The tech boom in Seattle is bringing in droves of successful, straight single guys. And as any woman will tell you: You don’t want to date any of them.
One woman, Bridget Arlene, spent three years in Seattle for graduate school, and said that she actually moved out of the city, in part because of the type of available men—most of whom had computer science or engineering degrees and worked for Google, Microsoft, or Amazon. “The type of person who is attracted to these jobs and thus to the Seattle area seems to be a socially awkward, emotionally stunted, sheltered, strangely entitled, and/or a misogynistic individual,” she wrote in an email. Arlene said that she was once contacted by a Microsoft programmer on OKCupid who required that she read Neuromancer before “he would consider taking me out on a date. He was not joking.”
On the dates, they flash money around, having never really had it before. One software engineer visiting from the Bay Area was in town for a training session at Amazon before he made the move. He wore a T-shirt bearing the logo of a 1990s industrial band—maybe it was NIN or Skinny Puppy—and paired it with formless dad jeans, but high on his newfound power drank four or five “special” drinks from the craft cocktail bar, Canon, ordered the foie gras, and racked up a $200 bill in less than two hours. (I had one drink and shared an appetizer. I was not impressed.)
The new tech bros have one thing on their brains—making money. They are different than the programmers I knew from ’90s, many of whom were also artists—musicians, photographers, DJs, involved in underground and alternative subcultures. They were freaks. Coding was as much a creative activity as a means to making money. If you got into computers in the ’90s, you were already a little weirder than the rest of the world, you already thought differently. Now that computing is trendy—and economically fruitful—it’s attracting a different kind of person altogether.
De aici.
Altfel rămâne cum am stabilit: alea care se uită doar la bani oricum nu sunt materiale de neveste, iar restul sunt absolut adorabile cum se întorc cu coada între picioare.
„socially awkward, emotionally stunted, sheltered, strangely entitled, and/or a misogynistic individual”, cică. :))
Nici nu se pune problema să fi fost și vina ei, că n-are nimic de oferit.
Ca să activezi în IT, trebuie să înțelegi comunicarea om-mașină. Pentru asta, trebuie să dezvolți un anumit tip de gândire analitică și un set te aptitudini tehnice și practice, cu utilizarea intensă a deducției logice.
În practică, în timp, acestea duc la scăderea considerabilă a abilității de a face compromisuri nenecesare, cum este și cazul duduii.
Acesta nu înseamnă că ITiștii sunt niște ciudați, ci că își asumă libertatea de a se plia pe o nișă a oamenilor care vor ceva, știu cum s-o facă și o fac. Și poate că n-au chef de mers la popice fix în momentul ăla, să se întâlnească cu amicii ei la fel de deștepți ca ea, că – pentru ei – este mai important să facă ceva onest decât să simuleze că se simt bine.
Sigur, nu vorbesc în numele tuturor ITștilor, sigur că asta se vede și în IT-ul din România și sigur că sunt oameni și oameni, de aceea generalizarea acesta mi se pare de-a dreptul împuțită, pentru că ITștii au cele mai interesante hobbyuri (uneori, te doare mintea, când afli) și-și cultivă tot felul de pasiuni, de la dans la astronomie, cu tot ce-i între.
Nu, socially awkward este să ai treizeci de ani și să te aștepți ca universul să se învârtă în jurul tău. Sau al nevoilor tale de a ieși în față, în lume.
Pfuai ce m-am enervat…
Coaie, uita-te-n oglinda. Daca overall iesi mai bine decat in avatar, e ok. Daca nu…
‘nuff said
Exact! Subscriu 100%. Am 15 ani de IT si acum ceva luni am vazut un stidiu care afirma ca majoritatea celor cu 10 ani de IT sunt casatoriti cu 1-2 copii. Tocmai am cunoscut pe cineva similar cu autoarea articolului, cu acelasi tip de gindire si era singura la 34 de ani si nu pricepea de ce.
Atat:
noi n-am văzut linkul din articol sau cum?
