Doi polițiști au bătut un om până la moarte și 2008 și procesul abia acum s-a încheiat. Pentru că suspecții nu au recunoscut și atât a durat. Nu există o logică sau o explicație, atât durează un proces în România.
Șoferul care s-a suit într-un camion plin de bușteni și a omorât doi oameni a fost condamnat în primă instanță la doi ani și jumătate. Doi oameni, doi ani și jumătate. Dar de ce naiba a durat 3 ani să trimită dosarul în judecată?
Un polițist și un jandarm au fost condamnați cu suspendare după ce au omorât în bătaie un om fără adăpost. Toate demersurile au durat doi ani, iar sentința nu e definitivă.
Un proces câștigat după 7 ani de amânări de un cetățean a cărui casă e umbrită de un bloc imens construit lângă nu e definitiv, pentru că justiția a admis o situație pe care nu o admisese anterior. Și mai durează niște ani. La Cluj.
Un accident petrecut în vara lui 2015 duce la arestarea șoferului în toamna lui 2016. Ancheta sau naiba știe ce a durat un an și jumătate. Procesul nu a început.
O anchetă pentru mită s-a terminat în 12 zile.
Acesta este sistemul juridic în România. La primul termen de judecată te prezinți și spui că nu ai avocat și se amână cu 3 luni. După care ceri schimbarea încadrării, a judecătorului, a orașului și tot așa. Și trec ani. Ăsta e motivul pentru care, de multe ori, nu vrei să apelezi la justiție când ți se face o nedreptate, că durează ani buni până să se dea o soluție. Singurul proces pe care îl țin minte că s-a petrecut rapid a fost cel al lui Dan Voiculescu, în care judecătoarea a dat termene o zi după alta, cum e normal. Să nu uiți ce s-a judecat ieri. De ce are nevoie un gog de 3 luni să își găsească avocat? O săptămână e de ajuns. De ce naiba durează o cercetare doi ani?!
Pentru ca la 1 zi de sedinta de 30 de dosare, e nevoie de o saptamana intreaga de hartii, proceduri etc, astfel incat 4 zile muncesc si judecatorul si grefierul de gafaie. (fara sarcasm)
Pentru ca judecatorul si grefierul lucreaza tot ca in 1956: cu hartoage scrise de mana, nu cu PC, nu cu formulare care se completeaza singure, nu cu baze de date. (tot fara sarcasm)
@Leo: Gresit! Si ca in ’56 cu hartogaraie completate de mana si cu baze de date completate de mana. Ai fost pe la Posta Romana de curand?
Cand voi fi batran, stiu ce fac, devin asasin platit, scapi mai repede dupa o crima decat dupa ce vinzi leustean sau cartofi pe trotuar .
grija mare sa nu asasinezi politicieni. Risti sa devii erou.
procesul lui Voiculescu (ala scurt) n-a fost in prima instanta (pe fond).
Ala lung a durat ani de zile ca tot ba intra in Parlament, ba demisiona si se tot muta procesul de la un tribunal la altul luand-o de la 0 de fiecare data.
Pe vreamea lui Iliescu justitia mergea ceas. Vezi cel mai scurt ‘proces’. Se lucra si de sarbatori legale pe atunci.
Super replică! Jos cu pălăria! 👍👍👍
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/unul-dintre-cele-mai-vechi-cazuri-ale-dna-100-de-termene-pentru-dosarul-retrocedarilor-din-constanta-rechizitoriu-622235.html Amintim că acest dosar este unul dintre cele mai vechi cazuri instrumentate de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi care încă se află în prima parte a judecăţii. Cauza a fost trimisă spre soluţionare Curţii de Apel Bucureşti aproape de finalul anului 2008.
Deci de aia zic cei de la televizor mereu : ‘Daca va fi găsit vinovat, suspectul riscă…..’ Pentru că procesul durează ani și scapă între timp. Ordinarii..
Eu ti-am spus, la articolul in care laudai justitia sub Johannis, ca justitia nu inseamna cele cateva procese cu expunere media, ale unor politicieni care oricum nu conteaza pentru big picture.
