înspre București… :D

      00
  8. un filme extrem de realist. e in mod evident bune de reper. cum iam dat seama? pai in primul rand masina cu care se plimba personajele. era ceva comun, uzual, erau 2 3 pe pe fiecare strada, cum se vede de altfel si in restul pozelor. lasand sarcasmul la o parte poate coboram cu picioarele pe pamant si realizam ca respectivele imagini poate nu reprezinta intocmai realitatea, exact asa cum nici alea din filmele frantuzesti sau americane nu o reprezinta.

    in rest ce sa zic, fumul ala scos de masina din care se filmeaza este epic. dar diesel bad.

    00
    • „respectivele imagini poate nu reprezinta intocmai realitatea”?
      Trebuie sa vezi „prin” poze. Care realitatea nu o reprezinta? Adica, au maturat orasul pentru filmari? Ia poza din thumbnail, uita-te pe lateralele ei… In alte poze se vede piatra cubica, bordurile… priveste la detalii. Iar daca privim detalii, observam exact ce am scris in text.
      Cam ciudat sa falsezi o „realitate” cat un oras. Ca apoi, falsul ala devine realitate, nu? :) (s-a filmat pe strazi, in mersul masinii, in oras – kilometri de oras filmat. Cat sa fi „falsat”?).

    • In poza Buftea7 se vad cel putin 5 hartii pe jos, trei in partea dreapta, pe langa bordura, doua in stanga. Buftea6, iar hartii. Buftea5, prezente. Buftea3, sunt.

      00
    • @cristici, cherry picking, si acum poti gasi zone curate, iar atunci era aproape evident de ce nu erau atatea gunoaie,
      sa ne intoarcem la comunism sa respiram aerul curat al ‘egalitatii’?

      00
    • cristi, ai uitat cand se plimbau cu vaca prin cap-uri pentru vizita oficiala? ai fi surprins sa afli ca ca au facut smotru inainte sa filmeze?

      nu stiu daca e asa sau nu, dar in mod sigur nu o sa cad in extrema cealalta, in admiratia unei posibile iluzii.

      00
    • Nu știu cum era în 67, am crescut în Bucureștiul anilor ’80 și din multe puncte de vedere Bucureștiul arată mult mai bine astăzi decât în anii ’80. Desigur că ar putea arăta muuuult mai bine, dar să nu exagerăm. Niște poze de pe Calea Victoriei nu cred că reprezintă neapărat Bucureștiul de atunci. Așa pot merge și eu în zone din București unde există chestii gen stații de încărcare electrice pe străzi printre blocuri, treceri de pietoni ridicate la nivelul străzii (!) etc. de te crezi la Viena.

      00
  9. Mai puțini oameni, spre deloc ambalaje de unica folosinta, mai putine masini, mai putina plimbare aiurea pe strazi si mai multi oameni care aveau respect fata de oras.

    00
  10. Pana prin 90 (chiar si dupa) primeam lapte in sticla returnabila. Si la magazin plateai garantie pe sticla si o duceai inapoi pentru ca era consistenta garantia. Acum totul e la pet.

    00
  11. Sinistru. Acum arata si mai rau?

    00
  12. Erau mai puține rezidențiale cu drum neasfaltat (am auzit de cazuri în care constructorul voia să toarne asfalt în fața rezidențialului să arate mai bine dar a amenințat primăria cu amenzi pentru că sunt interzise lucrări pe spațiul public).
    Erau mai puține mașini parcate pe spațiul verde care să ia noroiul și să îl ducă pe stradă.
    Mai puține plastice de aruncat.
    Și să nu uităm… munca patrotică când o dată pe lună la sfârșitul programului de la servici te puneau să fii volunar și mergeai și să dai o mătură unde erau filmări a doua zi.

    00
  13. Democratia romaneasca nu functioneaza. Lumea a inteles ca in democratie fiecare face ce-l taie capul, fara regula, fara bun simt.

    Si ce e mai grav, e ca 70% din electorat e tâmp, nu va pricepe lectia istorica pe care o traim azi.

    „<> Acesta este portretul funcţionarilor din ţările române făcut la începutul secolului al XIX-lea de Louis Langeron, nobil francez angajat ca ofiţer în armata ţarului pe parcursul războiului ruso-turc dintre 1806 şi 1812. De atunci au trecut 200 de ani, dar felul în care se comportă destui dintre administratorii statului român, de la clasa politică şi până la simpli funcţionari, poate da impresia că Langeron a trecut ieri prin România.”

    http://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ocaratoarea-mita-in-istoria-romanilor

    00
  14. În poza Buftea2, în dreapta, e un bloc în construcție. Dar e curat în jur, iar pe stradă nu sunt urme de basculante/betoniere/etc. Cum era posibil???