Daca aia or fi un fel de Sheldon, cred ca e cam dificil sa te apropii de ei…
„Baieti de nota 7 care cauta fete de 10 si cred despre ei ca’s de 11”
Asta este exact citatul definitoriu pentru o femeie care merita sa moara singura, cu uterul uscat, rontaita de pisici vreo doua saptamani pan-o gasesc vecinii pentru c-a imputit scara.
Pentru ca ea la 33 de ani, dupa ce-a dat cu fofoloanca-n popendulatia de „artisti”, se crede de 10. Si autodecalarata educata si filozoafa, cu inclinatii boeme si umaniste, ii trateaza pe potentialii parteneri ca pe trabantul din autovit: „Optic 4/10 mecanic 8/10, necestia verivficare tehnica. ” Haioase apucaturi contabile, n-am ce zice.
Ma, eu sunt un barbat porc, betiv, curvar si misogin, dar am incetat sa dau note femeilor prin liceu. Pentru ca deh…suntem oameni nu sisteme sa le bagi in 3d mark.
Hai sa cerem si parerea femeilor de 21 zic, alea care tocmai au iesit din facultate si care sunt de 9, daca au aceeasi parere. Ca tare am impresia ca pentru ele sde gasesc destui nederanjati sa le scoata la un suc.
Pentru ca, alicand sistemul de judecata al autoarei, astau si ma-ntreb asa:
Ce om de treizeci-si-un pic cautator de nevasta/relatie serioasa/copii , care arata bine, e cultivat si are hobby-uri interesante, castiga ceva bani si are „skill-uri sociale” ar alege una de 33 ca mataluta?
Una de-asta cu multi kilometri de „viata boema” la bord .
Si asta doar ca sa lase la o parte una la fel de interesanta, dar purtatoare de abia 22 de primaveri, cu carnita inca tare si psihicul nederanjat de 1500 de „povesti nefericite de dragoste”, care sa-i faca si doi copii fara Down la o adica…
Pentru ca deh, nu vrea nimeni sa te ia ca o floare neprihanita, ca barbati am renuntat la pretentiile astea. Doar ca vezi matale, de la 16 ani cand incepe sa-ti miroasa a ….echivalentul masculin al catrintei… pana pe la 21-22-23 cand esti buna de maritis ai 6-7 ani in care sa te hotarasti ce si cum iti place, sa tavalesti cati artisti boemi doreste sufletul atat timp cat esti discreta si decenta. Dar daca vrei s-o tii asa pana la 33 si pe urma sa te-ntrebi „unde-au disparut barbatii…” NO, Gudbai si Gudlac.
Da, stiu, sunt un porc misogin si nedrept cu sperantele gingaselor fapturi.
Dar sa vezi ce nedreapta-i viata, cand te trezesti obosita de „relationat” si constati ca-n jurul tau n-a mai ramas decat pleava.
Ciudatii si jigodiile pe care nu i-a mai vrut nimeni, si care oricum te cumpara in ciuda si cu ura ca pe marfa aia cu defecte ramasa in galantar. Aia de „7”.
Mda, am sa vars doua lacrimi in paharul meu de absint de diseara baut dintre sanii inca tari ai uneia care trece prin viata fara sa dea note.
Altfel, doamnele mele, asa cum zicea Shaw, va sigur de toata compasiunea mea.
da’cu sete le mai zici, bre. rezonez cu tine in niste puncte, iar in privinta altora inca râd. Problema gagicilor cu, citez, „multi kilometri la bord” este ca nu vor recunoaste ca au o problema reala in a fi neputinciose in stabilirea un standarde realiste. pur si simplu nu exista destept/frumos/cu muschi sau fara/fute bine si nu se supara cand ai migrene dese/cu masina/salar pe masura etc, toate in acelasi pachet. sau daca exista, sigur te simte de la o posta ce poama esti
De remarcat si subliniat este faptul ca genul asta de atitudine se dezvolta destul de timpuriu, cam atunci cand gagica se prinde de ejaculare precoce a gagiului ei tembel. Si de atunci confunda capacitatea de starni o erectie cu ditamai doctoratul. mare greseala.
