Un profesor englez sesizează Universitatea Oradea că o profesoară angajată acolo i-a plagiat o carte. Comisia de Etică a Universității acționează prompt:
Deşi fapta ei era una cât se poate de gravă, iar Martin Hollins a sesizat Universitatea din Oradea, în dulcea tradiţie „sorbonicească”, Cavalu s-a dovedit de neatins: Comisia de Etică nici n-a cercetat-o, pe motiv că… n-are cartea englezului! Eticienii Universităţii s-au rezumat să caute cartea lui Hollins în biblioteca din campusul studenţesc. După ce n-au găsit-o acolo, nu au catadicsit să o cumpere de pe internet, unde era disponibilă, nici măcar n-au cerut-o autorului original, ci s-au rezumat să închidă rapid ancheta, pe motiv că n-au cum face o verificare. (sursa)
Ăștia sunt ăia care fac scheme prin ministere, care sunt întrebați despre chestii, care ne explică de ce elevii nu vor să învețe, care ne explică importanța educației. Nu doar plagiatoarea, ci și isteții care au acoperit-o.
Și de aici vă prindeți care e faza cu programa școlară, cu inspectorii școlari, cu tot ce vreți legat de învățământ. Nu se va schimba nimic cât timp leprele astea sunt în posturi de conducere. Nimic. Se va petici, se vor acoperi unii pe alții și se va merge așa.
poate au avut fix aceleasi idei?!?!
oamenii mareti gandesc la fel…sau cum era…
Cand eram in facultate, acum 15-20 de ani, profii ne puneau sa traducem din germana capitole din carti si le inserau in cartile scrise de ei. Fara sa corecteze mare lucru.
Asta in cazul in care va intrebati de ce in industrie inca se folosesc acronime engleze (EBITDA, EBIT, FCF) in loc de limbaj economic neaoș.
Pentru ca oamenii care ar trebui sa modeleze limbajul economic sunt niste lepre oportuniste.
Ii detest.
chiar, cum se traduce „cifra de afaceri” ?
Limbajul de specialitate/unii termeni tehnici Mai bine raman netradudi. Cred ca orice economist stie ce e EBIDTA. Daca schimbi in romana cum suna?
Dar avem termeni pentru ebitda ebit si fcf si in limba romana. Problema ca nu sunt cunoscute/utilizate si de, sa zicem, non-specialisti. La fel cum nici eu nu stiu care e echivalentul in romana pentru nu stiu – ARIMA. De ex EBIT (earning before interest and taxes) == rezultat din exploatare, FCF = fluxul de trezorerie.
Gatlegau, nassuflete, deperetefrecatoriu etc, de ce sa folosim cuvinte straine cand avem echivalente romanesti.
Pentru că e mai cool să fii student sau corporatist analfabet și să vorbești într-o păsărească de multinațională. Dai bine in fața ălora de trag la șaibă și a lu mă-ta, când te duci la Slatina in vizită și te vede ca pe un poliglot și te intitulează Luceafărul de la Găneasa.
În rest, pula mea, oameni triști.
@mrcdl
„chiar, cum se traduce “cifra de afaceri” ?”
Bussiness number.
Cu placere
decanul facultatii avea o carte din capitole copiate din alti autori. peste vara a mai adaugat un capitol ciordit si a scos o noua editie. la examen a dat fix din capitolul nou. cei mai multi habar nu aveam de el. eu am copiat de la o colega care avea cartea noua la ea, am scris cuvant cu cuvant de pe lucrarea ei. eu am luat 7, ea a luat 4.
E si multa, incredibil de multa lene, dezinteres si durere-n cwr. Nu doar la profi ci cvasi-generalizat in intreaga societate.
La cat de religios si marcat de exceptionalism divin se pretinde, cred ca romanul are un aranjament special si unic cu Inaltul Comandant: spre deosebire de ceilalti semeni de pe fata Pamantului care trudesc si se caiesc (n.b. desi suna similar e complet diferit de ‘se coiesc’) in viata asta pentru a se bucura de linistea si roadele imbelsugate ale vietii de apoi in vastele si luxurioasele dependinte ale Inaltului Comandament, romanii au ales fix invers, pe principiul ce-i in mana nu-i minciuna: Sefu’ lasa frate, da-ne noua in viata asta luxu’, lenea gandului si a faptei precum si trezitu’ tarziu si sa moara Bibi de nu rupem osu’ cand ne bagi matale in schimbu’ doi.