    PS. Așa ne dăm seamă cât de mult urățesc orașul firele aiurea și temopanele.

    00
  15. A fost relativ curat și cu trafic mișto cu ocazia summit-ului Nato.

    00
  16. hypermetropolizarea, practic, marele dezastru uman

    00
  17. Eu cred ca Bucurestiul era la fel de murdar raportat la numarul de locuitori pe m2. Romanul ca om si atunci era necivilizat si acum e la fel

    00
  18. Ai dracu’ comunisti, se plimbau cu un BMW 328 roadster model 1940, deci carevasazica second-hand (la data filmarii masina avea cel putin 27 de ani).

    00
    • pai era luata de la o batranica din Germania de Est, poate de prin Dresda sau Leipzig, nu batea, nu troncanea ca mai mult statea in garaj

      00
    • Erau masini de epocă, din cele confiscate/naționalizate de la ”chiaburi”. Cam cum au cubanezii acum…

      00
  19. Masinariile din link-uri, la noi ar aduna mai mult afalt, decat gunoi. De aia nu se cumpara. Cu toate ca iti dai seama ca s-ar putea fura si mai mult, la fiecare curatare, un nou strat de asfalt prost. Mai multi bani cheltuiti pe infrastructura, mai multi bani in cont la cine trebuie :)

    00
  20. Câteva motive:
    – toți bombardierii de azi aveau atunci un loc asigurat de munca la „spatii verzi”. Mi-aduc aminte ca mereu erau câte 2, unul matura, unul împingea la pubela aia pe roti;
    – primăvara, ne scoteau obligatoriu pe elevi la activitățile de amenajare a parcurilor din zona. Astia mai mici plantam flori și strângeam bete, aia de liceu toaletau copaci și vopseau leagăne.
    – toamna, la fel, eram obligați sa mergem la strâns de frunze. Pe lângă ca astia de la școala 3 și 11 eram blestemați sa il întâmpinam pe cizmar de fiecare data când venea de la aeroport, timp de doua săptămâni faceam Kisseleff-ul luna, nu mai găseai o frunza picata.
    – indiferent de anotimp, dacă sectoristul zicea ca e murdar, sau ca e zapada, sau i se parea ceva strâmb, problema trebuia rezolvata în duminica următoare. Asa coborau barbatii din bloc la treaba, altfel ajungea problema la partid.
    – nu existau asa multe ambalaje nereciclabile. Iar pe cele reciclabile, fie erai încurajat sa le valorifici la schimb cu rația de ulei si zahar, fie erai constrâns ca elev sa iti faci norma la hârtie și borcane. Am avut nota la purtare scăzută de câteva ori din cauza asta. A, și mai era norma la castane și ghinde, ca d-astea se găseau în zona, alt motiv pentru care era curat;
    – datorita lipsurilor, orice cacat avea valoare, nu aruncai asa ușor ceva la gunoi. Toți colectau pungi de un leu, surubururi, șaibe și orice ar fi putut folosi în viitor;
    – încălțămintea și hainele nu se aruncau, se purtau din generatie în generație. Dacă se rupea ceva, exista cizmar, dacă se desira vreo haina, exista ac și ață, dacă ți se „ducea” dresul, existau ateliere de remaiat;
    – manualele se transmiteau cel puțin 10 generații la rand, toate pozele aveau mustăți, scriai cu stiloul în loc sa folosești zeci de pixuri;

    00
    • Oare nu era mai bine sa fie activitati de curatenie in grup sau macar in scoli? Sa inveti de mic ca gunoaiele nu se ridica singure de pe jos.

      00
    • Avea si partile lui bune .. insa atentie. binele comun se impunea cu fortza.

      00
    • Activitățile in grup sunt una atat timp cat au caracter ocazional, sa ții un copil de 10-12 ani la adunat frunze sau sortat cartofi 4 ore pe zi dupa cursuri, e altceva.

      00
    • @hash: oare daca traia acum Nicu, care era procentul de vaccinati din Ro? Ceva gen 95%??

      00
    • Daca traia nea Nicu, ceva-mi spune mie ca in prima faza nu prea aveai nevoie de vaccin; nu te plimbai tu bleaura prin tzara sau Europa sau unde ti se nazare. Stateai acilea cuminte si uzinai ce-ti dadea Partidul.