Nu de la sete, ba chiar as putea spune ca din contra, de la prea multa bautura mi se trage.
Si problema e ca genul asta de atitudine nu se dezvolta la „divele” pe care l-a ajutat genetica si care, sa fim seriosi, sunt vanate si la 30+ spre 40 daca se intretin.
Problema e ca generatia fetelor crescute cu „sex and the city” si „cosmo” au invatat sa creada ca fiecare femeie isi gaseste alesu’ inimii chiar si binisor spre 40 de ani, si ca merita sa astepta pentru el, sa piarda vremea adunand” experienta de viata”.
Si minciuna asta e destul de nasoala, pentru ca , ce sa vezi, nu toti suntem frumosi si destepti si nu toti ne gasim fericirea ca asa vrea scenaristu’. Daca te prinzi devreme de chestia asta reusesti sa mai recuperezi ceva. Altfel ajungi la o varsta la care cu greu mai inghiti de la partener lucruri de care acu 4-5 ani radeai. Si-asa ajungi sa renunti la un om din motive stupide din categoria : „formless dad jeans”.
Gandeste-te la o analogie cretina, aia cu aparatele foto:
Primul aparat foto digital pe care l-am avut cred ca avea 1.2 megapixeli sau ceva, nu stia dacat automat si arata ca o caramida. Dar era super-tare-frate. Il luam peste tot, aratam poze la prieteni imediat, era misto…
Pe urma am inceput sa invat sa-l folosesc, si am inceput sa am ceva experienta in facut poze, asa ca am vrut un aparat bridge, cu mod amnual, cu alte minuni pe care am stat o saptamana sa-l aleg, pe urma un Dslr, pe care l-am ales intr-o luna.
Ei, acum dupa vreo 15 ani de facut poze vreau sa-mi iau alt aparat, si vreau de vreun an sa-mi iau altul.
Doar ca astept pe ala mai bun, ba ca s-a anuntat nu stiu ce, ba ca scoate firma aia nu stiu ce, ba ca ala are iso mai mare. Citesc review-uri pe net de un an si nu ma hotarasc. Pana atunci fac poze cu mobilu’.
Si la aparate foto e simpla treaba, ai bani-cumperi.
Acum inchipuie-ti prin ce depresie as trece daca si aparatul ar trebui sa ma aleaga pe mine dupa cat de bun fotograf sunt, probabil ca as ajunge inapoi la sapuniera, si ulterior la antidepresive.
Pai cum, eu care ma credeam cel putin Ansel Adams nu sunt mai sus decat ala care pune poze cu pisici pe facebook?
Ideea e ca, daca tot judeci lumea si oamnenii din jurul tau ca pe aparate foto, sa te prinzi care-i maximul valorii tale si sa alegi acolo, altfel ai mierlit-o.
Si-aici e pericolul mare, pentru ca vrem-nu vrem intr-un fel sau altul societatea ne invata ca femeia trebe sa fie frumoasa si sa faca copii si barbatul puternic si sa aiba grija de ea si de ei. Da, sa nu fie o jigodie ar fi mirific dar nu obligatoriu dar nu intra in piramida nevoielor de baza sa citeze din Ayn Rand.
Si egalitatea sociala nu prea functioneaza cand natura zice altceva….
Ba da-te dreacu, ce-ai zis-o p-asta. Si ia zi… sanii aia sunt de silicon sau asa iti alinti tu muntii degetelor?
Nu sunt bre de silicon, sunt pneumatici, cand se mai inmoaie mai bag nitel cu pompa de bicicleta.
Articolul este o tâmpenie. În Seattle găsești absolut toate tipologiile de oameni. În primul rând Seattle este port, deci ai și marinari ca să zic așa. Dincolo de IT, în Seattle ai Boeing, ai Starbucks etc. Și zeci de mii de firme care le oferă servicii. Seattle este orașul care a dat Nirvana și multe alte formații. Viața de noapte din Seattle este super. Nu îți găsești perechea decât dacă nu vrei, pe bune. Bănui că madama din articol voia un milionar din IT dar care să fie exact pe nișa ei. Mno, ghinion de neșansă
„tipuri” ca „tipologiile” e altceva.