Iar cand vedeti (ex.) bemveisti gonind pe langa coloana, pe contrasens, peste linia continua, in curbe fara vizibilitate cu un trocaret care a vazut si zile mai bune acu’ douascinci de ani, sa stiti ca n-o face de jmeker.
Pur si simplu se grabeste la servici…
Lasa draga, doar n-a dat in cap la nimeni.
Si uite asa se ajunge aici …
turnover
@GoGu acum spune-mi și cum se traduce ”net superior”.
Tot codul dintr-o carte de programare in linux pentru retele de la polirom, a unui mare prof de la cuza iasi, era luat de pe net din doua clasice fisiere server.c si client.c care circulau cu (c) din anii 90. Textul care le acompania era atat de prost tradus si ne-adaptat, incat te bufnea rasul la unele cuvinte gasite cu thesaurusul in fata probabil. Eu am trecut pe acolo prin 2005-6, nu era nicio atribuire, nimic. Am inteles ca in anul 3 anumiti studenti erau pusi sa traduca textele din afara pentru „extra credit”, dar nimeni nu primea nici macar atributie. Jeguri au fost, jeguri sunt, jeguri vor fi.
Universitatea din Oradea e praf. E patronata de Universitatea din Cluj, alti autosuficienti cu aere de mari cunoscatori. Un colos cu mii de posturi foarte bine platite, cel mult un sfert meritate. 16 ani a fost rector Marga, deci fara cuvinte.
Nu cred ca Marga, eventual prof. Marga merita oua clocite. „Pe vremea mea” era foarte apreciat de catre studenti. E pacat ca ne distrugem valorile. Ca a facut politica.. sau a ales calea normala a anilor ’90, adica PNTCD, partid mare, de stanga interbelic, nationalist, a trecut apoi la PNL, cand gasca Constantinescu efectiv nu a stiut sa lupte cu PDSR, nu merita deloc sa fie hulit. Putina lume stie ca literele din Cluj stau in cladirea aceea, ca prof. Marga, gratie diplomatiei lui, a reusit sa-l acapereze pe Papa Ioan Paul al II-lea. Si asta e doar o chestie mica.
Universitatea din Oradea, ca si cea din Baia Mare, ori Goldisul din Arad sunt pe acelasi calapod. Democratia le-a dat ocazia de a se transforma din IP3 in invatamant superior.
* universitatile astea au aparut ca ciupercile dupa ploaie si din cauza negocierilor de aderare la UE. Era acolo un procent de romani care trebuiau sa fie absolventi de invatamant superior.
** Marga a fost un student simplu, a stat in camin, nu e nomenclaturist. Iti da Vali emailul si discutam despre valorile clujene. Nu sunt din aceeasi generatie, doar i-am avut profesori.
Tot prin faculta, pe vremea cand era mai usurel cu manualele, am facut rost de un manual de afara… Si nu stiam de ce mi se pare cunoscut ce citeam in el (doar era prima oara, nu?). Well, traducerea sa (nici macar adaptata, cuvant cu cuvant era) fusese transformata intr-un manual „scris” de unul dintre profesorii care ne predau… Well…
La Universitatea din Suceava nu a fost așa. I-au retras lui Bratu toate titlurile profesionale și l-au coborât până la gradul de asistent.
Plus penalizări salariale.
o fi zis el ceva sau a suparat pe careva… asa ceva… nu se face!
Păi cum mă?
Că avem colegiu national de apărare, avem o grămadă de doctoranzi în securitate națională, suntem țara cu cei mai mulți agenți secreți și spioni pe cap de vită furajată. Nici măcar Assad și Fatah Al-Sisi nu au atâția angajați. S-au umplut de diplome, ca mine de sculament.