Justitia este nedreapta si nu merge pentru oamenii mici, adica in 99.9% din cazuri.
Asta nu inteleg toti dezorientatii aia care striga lozinci cu DNA si coruptia ucide.
Sa va fereasca toti zeii sa ajungeti in justitie, pentru ca acolo o sa vedeti ce inseamna nedreptatea.
Toti sunt egali in fata legii, dar nu toti ajung in fata legii.
@mdeep Vai si amar de tine!
Ajungi „in fata legii” pentru un proces de stabilirea custodiei unui copil, pentru plata pensiei alimentare, de succesiune, sau, cum a fost exemplul de mai sus cu blocul construit aiurea, si atunci mori cu dreptatea in mana.
Zi-mi sincer, ai iesit in piata cu telefonul si ai strigat din alea „dure”?
Astea penale dureaza 8-10 ani. Alea civile pot dura si 15-20.
Probabil pe viitor se vor intinde pe generatii.
procese cu mafia retrocedarilor: 10 ani si faliment personal. practic, am „murit” cu legea in brate.
Poate conteaza si faptul ca un judecator are cam 550 de cauze pe rol in fiecare an (date din 2014, sursa: https://www.avocatix.ro/articole/o-decada-de-justitie-romaneasca/ ). La volumul asta de munca si considerand ca tot in acelasi an, Romania avea 4204 judecatori (aceeasi sursa), poti sa iti faci o idee cam ce e fiecare jude.
N-am auzit de vreo initiativa sa creasca numarul de judecatori, de tribunale, de procurori care sa investigheze… Insa ceva e chiar interesant ca o concluzie la postarea ta: Orice masura de imbunatatire a sistemului ar trebui sa plece de la un indicator gen „timpul mediu de rezolvare a unui dosar” in justitie, unde rezolvare a trebui sa insemne decizie definitiva.
Parerea mea.
Eu inca astept sa fie a doua infatisare la apel. Pana acum s-au miscat rapid, „doar” 3 ani pentru 8000 de lei… ma gandesc ca nici nu se doreste; asa daca o lalai 4-5 ani majoritatea mor, firmele intra in faliment, altii pleaca in strainatate si nu mai vor sa auda de aia 2000 de euro datorati de diverse institutii.
Acum 7 ani nu am fost atent in trafic si am acrosat un motociclist. Nu a fost grav, a avut doar o glezna luxata. Permis retinut, deschis dosar de vatamare corporala din culpa, tot tacamul. Asta se intampla in martie. Timp de mai bine de 1an am mers luna de luna la parchet + politie rutiera pentru prelungirea dovezii de circulatie. De fiecare data cand intrebam, „dosarul este in lucru”.
Intre timp, omul pe care l-am lovit a depus plangere impotriva mea, fiindca asiguratorul meu (Generali) nu misca un deget pana la finalizarea anchetei. Asta mi-a intarziat „cercetarea” si mai mult.
Undeva prin iunie anul urmator, primesc prin posta decizia de neincepere a urmaririi penale, urmand a ma prezenta la politie sa imi recuperez permisul. Hartia respectiva era datata undeva prin aprilie. A durat doar 2 luni ca acea hartie sa ajunga de la parchet la politie si de acolo la mine. Secolul luminii la romani.
Iar conform noului guvern, cand in sfarsit se ajunge la inchisoare, condamnatului i se da drumul ca e nu mai e loc…
nu stiu ce sa zic… eu am un proces inceput din 2011 pentru un domeniu cumparat de mine legal, nu am incercat sa-l vand sau prostii dar ma rog, un neica nimeni a decis ca acela domeniu trebuia sa fie disponibil pentru el cand s-a hotarat el sa-l cumpere. Dreptul lui sa ma dea in judecata.
problema e ca din 2011 am avut prima hotarare in martie 2016 in conditiile in care nici eu nici cel care m-a dat in judecata n-am contestat nimic, doar si-au declinat instantele competentele pana am ajuns la inalta curte care a hotarat ca prima instanta sa judece.