Articolul este foarte relevant. Este din perspectiva unei p#@de care vaneaza underfucked. Clar n-are ce cauta intr-un oras unde barbatii liberi sunt in general pragmatici , cauta femei de cordit, pe care eventual sa le cumpere si…cam atat. Bad for her.
Desigur ca din perspectiva ei util este sa gaseasca un vad cu barbati romantici si cat mai prosti si halitori de vrajeli, care sa-i doneze jumatate din banii lor si eventual casa pentru favorul de a o avea, eventual, nevasta pentru un an – doi.
Clar, programatorii de odinioara , nerzi si geeci aveau toate sansele sa se potriveasca profilului cautat, insa , surpriza, pana si programatorii s-au mai smecherit in ultima vreme.
Asta ,e . Munca e grea!
Mâncați-aș spațiile tale, ce ți-au făcut virgulele alea?
Lucrez in industria IT de ani de zile, ca programator. Prefer barbatii din aceeasi profesie pt ca multi sunt pragmatici, gandesc original si pot sa rezolve probleme instant. Si nu in ultimul rand pt ca am esuat lamentabil de fiecare data cand am incercat sa ma combin cu oameni din afara profesiei. Genul ala de intalniri sunt ciudate pt ambele parti, stiu asta pt ca am fost de fata la cateva.
Stereotipul exista, dar, ca peste tot sunt oameni si oameni. Majoritatea au un simt al umorului f direct, dar care nu prinde la toata lumea. Multi nu cred ca diploma face om, aluzie la donsoara din articol cu masterul in filozofie. Daca ar fi sa adaug preferintele personale, o data se dau la o parte cei excesiv de aroganti, cei cu proasta conditie fizica si cei cu probleme de igiena personala IT-ul e plin de barbati valabili. Cu tricouri misto
In alta ordine de idei, stiu ca daca nu merge cu actualul, are balta peste.
Ce-au sărit imediat pooleții ăștia ai tăi de fani.
Femeile sunt nebune, clar, dar din ce scrie în articol în acest caz tipa era îndreptățită.
Tipa probabil are o varsta, si ca orice tipa care scrie online are si un aspect pe masura. Acum, tu daca ai fi un tip interesant cu bani, ce tip de femeie ai invita in oras?
eu as impune o regula in care toti cei ce isi dau cu parerea despre femei si emana judecati de valoare despre ele (incepand de la slaba-grasa, pana la inteligenta-pitipoanca) sa puna poza cu iubita/sotia. Asa s-ar explica multe pareri sau s-ar mai cerne cei forever alone sau cei care stau de mana cu cate o balena de 100kg, dar zic de alta ca e grasa/urata.
Așa, și ce treabă au tipii interesanți și cu bani aici ?
Tipa nu a zis că își caută Făt Frumos. Chiar a zis că nerdul cu care ieșise arăta decent la chip. Numai că vrea unul care nu se îmbracă la 30 ani ca la 13 ani.
Tipii despre care vorbește sunt complet neinteresanți pentru femei, în general.
E naspa gagica
:)) e uimitor cum poate sa schimbe valoarea de adevar a unui articol faptul ca e urata.no sarcasm
Faptul că e urîtă nu e un argument.
culmea e că tocmai bărbații comentează pe tema asta, nu femeile.
Să înţeleg că băbăciunea asta inteligentă şi independentă e frustrată că geekşii cu bani n-o vor?
https://lh3.googleusercontent.com/-0VVZo6oxW0I/AAAAAAAAAAI/AAAAAAAAAAA/FNj3bliyMb8/photo.jpg
No comment…
Mda, generalizari, alte generalizari, plus si mai multe generalizari. Ma intreb, concluziile din articolul tipei se bazeaza oare pe cate intalniri cu baieti d-astia de care zice ea? Zeci, sper.