Bine, știm toți că cei mai mulți sunt niște cretini ajunși acolo pe obediență, relații, pupat în cur, făcut muie și saturat de pizdă, dar e altă poveste.
Spionii adevărați, oamenii talentați și profesioniști, se aleg și se cern automat de ocupanții de scaune și Geims Bonzi prin natura meseriei, talentului și muncii.
Avem și din ăștia cu grămada, că nu e ușor să exiști pe aici, cu Rusia la graniță, o Ungarie deraiată și ostilă, o Ucraina agresivă și anti- românească, o Serie prorusa declarată și la sud ditai tarlaua de castraveți.
@Ionu
acolo e pericolul că se întoarce Ștefan cel Mare în mormânt și nimeni nu vrea să riște
„Cărți din cărți se fac”
raiul
Asta e la lvl 1. Majoritatea se folosesc de lucrari de licenta, master, proiecte ale studentilor ca sa incropeasca si ei o carte acolo… sa nu zica lumea ca ei nu fac (cercetare ) nimic.
Cum zicea cineva de curand: aia de la Harvard si MIT sunt cautati de companii pt consultanta. Pe astia cine dracu ii cauta?
Nu știu, boss.
Că știu un profesor universitar, mare cunoscător automatizări industriale și săracu e prost de pute, vai morții lui.
Mai multe știam noi, foști ospătari, sudori, contabili, foști mecanici auto, decât știa el în materie. Și zelos așa, cu o greață maximă, ne explica că niște oameni fără studii superioare, nu prea au ce căuta să facă ce făceam noi, că nu știu ce ne lipsește.
Bossule, avem linii montate din România până în Maroc, cu escală în Spania și Turcia.
Funcționează, se produc pe ele, oamenii sunt mulțumiți de prestații, treabă merge, patronul ne-a dat salariile, firma încasat și a primit alte contracte. Ce e în neregulă? Ce nu îți dă? Și asta cu niște oameni fără studii superioare în inginerie, dar băieți isteți, cărora nu le-a fost oferită șansă anterior. Un jegos.
pe mine s-a suparat profa si mi-a dat 6 la licenta cand s-a prins ca i-am copiat pasaje intregi din carte, in loc sa fie flatata ca o imit
Un ospatar si un contabil au automatizat o linie industriala fara ajutor de la profesorul lor.
Era o marmota intr-o reclama. Invelea ciocolata
@ Pablo
Fix așa, cât profesorul ăla e un idiot. Venea prin firma pentru niște combinații pe care le avea cu patronul, dar în loc să își vadă de căcaturile lui, emitea păreri.
Suportul tehnic pentru cazurile când era nevoie, ne era oferit de inginerii cu experiență, nu de ăla pe care îl pomenesc.
Ăla doar o ardea superior față de niște unii care munceau. Deci?
Unde ar fi problema?
Sa vedeti inainte de 89 cum se traduceau carti tehnice rusesti…
ia uitati ce zicea Titu Maiorescu despre universitatile fantoma, fie ele de stat sau private, care aveau sa explodeze in Romania dupa 1989:
„forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură. Și, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o școală deloc decât să facem o școală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii și neonorați ai unei asociațiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranță în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secțiunile lor, cu ședințele solemne, cu discursurile de recepțiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea științifică ce singură le dă rațiunea de a fi“
Sunt prea multi profesori universitari la mia de locuitori. Nu ai de unde sa scoti atatia oameni de valoare in tara asta care sa fie in stare sa faca un doctorat sau sa scrie o carte.
la fel ca si foarte multi generali si colonei la mia de soldati ……….. peste tot e ca in armata : facuti la ,,apelul bocancilor”.
Ironic, pentru că universitatea care îi poarte numele e o mizerie, fabrică de diplome.
Deci dacă vrei să faci un articol critic pe tema plagiatului e suficient să îl plagiezi pe Titu Maiorescu. :))
Acum se plagiază folosind AI, iei textul original pe care vrei să îl copiezi îl bagi într-un soft de generat articole folosind AI și softul îți generează un articol nou sau mai multe folosind cuvinte și idei din textul inițial, nu mai seamăna cu nimic din textul original, se păstrează ideea originală daca dorești dar poate fi și asta modificată.