si din martie 2016, suntem in martie 2017 si nu avem motivarea ca sa facem apel sau ce se face dupa prima hotarare. 6 ani! pentru o chestie uber stupida.
sincer ca nu mi-ar pasa de domeniu dar omul ala care m-a dat in judecata niciodata in viata asta nu mi l-a cerut. ca nu fac nimic cu el… nu l-am folosit de fapt niciodata. dar asa nu vrea sa i-l dau. am schimbat 3 avocati :)) de cand a inceput procesul.
parerea mea ca definitiva o sa am cam la 1 an de la motivarea asta. cel mai repede. care cine stie cand vine
Se știe, cu cât ești mai calic cu atât esti mai predispus la ”schimbarea avocaților”.
Nu știu de ce te miri atît.
Am scris mai demult aici că un proces cu poliția (contestare amendă viteză) a durat un an jumate (și ar mai fi durat poate și-n ziua de azi dacă nu aduceam eu un martor care să-mi susțină nevinovăția).
Secondo (nu știu dacă am scris și despre asta), un alt proces în care EU, recunoscîndu-mi vinovăția, făceam presiuni asupra anchetatorilor (gen, poate mai vreți să știți ceva, mai întrebați-mă ceva, numai să isprăvim odată!). A durat doi ani pînă la prima înfățișare (în care eu îmi recunoșteam vina!). După pronunțare (în care, cf legii, instanța m-a condamnat la 1/3 din minimul pedepsei), procuratura a făcut recurs (de ce? ce, ei nu știu legile? cică ar fi obligați prin ”fișa postului”… Apăi atunci eu nu mai pot plînge pe umărul justițiției cînd zice că e îngropată în dosare… căci se vede treaba că își cam dau singuri de lucru!). În fine, apoi recursul s-a amînat pe motiv de vacanță judecătorească. După vacanță, cea de-a doua instanță n-a făcut decît să respingă apelul procurorilor (dar sunt absolut convins că ei se așteptau la asta). Overall, 3 ani (în condițiile în care am fost vinovatul-model care a cooperat, ba chiar a insistat ca acțiunea să se petreacă cît mai repede!).
Știi ce mai e frumos?
Când stai ani de zile, proces penal, în sfârșit ți se dă un verdict și zici că ești liniștit…
…iar procuratura, după câteva luni, face apel. Te mai târăște câțiva ani prin tribunale, fără nici un motiv.
Eu zic tuturor, dacă daunele sunt sub 10.000 EUR, nu se merita sa mergi in justiție. Nu doar ca durează enorm, dar costurile vor fi mari, faptele vor fi răstălmăcite, și singurii câștigați la final vor fi cei din sistem. Nu păgubitul.
Mulți cred ca trăiesc intr-o lume sigura. Dar sa te ferească sa pățești ceva și sa fii nevoit sa o iei pe calea justiției, ca atunci afli cât de putred e și acest domeniu in România. Și da, nimeni nu ia in serios un sfat din partea cuiva pățit.
O spui de parcă în America ar dura mai puțin. Vezi cazul OJ Simpson. Și ăsta fiindcă e celebru.
bah numai infractori aicisha la tine pe blog
io cred ca-i numai din vina soferilor; facem 1000 de accidente /zi si la fiecare accident se deschide dosar penal soferului (indifferent daca circumstantele arata clar ca nu e vina lui!)
cineva trebe sa cerceteze si sa discute, ca sa claseze dosarul; si cine daca nu tot judii?
Procurorii fac asta.
Sistemul de justitie este depasit si faultabil. Legile sunt interpretabile. Pe langa supraaglomerarea cu dosare a judecatorilor, care de cele mai multe ori dau decizii fara sa citrasca si sa inteleaga complet dosarul, se permit tot felul de amanari si noi termene pe varii motive. Judecatorii judeca subiectiv, unul da o decizie, alta instanta da alta decizie. Nu putem vorbi de dreptate in aceste conditii.