Generalizarea e condamnabila din oricare directie. Poate este fata mai ciudata si/sau poate a dat peste niste ciudati… Viata insa e complexa si prezinta multe aspecte, precum si nenumarate posibilitati de combinare, astfel ca doar cine nu cauta, nu gaseste (asta mi-a zis-o taica-miu dupa divort, a avut gura aurita, intr-un an ii prezentam deja o noua nora
Un exemplu de poveste reala (coleg de job): absolvent de mate-info, angajat la dep. IT, s-a casatorit cu o tipa de la contabilitate, genul bruneta dragutza, necomplexata de lipsa sanilor, care rade la glume (inclusiv mai deocheate) si se simte bine in pantaloni. El e genul inalt, solid ca dulapul, tacut, tipul de specialist care intelege ce face dar nu prea poate explica nici macar prin analogii complicate. In prezent au o fetitza extraordinara, in clasa a II-a. Nu stiu cine pe cine a pus ochii primul, dar impresia mea este ca el si-a dorit pur si simplu o familie, iar ea la fel. Amandoi vin din familii cu doi si respectiv trei copii (ea). Probabil si limitarea optiunilor si-a spus cuvantul (munceau mult, nici unul n-avea timp de clubbing si alte alea). Anyway, din cate am inteles de la sora lui (e si ea in firma, maritata si oarecum uluita ca natangul de frate-sau mai mic a avut asa noroc), n-au stat prea mult sa rationalizeze treaba, dupa doi ani de relatie isi puneau pirostriile. Se completeaza reciproc perfect: fata vorbeste si stabileste majoritatea lucrurilor, il consulta si pe el in chestiile mai ample, mai si ajusteaza daca e nevoie sau baga o fraza de genul „tu ce zici, cum ti-ar placea?”, la care tipul se cam crispeaza si zice „cum vrei tu” / „cum crezi tu”. Totul e OK cata vreme e lasat sa faca cum vrea el niste chestii (e.g. a vrut si nu s-a lasat pana n-a instalat dozator de apa in casa, l-a cumparat nu stiu de pe unde, degeaba i-a zis toata lumea ca ocupa aiurea un loc bun de un dulapior…). Ea citeste orice-i pica in mana (cartile din colectia Adevarul, venite cu ziarul), el prefera reviste de masini si merge la bere si mici cu alti IT-isti. Pe scurt, relatia celor doi e sumarizata de expresia „fii intelegator cu celalalt si vezi partea plina a paharului, ca acolo e viatza”. Poate nu au ei o iubire focoasa gen Romeo si Julieta, dar sunt impreuna, au construit o casa mare, isi cresc copilul cum pot mai bine, isi traiesc viata si sunt OK.
Deci. doua scurte impresii pe care mi le-am facut din teorie, ca din experienta o sa vorbesc dupa ce cresc mare:
1. La fete conteaza personalitatea daca n-ai cont (baban) in banca, cum spunea Napoleon.
2. Nu intotdeauna alea mai aratoase sint si cele mai bune la pat. Cam cum e cu ardeiul gras de Olanda, comparat cu ala pipernicit din gradina de la baba Floarea.
Sunt mai multe aspecte aici:
1. O pizda care scrie logic cam cum sta treaba, O mica mentiune, cand o femeie vrea ea sa para sincera si-ti zice ea cam ce asteptari are de la un barbat, lucrurile stau cam diferit in realitate.
2. Articolul este despre pizdele din US si despre programatori da (Daca n-am citit/inteles eu aiurea)? O cultura total diferita de a noastra si comentariile s-ar putea sa nu se potriveasca.