Probabil o să dureze pâna se prind și profesorii daci cum funcționeaza chestia asta.
Problema cu plagiatul, ma rog, cu ciorditul, in Romania este ca cei care o fac neantizeaza fenomenul incat isi pierde orice valoare negativa.
„Haide ba, ce mare lucru, am copiat niste pagini ale aluia, ce, am dat in cap ? Crezi ca ii pasa, ii produc eu vreo paguba, i-am bagat mana in buzunar, i-am dat foc la casa, ce atata exagerare ?”
Pe principiul „it’s not real if you can’t touch it”.
La fel si cu furatul de texte din social media, fara credit, fara nimic.
„Ce mare lucru, ce va isterizati in halul asta ?”
In interiorul sistemului e mai groasa situatia.
Niciunul din dinozaurii astia scoliti in anii ’60 si ’70 nu poseda macar conceptul de „proprietate intelectuala”, li se pare un moft, ridica din umeri si intorc capul.
De la profesori la politicieni, toate relicvele astea traiesc intr-o lume paralela din care reactioneaza maxim cu scarba la orice a aparut in Occident in timp ce ei erau ocupati sa nu faca nimic util pana la Revolutie.
Și câte lucrări de grad didactic, disertatii, doctorate și licențe bune sunt vândute de către facultăți unor terți.
Exemplu: dizertație susținută la Bacău, găsită la Galați.
MAjoritatea doctoratelor sunt plagiate. Nici nu vreau sa ma gandesc la lucrari academice, articole in reviste, carti, etc. Eu ma mir ca ne-au recunoscut facultatile si universitatile peste hotare.
Păi altfel cum poți face 2-3 doctorate în 4 ani, ca Simonis, cînd alții pe afară își storc creierii 5-6 ani pentru unul?
LOL. Luați de-aici dacă vă plac universitarii din Oradea. Carte publicată la Editura Universității din Oradea (2011) – s-a-nțeles?
Google mail has detected that you intended to attach a file („luat de-aici”) but you forgot to attach it. Do you wish to do so now?
#aiuitatunlink
Oradea era păstorită de un rector plagiator grupa mare.Așadar nu e de mirare că nu l-au sancționat.
@Gabi: link-ul e mai jos, n-a fost încă aprobat comentariul.
cât de jos e linkul? ne aplecăm ca la ghișeu? unde ești tu Eftimie, Doamne ?
„s-a-nțeles?”
absolut nimic.
Link la comentariul de mai sus.
Să moară gibilan, nu puteai să dai reply la propriul comentariu? Bine că nu ai pus link-ul în alt articol, sau chiar pe alt blog.
@ubercool: mai uită omul.
E cu tulburări de personalitate, nu mersi, le am pe ale mele
Am terminat inginerie mecanica. O amarata de profesoara, automatizari industriale era materia, cand ne preda, defapt copia dintr-o carte teoria cat si exercitiile matematice complexe. Am contrazis-o o data ca, copiase ceva gresit, si bineinteles m-a dat afara si m-a facut prost, cum adica o corectez eu pe ea. La examen ne-a pus sa învățăm mecanic teorii si formule aiurea, iar cele de matematica le corecta avand deja rezolvarea dintr-o oarecare culegere. Practica bineinteles ZERO, vorbim de automatizari industriale și robotica, unde implementarea in practica a solutiilor ar fi trebuit sa fie baza. La master in Sheffield UK, am ramas uimit ce se facea acolo la cursuri si practica si ce se facea in Romania. Practic o amarata ce habar nu avea ce cauta acolo, se juca de-a profesoara pe un salariu de 4000 euro. Ma unge la suflet faptul ca platesc zero taxe in romania
Heh. Mare dreptate ai.
