Un corolar al primei jumătăți a anului a fost că degeaba stau companiile cu banul la ciorap dacă doresc să facă vânzări, că publicul are nevoie să îi fie reamintit de iaurtul X sau de mașina Y. Și baierele pungii s-au deschis un pic și motorul economiei a simțit un pic de viteză.
În a doua parte, lucrurile s-au complicat un pic. Oamenii de afaceri ar descrie în două fraze acțiunile guvernului: șanse ratate și fuga după bani.
Prima se referă la lipsa unui program coerent de investiții ale statului, de atragere a banilor europeni și încurajare a investițiilor de către persoane private, care preferă să stea cu banii la ciorap, nici măcar în bănci, pentru că nu văd o înlesnire și un ajutor în a crea oportunitatea pentru taxe și locuri de muncă.
A doua se referă la asta: s-au înmulțit controalele și amenzile la companii care deja își plătesc dările. Și aici există variații și metode. Dacă statul are de dat bani companiei, se face un control și se dă o amendă care să fie echivalent cu suma datorată. Dacă firma are datorii prea mari, nu se blochează conturile, că există șansa să nu mai plătească deloc nimic. Pentru inundații se pregătesc de confiscat mărfuri din angro-uri, ca și în anii trecui. Și alte tertipuri.
Bottom line: se merge la cota de avarie, se opresc investiții nenecesare, se cumpără mașini mai ieftine (asta poate fi o veste bună pentru Dacia), se plătesc oamenii mai puțin și așa mai departe. Context în care se fac proteste pentru opritul investitorilor străini.
“shutdown” via shutterstock
Ocean a cumpărat Real. Acum nici furnizorii de la Real nici cei de la Ocean nu mai primesc bani, cica trebuie cash pentru reamenajări. De fapt, ce a cumparat Ocean?