Pizdele din US n-au mare cacat de oferit. A, da, se fut repede si fara obligatii, se imbata imediat si a doua zi nu va mai cunoasteti (asta poate fi un lucru bun), insa cam atat. Pe langa faptul ca fizic marea majoritate sunt balene, si comportamental este destul de varza. Sincer, long term nu as avea ce sa fac cu o femeie din US, si nici macar la un date nu prea stiu ce sa vorbesc (poate din cauza ca sunt eu varza, sau poate ca ele nu ofera nimic). Pizdele din US joaca marea majoritate fotbal sau baschet, sau sunt niste balene odioase (grase in sensul deformat nu doar putin plinute), sau unele sunt slabe cu o piele lasata pe ele fara pic de muschi (si aici nu ma refer sa fie culturiste). Ca si comportament, zbiara in gura mare pe strada, nu au nimic feminin in ele, au un zambet fals si o politete de cacat (btw mie nu-mi plac cacaturile de genul „OMG you are soo beautiful”, si aia de fapt e o balena ucigasa). Nu vad emotie in ochii lor, nu stiu sa zambeasca sincer. Daca femeile din US ar fi asa bune, americanii nu s-ar mai duce in Thailanda sa-si aduca thailandeze in US sa-si intemeieze familii.
3. Tipa are dreptate oarecum referitor la ITisti, insa in US trebuie tinut cont de un lucru. US nu e Romania, oamenii dupa job n-au treaba cu nimeni (doar cu familia lor). Daca n-au familie stau in casa. Nu e ca la noi „hai bah la o bere sau un karaoke”, „hai la mine sa bagam un poker, hai la o masa de pranz undeva”, „Hai la vecina sa mai barfim in fata blocului”. Cel putin astia de la munca nu ies intre ei. Deci, gradul de relationare e mic spre inexistent, si aptitudinile de comunicare sunt destul de slabe (inafara de a discuta cacaturi de genul ultimul smartphone ce aduce nou sau cu ce se ocupa ei, nu prea stiu ce sa discute. A te intreaba de pe unde esti si cam atat). In conditiile astea e de inteles de ce sunt destul de varza.
Pe scurt, comentam o cultura total diferita de a noastra, asa ca parerea noastra s-ar putea putea sa nu se pupe cu stilul lor de viata.
arata a 38 de ani deci cauta un programator de 40+. (cobol?)
numai ca unul de 35 cauta o artista de 22…
M-a spart asta cu diploma ei în filozofie :-))))
Avem o femeie nemultumita de barbatii singuri din Seattle. Singuri, dar cu job in IT. Dar de ce nu cauta barbati care nu lucreaza in IT? PENTRU CA CEILALTI NU CASTIGA MAI MULT DECAT POATE CHELTUI EA!!!
Pe mine mă macină următoarea dilemă: oare autoarea ştia în prealabil de Skinny Puppy sau aflase de ei de pe tricoul nerd-ului?
daca ar fi sa ignoram complet cine a scris articolul ala si sa ne uitam la valoarea intrinseca a textului, sunt tentat sa zic ca informatia e 90% corecta. si astia care credeti ca „la noi nu se aplica” va inselati, este la fel de valabil in romania cum este in US, doar ca la o alta scara. lucrez in IT si e plin de 7 care cauta 10 si nu pot oferi nimic mai mult decat faptul ca au un salariu de 4 ori cat media pe economie.
faptul ca sunt la fel de multe sau si mai multe femei care nu au nici ele nimic de oferit e foarte adevarat dar nu intra in subiectul articolului. faceti un efort si ramaneti la subiect fiindca nu putem trata foametea si pacea mondiala in acelasi text.
Lucrez in IT in Romania de 8 ani si situtaia e asemanatoare cu cea descrisa in articol, degeaba va inflamati unii aiurea. Mare parte din It-isti sunt complet neingrijiti si plictisitori ca si clanta de la usa, complet neatractivi ptr femei de un anumit nivel. Singura calitate e ca au bani mai multi decat media dar asta nu-i ajuta cu nimic ptr ca nivelul lor de viata e asemanator unui muncitor de santier, se imbraca la fel de prost, mananca la fel de prost si majoritatea sunt complet autisti social insa cu figuri de mari eminente cenusii. Unii nu vreti sa vedeti realitatea ptr ca va supraestimati grav, traiti intr-o lume a voastra insa refuzati sa va evaluati corect.