Când te duci in fabricație și clientul zice ăsta e planul, asta e tarlaua, astea sunt studiile mecanice, asta este padurea de ABB-uri. Spor la lucru, băbăeț. Și îți aduci aminte de cursurile predate de doamna profesoară, cu aplicabilitate 0 pe teren. Sunt bune teoria, matematica cu aplicabilitate practica, geometria, că mi-am rupt capul de ele și nu înțelegeam și m-am întors la manuale.
Dar oamenii sunt teoreticieni proști, că nu discutăm despre oameni cu experiență în companii, cu contracte de consultanță, cu proiecte și instalații realizate, cu coordonare de șantiere unde să învețe și să se lovească de probleme. E ca învățatul condusului pe simulator. Hehe, ce mui și înjurături, ce certurile dreaq aveam cu inginerii care făceau simulările off-line și niciunu nu avea experiență pe teren 0.
Ne cereau backupurile la ceea ce făceam, să vadă și ne sunau sa ne spună că nu e bine, că nu așa trebuie să facem, că ce ne batem joc de ei și îi luăm de proști?
După o lună pe teren, cu calculatoarele la ei și modificând lângă noi, s-au lămurit repede băieții și am accelerat munca foarte mult.
Și ce ziceam noi de oameni care știu ce fac?
Pe mine m-a luat gura pe dinainte si l-am corectat pe proful de DCE (dispozitive sicircuite electrice) care mai era si decan.
S-a oprit, s-a uitat 3 table mai inapoi, a stat 2 minute apoi s-a intors spre mine si m-a privit lung.
– Da, ai dreptate!
Si asa am trecut eu DCE-ul.
@GoGu: Draghici?
@maxp, a ajuns Drăghici decan? 😳
Exista softuri de verificare a plagiatului si in universitățile din Ro, nu știu insa ce fac cu ele. În alte tari iti verifici si tu lucrarea prin soft de tip turn it in pentru procentul de suprapunere înainte sa o predai efectiv, direct pe site-ul universității (mba în UK, INSEAD in Franta). Va exista ceva suprapunere și e greu sa nu iti autoplagiezi ideile/argumentele (identifica si articolele tale mai vechi nepublicate), dar un 5-7% e rezonabil. Tipa de la Oradea avea suprapunere de peste 60%. Faptul ca nu se cumpara/nu se folosesc aceste sisteme la noi e dovada clara a unui sistem corupt în care ne prefacem ca ploua.
Ca idee, cartea lui Hollins (care a fost plagiata) e publicata de Oxford University Press, nu la o editura de la parter de bloc, astfel încât sa spui in sec 21, tu, ca Universitate, ca nu ai acces la ea în format hardcopy sau online e ridicol.
Daca in Afganistan coruptia este mult mai mare ca in Romania parca incep sa-i inteleg pe talibani de ce le-au pus gand rau profesorilor, medicilor, judecatorilor, politistilor. Nu, nu are legatura cu Coranul si nici cu faptul ca talibanii sunt needucati.
Ted Talibanii sunt studenți, e normal să nu le placa profesorii :))
Universitatea din Oradea e o glumă proastă pentru denumirea de Universitate.
În multe cazuri sunt studenți mai bine pregătiți decât profesori și asistenți care o grămadă sunt angajați prin rețele de relații de pe vremea clanului Maghiar care o păstorea efectiv ca pe propria feudă.
Universitatea din Oradea face diplome „la chiuveta” de peste 20 de ani. Oamenii din zona ii spun Sorbonica.
Oarecum off topic:
La liceul Traian Vuia din București, profesor Niculina Năstase face public shaming cu elevii vaccinați, în râsetele celorlalți colegi nevaccinați.
Ce pretenții să avem de la școala din ro ?
La fel cum, la Universitatea București, programul „face shaming ” (vorbiti în supapă mea românește) cu nevaccinatii, în corul de râs al înțepatilor.
Traian Vuia, această pepinărie de mari valori ale României. Un adevărat centru cultural al Bucureștiului, împreună cu liceul Dacia, probabil.
Din pacate in Romania plagiatul nu este o infractiune.