      Probabil te inocula la fabrica la gramada si aia era.

      Desi varianta mult mai probabila e ca probabil puteai sa te duci doar la Alimentara sa-ti iei de mancare o data pe saptamana, si in rest stateai ca soarecu’ la tine in apartament (v. Coreea de Nord). Te asteptau baietzii cu AK47 la prima intersectie sa te intrebe de sanatate.

      00
  21. Nu spune nimeni nimic de ce trage fata aia din decapotabila in plamani de la msina care filmeaza??

    00
  22. Erau marcaje pe strazi ca nu erau masini care sa le calce si sa le stearga. Nu erau gunoaie pt ca nu cumparai aproape nimic in ambalaj ci mai totull era vrac, de la biscuiti la bomboane. Acum cumperi portocale si lamai in punga/plasa, cartofi in plasa, orice leguma o bagi in punga sa o cantaresti, atunci toate erau in navete si ti se vindeau vrac. Nu aveau PET-uri si deci nu carai sticla de bicorteni de 1 litru dupa tine ca beai 1 pahar la sifonarie sau chiosc de bauturi. Hai sa nu comparam mere cu pere

    00
    • Da-o incolo, caram la sifoanele alea, la sticlele cu lapte, trebuia sa te duci cu sticla de ulei si-ti turna cu palnia. Intotdeauna aveai o plasa la tine.

      Iar pentru hartie, carton, sticla si fier vechi, aveai ‘norma’ de predat la scoala, asa ca mort-copt, trebuia sa faci planul si sa duci hartie cu kilele.

      Era curat ca nu erau de nici unele, rahaturile alea de blocuri pe care le admiri se vedeau frumos de departe, dar de aproape vedeai ca ba un geam e stramb, ba spart, ba lipsa o caramida, ba neterminat, ba liftul nu mergea etc.

      Pacat ca n-am facut in perioada aia poze, aveam la gropi cu duiumu’ pe strada, ca nici asfalt n-aveam. Ca sa nu mai zic cu ce nenorociri de autobuze umbla lumea (se rupeau alea la propriu).

      Povesti, taica. Realitatea era mai nasoala. Gandeste-te la pozele alea ca la pozele de le vedem noi din Coreea de Nord – totu’ frumos si-acolo.

      00
  23. Is mai tanar asa, dar cred ca atunci erau consecinte daca nicu trecea cu coloana si era mizerie pe strazi, mai ales pe astea principale. Si tovarasilor le era frica de consecinte. Chit ca mai luau din maturoaie sa aiba si acasa. Acum aceste consecinte nu mai exista. Arunci pe jos, nobody cares, faci mai putina curatenie decat in contract, nobody cares.

    00
  24. eu cred ca nu era nimic la voia intamplarii in filmele alea. mie si figurantii mi se par aranjati. pur si simplu bucurestenii din anii aia nu aveau hainele alea. iar de curatenie… cred ca se rupea norma inainte de o filmare. dupa aia vedea tovarasu ca a iesit mizerie in film si vede poporu ca e mizerie pe jos si nu se face asa ceva, in comunism totul e la linie.
    cred ca te amagesti de pomana cu filmele astea vechi de la noi, tot filme sunt…

    00
  25. existau CONSECINTE e probabil cea mai importanta.

    de la extrema aia, unde puteai sa-ti iei capitala daca scuipai in calea masinii lui Ceausescu s-a ajuns in zilele noastre, unde nu iei aproape nimic mai intotdeauna.

    00
  26. Sa crezi ca bucuresti-ul anilor alora arata ca in filmele alea ieftine de propaganda e ca si cum ai presupune ca statiunile montane aratau ca in „Dragoste la zero grade” si muncitorii din fabrici recitau din Shakespeare ca-n „Balul de sambata seara”: fantezie pura.
    In plus, la o privira cat de cat atenta iti dai seama ca jumatate din „atmosfera” e coloritul suprasaturat de la Kodak, nu de alta, dar fara „filtru instagram” realitatea arata mai rau decat acum.

    00
  27. inca un episod din „realitatea din filme”
    Am fost aseara la Dune. Astept cumva ca dupa masa, sa iau primul transportor spre Arrakis.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la Aceeași Mărie.

Pun clipuri pe Youtube

Top articole

7 zile

Alte linkuri (mostly NSFW)