@Unknown : nu este chiar asa,lucrez ‘incognito’ si nemeritat in IT/ cu IT-isti ,de 10 ani si destul de multi dintre ei sunt chiar foarte compliant si activi dpdv social life , activitati si pasiuni extra work…acum de ce ma chinui eu prin IT desi nu prea imi place si nu am inclinatii ? Pt. ca e cam singurul domeniu in care cererea de sclavi este mai mare decat oferta si veniturile sunt mai mari…..sa iasa la intalnire si un zugrav/instalator/electrician ceva ,ca este posibil sa fouta mai bine decat un programator care sta 10 ore cu curul pe scan si ochii in monitor….pana mea de tute fane ‘Sex and the city’ ….si ce scria distrusa asta se aplica perfect gastelor de la romanica,aud zilnic discutii de fete batrane care il asteapta pe Mr Big …coae,ele vor sa aiba si bani,sa fie si destept si frumos ,sa le duca si in excursii exotice,sa manance doar la restaurant ,sa aiba si o casa frumoasa sau sa o cumpere el si sa o ‘decoroze’ ea .. am auzit zilele trecute 2 chestii care mi-au placut : „Ce intervine dupa un anumit timp intre un barbat si o femeie ? Realitatea….” si „Inainte femeile gateau ca mama,acum beau ca tata …”
@unknown: nu prea vad asta, barbatii in general evalueaza onest femeile(si banuiesc ca o fac si in ceea ce-i priveste), femeile sunt alea cu pretentii dincolo de orice inchipuire.
Ia d-aici studiu okcupid, intelegi tu graficele daca esti pă IT si matematici
80% dintre barbati sunt considerati „sub medie” pe ceva ce e modelat perfect, demonstrabil, de repartitia normala
Sunt de acord si cu voi intr-o anumita masura, aveam ca hobby agatatul asta de „pizde”, stiu foarte bine ce vor si ce asteptari nerealiste au mai ales alea de 30+ care o iau razna dupa o anumita varsta, sunt ca oaie aia din miorita „gura nu-ti mai tace nici iarba nu-ti place”, cred c-as putea sa scriu o dizertatie despre chestia asta. Dar ma rog, asta e alt subiect care s-a tot dezbatut pe blog.
Aici e totusi vorba despre genul ala de IT-isti care nu au nimic de oferit dar au pretentii si figuri. Contrar parerii multora nu poti atrage femeile doar cu bani cand tu esti varza social, orice femeie ok te va ignora ptr ca statutul tau e unul inexistent, iar ele asta vor. Nu e o problema atata timp cat n-ai pretentii si incerci sa ai tipe de nivelul tau, insa femeile care sunt considerate peste medie o sa vrea parteneri pe masura, iar It-istul ala tipic cu ochelari sau cu doua tricouri in garderoba si orgolii pana la cer pur si simplu nu se incadreaza. Stiu, nu e corect, intr-o lume ideala tot ce conteaza ar fi personalitatea, asta e, viata nu e dreapta insa daca vrei sa joci jocul asta trebuie sa te adaptezi sau o lasi balta, lamentarile sunt inutile.
@unknown
Bun, dar cati dintre astia nu-si cunosc lungul nasului? Cam toti pe care ii stiu sunt casatoriti undeva in gama infirmiere-asistente-doctorite midrange complet potrivite intelectual si ca aspect cu ei. Inventezi o neadaptare a asteptarilor la barbati, hai it-isti, destul de aiurea.
Stiu foarte putini „nerzi” de astia care sa nu se evalueze corect. Unii chiar sunt Richelieu++.
Ar mai fi o chestie: esti femeie, nu? Pentru ca, dincolo de alta generalizare, cu asta merg la sigur. Doar voua va pasa de carpele alea ca si cum ar insemna ceva
E femeie sau radu f. alexandrescu