Ar trebui etică și integritatea academică predată mai devreme și cum trebuie.
ma laud si eu la brasovean pe blog ca am terminatul masterul online/distance learning la Universitatea din Birmingham. program full, 60 de credite. proful coordonator al dizertatiei mi-a zis ca plagiatele se intamplau si la univ de renume din UK, in spatele usilor inchise. anumiti profesori traduceau aproape mot-a-mot lucrari obscure din….*drum rolls* tarile din Europa de Est, care nu erau trecute in nici un sistem international, aveau facultati no name, in schimb subiectele abordate si cercetarile efectuate erau ‘top notch’.
eu am incarcat lucrarea in softul Turn-It-In, apoi in functie de procentajul de plagiat identificat, puteam trimite mai departe la comisie. daca ai un procentaj mare, tre sa scrii o justificare comisiei. si britanicii iau foarte in serios orice incercare de plagiat, chiar si 5% din lucrare…
universitatea din oradea (în forma actuală) a fost concepută la începutul anilor ’90, având în spate cele mai bune intenții, dar construcția a avut baze etice mai mult decât îndoielnice. a fost o reflectare 100% a tranziției în plan educațional. eșafodajul a început să se clatine pe la jumătatea anilor 2000 din cauza abuzurilor și a încălcării flagrante a deontologiei. acele bune intenții au fost uitate și o mână de oameni au transformat-o într-o fabrică de bani și pseudotitluri academice. însă treptat s-a consolidat un eșalon secund, format din doctoranzi, asistenți și câțiva profesori, care aveau o cu totul altă perspectivă. de asemenea, la nivel managerial s-a încercat desprinderea de vechile practici, însă nu a fost atât de ușor. în prezent aceste practici prezentate aici au cam dispărut. acel eșalon secund, format pe cu totul alte baze etice, e din ce în ce mai prezent iar din vechea gardă sunt tot mai puțini. sunt greșeli majore de gestiune a acestor probleme și din păcate foarte multe lucruri bune care se fac în prezent sunt neglijate. și oarecum pe bună dreptate în acest context, nu pot fi scuzate aceste practici (inactivitatea comisiilor de etică, etc). dar e greșit să evaluăm global ce se întâmplă acolo. ce-i drept, pe seama rezultatelor se va schimba imaginea și nu altfel.
Eu am avut discuții prin clasa a 9-a legat de comentarii cu „ce a vrut sa spuma autorul” în cazul unei poezii.
Un imens kkt. Autorul poate doar a considerat ca „luna” rimează cu „buna”. Nu ai de unde sa știi ce a vrut sa spună autorul. Avem gândiri diferite.
Educație de cacat bazata pe memorie și nu pe logica. Din acest motiv sunt copii eminenți care se angajează la mega sau lidl.
Vina nu e a copilului, el face ce e învățat. În loc sa fie educați spre a găsi soluții la orice, ei sunt educați sa tina minte. Creierul trebuie antrenat altfel.
În cazul meu, un „batran” mi-a explicat ca nu exista probleme, doar situații.
Dacă le privești în cheia asta, toate au rezolvare.
Nu contează ce a vrut să spună autorul, ci ce crezi tu că a vrut să spună. Ce înseamnă acele cuvinte pentru tine, că ăsta e scopul unei poezii, așa cum e și un tablou, de exemplu. Sigur, e ceva subiectiv și nu ar trebui notat după o grilă, dar asta e altă discuție.
„-Probleme, bos?
-Nu, doar soluții.”
Sabinache, „Umbre”
Suces!
M. Graπni
https://www.aktual24.ro/suces-urarea-agramata-transmisa-de-maria-grapini-lui-marcel-ciolacu-dupa-ce-noii-ministri-psd-s-au-instalat-la-palatul-victoria/
Păi ce credeți voi, bă, că aia din comisia de etică sunt mai breji? Aia de a fost prinsă cu plagiatul cred că le-a spus-o direct: dacă mă futeți vă fut și eu! Sau ce, credeți că nu se au la mână unii pe alții?
Cand apare pe researchgate lucrarea unei amice de doctorat, iti dau link cu sa zici o parere off the record, daca ai chef.
PS: este cu influensări si este lucrata pe bune